1,236 matches
-
arestați. b. *O parte din armată au fost trimiși pe frontul de vest. Alt tip de colective care nu pot declanșa acordul la plural sunt cele derivate cu sufixe - brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.: (36) a. *O parte din frunziș au căzut. b. *O parte din studențime vor să emigreze. Sintagmele partitive cu substantive colective "trec" și alte teste ale pluralității, cum ar fi pronumele reciproce sau adjuncții distributivi (pe rând): (37) a. O parte din guvern s-au contrazis
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
46 Nu sunt foarte multe substantive colective derivate cu acest sufix, care are și alte valori, exprimând "locul" (mezelărie, pepenărie, strungărie) sau "modul de comportare" (cochetărie, dulcegărie). 47 Majoritatea substantivelor derivate cu sufixe colective nu au forme de plural (brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.). Prin această caracteristică, dar nu numai, ele s-ar putea încadra și în clasa masivelor. 48 Accidental, utilizarea verbului la plural poate fi influențată de modelul străin, în cazul traducerilor: (i) În urma celui de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mai rece și umed. Unele simptome sunt asemănătoare cu ale focului bacterian produs de Erwinia amylovora . Astfel, pe frunze între nervurile ce se înnegresc, în special la păr apar pete brune, transparente, care extinzându-se vor duce la distrugerea întregului frunziș al pomului. Frunzele nu cad de pe pom, nici când ramurile sunt puternic scuturate. Atacul arsurii comune se manifestă mai frecvent la inflorescențe, dar nu progresează către cozile florilor și rar se extinde în scoarța ramurilor mai groase. Așa se explică
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
care îl vizitez în fiecare noapte de atâția ani de zile, se află un zid dărăpănat în marginea unui drum prăfuit vara, plin de hârtoape, unde vin adesea să mă odihnesc. În dosul zidului, a crescut un salcâm înalt cu frunzișul des care răspândește o umbră binefăcătoare în căldura insuportabilă a zilelor de vară. În iarbă, acolo stau lungit, puțin adăpostit de câteva pietre enorme, resturi din zidul dărăpănat, citesc liniștit un ziar. Mă simt bine, deși e puțin cald. Când
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cosmic. Lumina sugerează absorbția spre absolut a ființei îndrăgostite. Poezia construiește un mit ce restructurează identitatea paradisiacă a ființei, o recuperare către "situații mitologice și sublime, cum este bunăoară aceea a fructului oprit sau a glasurilor divine și demonice prin frunzișul de rai" (L. Blaga). Erosul "reactualizează timpul și spațiul mitic" (I. Pop), e un centru generator de ordine și sens, o revelație a iluminării. Biografie Poezia Biografie păstrează reflexe ale expresionismului metafizic. Ea pune problema destinului poetic, în imagini artistice
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sistem de coordonate: „Dincolo de Înregistrările trecute sau prezente, senzația, prinsă stea În cleștele poemului actual, Înviorează, uimește, pătrunde ca o injecție”. Sau: „Poemul țipă, vibrează, dizolvă, cristalizează, Înspăimîntă sau calmează. Imaginile se Îmbulzesc nu În comparații sterpe, ci În asociații-fulgere, frunziș În noapte. // Orice vers e o sumă de noi posibilități, o altă soluție a ecuației primare” - pentru a ajunge la această definiție sintetică a „poeziei noi”, drept: „Limbă nouă, senzație crudă, construcție clasică obiectivă (impusă de o ordine și constrîngere
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
logică”, poezia e funciarmente „ritm”, tradus În termenii unui vitalism exacerbat, pe care fluxul imagistic e chemat să-l Întrețină: „Poemul țipă, vibrează, dizolvă, cristalizează, umbrește, zgîrie, Înspăimîntă sau calmează. Imaginile se Îmbulzesc nu În comparații sterpe, ci În asociații-fulgere, frunziș În noapte. Orice vers e o sumă de noi posibilități, o altă soluție a ecuației primare”. Dacă ne reamintim că În același articol, doar cu cîteva pasaje mai sus, se vorbea despre „notația [care] e Întotdeauna sîngerîndă, crudă, zvîrcolindu-se șopîrlă
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
comunicante”. Primul lucru care frapează la lectura poemelor lui Ilarie Voronca este, desigur, neobișnuita densitate imagistică. Textele poetului sînt suprasaturate de imagini: „ecuatoriala floră” - cum sînt numite În Incantații -, dar și alte numeroase trimiteri la luxurianța vegetației solare, cu liane, frunzișuri, preerii etc. conturează un spațiu al profunzimii imaginative, În care nici o parcelă nu trebuie să rămînă neocupată. Am văzut, pe de altă parte, cît de frecvente sînt metaforele Înseși ale acestei lumi ce Învestește aproape totul În productivitatea imaginației și
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
critică literară, vol. V, pp. 16-25 5 idem, p. 22 6 Pagini de critică literară, vol. II, pp. 99-104 55 postumității cosmice”, dar s-a eliberat cu greu de influențe copleșitoare: Bacovia, Georg Trakl, Arghezi. Virgil Carianopol (Scrisori către plante, Frunzișul toamnei mele, Scară la cer1Ă este la începuturile sale îndatorat lui Esenin. Criticul observă ironic: „D.Virgil Carianopol are o genealogie ușor de identificat, e din părinți cunoscuți, cum se spune; i se poate deci ura să sporească ceea ce a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
zori, când, părăsite, se vor veșteji, trupul unui erou, jelit viforos de un altul, să rămână cenușă; toamna, zbicește țarinile cu o suflare uscată, poartă pe șesuri, încoace și încolo, ghemuri de scaieți și, rânduri-rânduri, scutură din arbori la pământ frunzișurile moarte ale verii, așa cum, iarna, scutură fulgi deși din norii cenușii și biciuie tăios pe luptătorii ninși, cu scuturile prinse în cercuri tari de gheață. Și sunt locuri neliniștite unde se întoarce mereu, și se află copaci, și piscuri, și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de flori albe, apoi o pală sălbatică de vânt îl smulge din rădăcină și-l trântește la pământ; stejari, plopi, pini și frasini cresc înalți, apoi se prăbușesc, doborâți de secure, de foc sau de trăsnet și se usucă, cu frunzișul acum veșted, în țărână. Este dată, în poem, și ora unei lupte, ora de amiază, când tăietorii de arbori din păduri, osteniți și flămânzi, poposesc să prânzească. Numai că ora înfruntării aceleia este o clipă anume a timpului: amiaza celei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de 24 de ore. Similar, o altă componentă a spectrului electromagnetic, undele infraroșii, poate fi utilizată pentru detectarea obiectelor care sunt mai calde (sau mai reci) decât altele din jurul lor. De exemplu, pe timpul zilei, formarea imaginilor prin infraroșu permite deslușirea frunzișului (care are o „marcă” de căldură) de orice camuflaj (ce are una diferită). Noaptea, întrucât obiectele încălzite pe timpul zilei au ritmuri diferite de răcire, un sistem cu infraroșu îi poate permite unui analist să detecteze mai multe tipuri de obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
păstori. Corrain observă că deasupra grupului de fugari se desfășoară o boltă cerească smălțuită de astre care răzbat întunericul chiar și acolo unde vegetația este densă, așa cum se întâmplă cu steaua, destul de puțin realistă sub aspect astronomic, ce strălucește, în frunzișul arborilor, deasupra lui Iosif. Această boltă înstelată deschide drumul fugarilor într-un fel pe care torța singură nu reușește să-l lumineze, adică de la est spre vest, dinspre Bethleemul încărcat de pericole, spre Egiptul salvator. Cerul luminos pare să favorizeze
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și-ți voi pune părul perdea la fereastră,/ Va veni cineva și-n sfârșit va fi închiriată,/ Ne vom întoarce sus să ne-necăm acasă.”; „Din pomii sădiți de amurg în odăile noastre incendiate/ vom desprinde încet porumbeii de sticlă, frunzișul de-a pururi/ foșnind, ne vor crește pe umeri și brațe, și nu va fi vânt,/ ci o baltă de umbre va fi, în care nu prinzi rădăcină,/ un lac înghețat, în care-și dispută coroana de solzi înecații,/ iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
lucrare în același fel. Ne-am îmbrățișat și am mulțumit lui Dumnezeu că am ajuns cu bine. Preluându-mi o parte din povară, ne-am îndreptat spre sălașul aflat sub cerul liber, apărat doar de niște lespezi. Peste mușchi și frunziș așterneam pături, iar cu altele ne înveleam protejându-ne de răcoarea nopții. După o gustare, Delu m-a condus la o cascadă din apropiere. De pe un tăpșan de gresii calcaroase apele reunite ale celor două Galde (Galda rece și Galda
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și în așternutul nostru pe malul apei. Apoi o vâlvătaie, ca un joc de artificii, a urcat spre vârful unui brad, reflectându-se și în apa râului. Detunăturile și jerbele de foc se înmulțeau, uimirea ne paraliza. Focul, mocnind printre frunziș și crengi uscate, încingea roca, iar aceasta exploda. Când șerpii de foc întâlneau un grup mai mare de brazi, spectacolul era uluitor. Pădurea și muntele se luminau ca un parc apocaliptic în care „mărturisitorii” ardeau, dând în vileag „întunericul” necredincioșilor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a concretizat într-o formă versificată închinată micuțului Ionel Ladea: Transfigurare „Fericit bărbatul... că el, ca un pom lângă izvoare...” (Psalmul 1) Deși-mi trimiți, Stăpâne, în fiecare toamnă, cu ploile și bruma, destule-amenințări și vântul cu de-a sila frunzișul mi-l despoaie, eu îmi îngraș culcușul cu fiecare foaie și strâng nădejdi ascunse spre marile chemări... Când viscolul și-nghețul mă bat și mă usucă, mă-mpodobesc cu albul zăpezilor din astre și mă visez un înger cu aripi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
s-a întîmplat! refacem principiul literaturii fantastice și improvizăm și ce e de punctat într-un scenariu, nu e rău! ne-am orientat în carnea retoricii de la disecțiile pe cadavre! Bîrnova ora 8,50, pădure din toate părțile, malul în lipsa frunzișului pe coame, fundături boreale ale grădinii raiului, tunelul Bîrnova stinge planul și o surdă impresie, a caracterului firesc al privării de senzații, coasta cu halta Piciorul Lupului, cărăruie după șină, studentul recidivează ca medicinist cu răspunderi la cămin, grijile propriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o dată, prin stratul de zare, s-a făcut înghițitură, nici în nor nici sub pămînt, prefacerea unui soare de înecat! toate Videle se rotesc în sensul sistemului, sondele în mișcare, bec rotitor pe mașina de intervenție, valea ferește orașul în frunzișuri negre, tencuiala Liceul industrial de petrol și gaze, personalul Videle Giurgiu locomotivă de serie nouă smulsă cu viteza de accelerat, numele stației prins cu atît mai prompt, halta Anghelești clădire dezafectată, km 40 cîmp petrolifer, soarele cîmpului de grîu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
da' mie nu mi-e frică! tu ai impresia că la examen te mai șoșotești cu cineva? își pierde profesoru' pîinea pentru proști? Cîinenii Mari hidrocentrala în construcție, Perișani 22 km limbi de munți, geme de verde, pilon electric roșu, frunzișuri calea ferată în subutilizare, neelectrificată, munții mă liniștesc, cu spatele la zid în viul lor verde, ruine halta Valea Fratelui, județul Sibiu "Complexul turistic Căprăreț", mereu profilul tău, talpa de adidas pe brațul scaunului din față, ține buzele întredeschise, nasul, Lazaret cămin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cupa și te-așează sub luna de cleștar, Căci mâine poate luna te va căta-n zadar." (Omar Khayyam) Stăteam cu surioara mea, Silvia, pe bancă și urmăream comportamentul diferitelor grupuri de ființe umane în timp ce astrul solar încerca să străpungă frunzișul des al coronamentului, trimițând, ici-colo, câte un laser auriu. Cei de vârsta a treia erau imobili și gravi, păstrând o tăcere de mormânt. Fețele lor erau înghețate și galbene, încât jurai că sunt personaje din Muzeul Figurilor de Ceară al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de la mine. Îmi place să nu-i Înșel așteptările. Îmi place să stăm de vorbă despre romanul meu, Îmi place mult de tot aicea-n biroul directorului Restoiu. Prin ferestrele mari intră ciripit de vrăbii și multă lumină filtrată prin frunzișul pomilor. De aici nu se vede năpasta aia de statuie, ci doar parcul de pe malul lacului Herăstrău, care pare să se transforme În pădure. Tonul familiar al domnului director mă umple de speranță. — Asta vroiam să te Întreb, Înțelegi? Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
șapte coline, apare adâncit într-o liniște încărcată de istorie, de poezie, de reverii și meditații cuprinse de cețurile gri-albăstrii, care coboară învăluitoare dinspre dealurile molcome ale Buciumului, ale Cetățuii și Galatei. Ne întampină aici, în primul plan, copaci cu frunzișul pârguit, ruginiu, surprins în ocruri coapte, dincolo de care se desfășoară în planuri succesive, colinele unduioase ce se pierd în depărtări albastre învăluite în cețurile difuze ale orizontului care le stompează treptat contururile în aburii lor diafani. Apropiat ca structură compozițională
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
o vegetație luxuriantă. ȘI proliferarea incredibilă a animalelor de toate soiurile. § 2 Ploi zilnice și abundente au favorizat formarea a trei etaje de vegetație în pădurea ecuatorială. Arbori enormi atingînd uneori cincizeci de metri formează bolta forestieră. Această boltă de frunziș împiedică soarele să pătrundă pînă la sol. Giganții acestui univers vegetal devin protectorii gigantelor liane care se răsucesc în jurul trunchiurilor. În vîrful arborilor, se observă magnifice plante epifite. Sînt acele plante ale căror semințe au germinat pe o ramură și
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
3ăVări), „dor de zbor / aripă întoarsă / spre al tău izvor / candelă albastră...” (Ana) Ceea ce impresionează este subtilitatea poetului de a recrea, în revărsări sinestezice, atmosfera de intimitate a atelierului brâncușian din care-ar putea lipsi, „doar mireasma fânului și foșnetul frunzișului” gorjean, după cum afirma cândva, Geo Bogza. Câtă suplețe-n vocea poetului: „opresc timpul / între două gene / cu una acopăr cerul / cealaltă îmbrățLșează câmpul...” (Ciudat) Realizați mutația creată? Iradiază o seninătate care ne apără de zbuciumul interior. și-n acest context
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]