715 matches
-
spatele mi se oferea cu totul, apa curgea pe șolduri, dârele de săpun alunecau între fese, în despărțitura pe care adoram s-o cuprind în palmă. Gestul consfințea posesia mea asupra întregului corp. Acum lăsam privirea să acționeze în locul degetelor, frustrant, incomplet, pervers. Vedeam și nu eram văzut, îmi creasem un avantaj pe care înțelegeam să-l exploatez și la care nu eram dispus să renunț: jumătate din corpul Mariei îmi aparținea, îi furam splendoarea și tinerețea, controlându-i fiecare tresărire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Atitudini față de un conflict (Everard și Morris, 1996) 1 2 3 4 Con frunta re Inevitabil Evitabil Evitabil Inevitabil Implicare personală Acord Imposibil Imposibil Posibil Posibil Lupta pentru putere Arbitrare Soartă Frecvente probleme de comunicare și încurcături care sunt uneori frustrante și conduc la creșterea tensiunii și la stress, pentru toți „Paradisul nebunilor” Evitare Atenuare Amânare Inactivitate Rezolvarea problemei -Compromis Dai și iei Ridicată Scăzută 8 cei implicați Din tabelul prezentat se observă că, în coloanele 1 și 4, comportarea depinde
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
extrem de important În situația În care procentul dizabilității se menține constant la cifre ce pot atinge 7-10% din populație. Pentru nespecialist este o lectură interesantă pentru că-i deschide o poartă către o zonă a existenței În care viața, chiar dacă este frustrantă, nu este lipsită de speranță și de aceea cere cu necesitate acceptarea, Înțelegerea și sprijinul tuturor. În acest 177 context motto-ul autoarei, Încurajator și plin de speranță, merită reținut În esența sa, pentru că „și copilul cu dizabilități are, el
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
realitatea cu posibilitatea, de aici eternul conflict interior; Între ceea ce sunt și ceea ce ar fi putut fi, Între ceea ce au și ceea ce ar fi putut avea, și Între ceea ce au făcut și ceea ce ar fi putut face. Sentimentul devine din ce În ce mai frustrant pe măsură ce oportunitățile se reduc și anii se adună. Este În ultimă instanță ceea ce În concepția freudiană constituie conflictul dintre sine, eu și supraeu (id, ego și superego), care la rândul său se poate adăuga cauzelor ce pot genera violența, măcar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pus într-așa o situație!” sau „Mă bucur că nu trebuie să mă ocup de chestii din astea”. Ambele afirmații subliniază respectul pentru poziția lui, fără a-i comenta decizia. încearcă să fii un bun coechipier Nimic nu e mai frustrant pentru un șef decît ca un membru al echipei sale să tragă chiulul sau să nu se împace cu ceilalți. Dacă echipa nu funcționează bine ca întreg, iar șefului i se pare că tu ești sursa problemelor, radarul lui va
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
fac într-un mod extrem de răsunător. Fie că este vorba despre o idee a ta sau despre o poveste a unui succes personal, în momentul în care șeful tău se laudă în fața tuturor cu faptul respectiv, devine un erou. E frustrant cînd îl vezi avansînd în ierarhie pe baza meritelor tale. Chestiunea devine serioasă atunci cînd începe să-ți afecteze șansele de a fi premiat sau promovat. în opinia mea, cea mai bună abordare a Hoțului de merite este cea directă
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
-lea. Dar cea mai mare parte a lumii afacerilor este ast]zi format] din roluri și responsabilit]ți angajate în întreprinderi cooperative, fie c] sunt mici afaceri de familie sau corporații multinaționale gigantice. Guvernul este adeseori un partener (oricât de frustrant ar p]rea labirintul regulilor), fie prin intermediul subvențiilor, al taxelor vamale, al scutirilor de impozite sau prin întreprinderi cooperative (de exemplu, Japan Inc. sau mari proiecte precum parteneriatul public-privat din Statele Unite ale Americii pentru construirea unei rachete spațiale), dar individualismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
De asemenea, ne este mai ușor să râdem de greutăți și de situațiile stresante, când ne ies În cale. Cunoscându-ne soarta, ne putem Împotrivi tentației firești de a ne compara cu alții. Capacitatea de a uita lucrurile neplăcute sau frustrante poate fi tot atât de importantă pentru sănătatea psihică pe cât este puterea de a ierta. Multă lume Își dorește o memorie bună, Însă ea poate fi, uneori, un mare handicap pentru sănătate. Să Învățăm să uităm unele lucruri, iată sfatul dat de
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
este cel mai grav exemplu de lipsă a „pietății filiale”*. Din păcate, unul din șase cupluri americane nu poate procrea (Aldred, 1997, p. 239). Poate că „pietatea filială” nu mai are valoare În societatea modernă, Însă sterilitatea rămâne un aspect frustrant. Numeroase cupluri o consideră un factor de stres și ea provoacă adesea anxietate, depresie și epuizare. Simptome Incapacitatea de a concepe după doi ani de relații sexuale normale, În absența anticoncepționalelor, este un semn clar de sterilitate. Cauze Cauzele sterilității
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Juque și Sanyinjiao. (Vezi anexa 7.) Urechea (pierderea auzului) Descriere Se estimează că 28 de milioane de americani sunt afectați de pierderea auzului. Aceasta este o afecțiune caracterizată prin scăderea capacității de a auzi cuvinte sau altfel de sunete. Este frustrant să nu poți Înțelege ce ți se spune sau să nu poți participa la conversație. Poți fi considerat confuz sau necooperant. Dacă trebuie adesea să dați mai tare televizorul sau radioul, sau dacă trebuie mereu să le cereți celorlați să
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
pot fi abordările aceleiași teme, și cu câtă savoare, cât de copios pot fi redate În forme expresive elementele observate și analizate: Rolul educatorului de artă este și acela de a forma un climat afectiv tonifiant, care să Înlăture tendințele frustrante și anxioase ce conduc la izolare, să determine valorificarea potențialului psihic, În scopul achiziționării de deprinderi și priceperi sociale și profesionale, toate contribuind la o inserție a deficientului de auz În lumea normalității. Ora de limba română la clasa cu
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
conducere : cooperare/colaborare, dominare/impunere/autoritare, îngăduitoare Toate aceste aspecte țin de modul de comunicare a cadrului didactic cu elevii și influențează climatul educațional al clasei, generând diverse tipuri de climat: climat închis caracterizat prin: rutină, control înalt, relații tensionate, frustrante între profesor și elevi; comunicare necorespunzătoare: dirijare excesivă, ordine, critică, ascultare reactivă/pasivă, feedback fals. Climat deschis caracterizat prin: dinamism, grad înalt de angajare a profesorului și elevilor, relații deschise, cooperare, respect și sprijin reciproc; comunicare eficientă: ascultare activă, informare
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
cultural, relațional și la maturitatea socială a elevilor; tensiunile care se produc în grupurile școlare și care pot lua forma unor orientări prescriptive, judecăți de valoare, norme interne ale culturii organizaționale școlare; 24 forța de impact protecționist/securizat sau stresant/frustrant pe care o au unele reprezentări sociale împărtășite de grupurile de elevi, de profesori sau echipele manageriale ale instituției școlare, precum și unele modele comportamentale ce vor avea o anume probabilitate de apariție. În acest context putem cita: arta pedagogică a
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
normală a oamenilor normali, plasați în condiții anormale”. Spre deosebire de definiția lui Sellin, cea a lui Merton face o trimitere implicită la două caracteristici definitorii ale devianței, și anume relativitatea și universalitatea comportamentului deviant: fiecare dintre noi, aflat într-o situație frustrantă, constrângătoare sau doar inedită, poate reacționa printr-o conduită deviantă. Este suficient să ne gândim la situații cotidiene pentru a înțelege cum un act deviant devine o reacție normală: graba care ne face să traversăm străzile prin locuri nepermise, deci
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
conduită. Atunci când vine pe lume, copilul posedă o sumă de tendințe sau de impulsuri biologice fundamentale care, foarte de timpuriu, sunt supuse transformărilor cerute de condiția de viață. Pe parcursul dezvoltării copilului se produc tot felul de reacții cu caracter uneori frustrant exprimate în conduite acceptate sau respinse de societate. Faptul că cei care vin mai întâi în contact cu copilul caracterial <footnote Copilul caracterial este un copil cu anomalii de conduită socială, opozant, agresiv, turbulent, instabil afectiv, dezorganizat în activitate. footnote
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
când activitatea școlară intră în relații de concurență cu unele activități puternic valorizate de elev(de ex. unele evenimente sportive sau sociale, care se desfășoară în timpul programului școlar), fie când elevul percepe practicile educaționale ale unui profesor ca fiind nedrepte, frustrante. Fuga poate fi determinată de complexe afective(sentimente de inferioritate) dar se poate vorbi și de o fugă din independență, determinată de refuzul de a adera la o alegere făcută de alții, ca o reacție la presiunea exercitată de dorințele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
o atitudine adaptată la o situație dată, în funcție de care poate să apară sau dispară să se intensifice sau să se atenueze.Agresiunea se împletește adesea cu mânia; ea poate fi îndreptată asupra lucrurilor sau animalelor, mai ales ctunci când agentul frustrant nu poate fi atacat, sau împotriva asemenilor(ex.a colegilor) și de obicei, asupra celor mai slabi, după cum poate lua și forme subtile, ca gelozia față de un frate sau soră care au reușit să monopolizeze dragostea părinților. Persoanele care manifestă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Stările afective pot cauza stări depresive, caracterizate prin tristețe profundă, reducerea inițiativelor, impresia de inutilitate, devalorizare si culpabilitate. „Depresia constituie sentimentul major al psihozei depresive și al melancoliei de involuție; ea poate apărea la copii în urma unor situații psihotraumatizante sau frustrante ori consecutiv pierderii unei persoane importante, a unei situații materiale” (Pavelcu, 1968, p. 51). În majoritate cazurilor, depresia este însoțită de o stare de teamă difuză, de o teamă lipsită de conținut, fără un corespondent real, ce poartă numele de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
nesatisfacerea unei tendințe sau nevoi de natură biologică, în schimb, frustrarea secundară este mult mai complexă și mai diferențiată prin contextul său psiho-social. Uneori, conceptul de frustrare este folosit într-o accepțiune prea restrânsă pentru a desemna fie numai situația frustrantă, fie numai stările psiho- fiziologice specifice trăite de subiectul frustrat sau numai reacțiile comportamentale ale acestuia; alteori, conceptul de frustrare este folosit într-un sens prea general, ca denumire doar a unei probleme și nu a unei realități psihice existente
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
mai ales atunci când starea de frustrare este rezultatul unui act de atribuire subiectivă, nejustificată, a intenției răuvoitoare). Situația contrariantă trebuie să dobândească, prin semnificația pe care i-o acordăm, un caracter amenințător suficient de puternic pentru a fi considerată ca frustrantă; la fel, persistența pentru o perioadă mai lungă de timp a situației obiective de frustrare sau creșterea intensității ei, dă naștere stării de stres. Toate aceste trei fenomene constituie trepte diferite ale unei scări de rezistență psihofiziologică individuală la amenințare
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
inaptitudini și incapacități. Acest sentiment restrânge, prin urmare, aria situațiilor în care se poate vorbi de frustrare: nu toate situațiile în care rezultatul acțiunii este resimțit ca insucces, sau ca eșec, determină apariția sentimentului de frustrare. Este necesar ca situația frustrantă respectivă să fie însoțită de un efect puternic și de conștiința privațiunii, a deposedării de un drept, de un bun individual. Cu acest înțeles, fenomenul frustrării este specific lumii umane, implicând, de cele mai multe ori, un raport social direct în care
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
a se transpune și a înțelege în mod adecvat trăirile și motivațiile semenilor sau cerințele și exigențele sociale. Dominantele motivaționale, diferite de la om la om sub raportul conținutului și al intensității, modul personal de evaluare și de interpretare a situației frustrante (dependent de anumite resurse intelectuale), deosebirile în planul sensibilității, al voinței și caracterului, care vor decide gradul de sensibilitate la frustrare, măsura vulnerabilității, a toleranței individuale și a atitudinii optimiste sau pesimiste în situația respectivă de frustrare, etc., iată numai
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
teren propice de investigare a fenomenului de frustrare. Se cunoaște faptul că drumul dezvoltării copilului implică situații de criză sufletească, contradicții interioare, nesiguranță etc - condiții indispensabile maturizării sale psihice, formării viitorului adult. Lipsa de discernământ în privarea copiilor de agenți frustranți favorizează formarea unei personalități capricioase, egoiste, instabile, revendicative, care nu respectă normele de conviețuire socială, socotind că trebuie să aibă numai drepturi, nu și îndatoriri; în plus, s-a observat că acești copii sunt incapabili să suporte o tensiune emotivă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
La ceea ce primește elevul din familie se adaugă ceea ce îi dă televizorul, cinematograful, strada, grupul de prieteni, dar, mai ales, școala. Prin normele și constrângerile pe care le implică, școala poate genera, pentru elevii cu reactivitate emoțională crescută, numeroși factori frustranți și anxiogeni. Integrarea în ritmul de lucru al clasei, aprecierile nedrepte sau prea severe ale institutorului/profesorului, trecerea de la o treaptă de învățământ la alta etc., toate acestea pot constitui prin efortul de adaptare pe carel reclamă, tot atâția factori
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și anxiogeni. Integrarea în ritmul de lucru al clasei, aprecierile nedrepte sau prea severe ale institutorului/profesorului, trecerea de la o treaptă de învățământ la alta etc., toate acestea pot constitui prin efortul de adaptare pe carel reclamă, tot atâția factori frustranți și anxiogeni. Educatorii pot provoca și ei frustrări elevilor prin indiferența lor la ceea ce se petrece dincolo de aparențe: aceștia nu sunt interesați de sentimentele, trăirile, atitudinile elevilor față de obligațiile lor școlare. Lipsa de interes pentru trăirile elevului îi pune pe
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]