739 matches
-
după caz, cu o remarcabilă capacitate empatică, în capitolul despre conspirații, analizînd psihologia aceluia ce va recurge la complot ("o vom demonstra în locul lui", III, 6). Cu aceeași capacitate va arăta și calea optimă, pentru principe, de a evita situația frustrantă, generatoare de asemenea acțiuni. Alteori, cu o perfectă logică binară (ori/ ori), fie că este vorba de atingerea cauzelor unui eveniment (mai mult sau mai puțin important), fie că se iau în calcul soluțiile posibile la un moment dat, oferă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
barajului" de la Bicaz. Ei, Fluturel, Fluturel! Era așa de rău să stai răstignit la hotel Ceahlău o săptămînă, să bei paharul cu oțet (plus un salam, un cașcaval, un Kent) prin diverse birouri de secretari cu propaganda? Era așa de frustrant să intri ca scriitor socialist la un prim și să discuți cu un coniac Milcov la cot (amar-fiere!) "realizările" pământești? Și cum făceai? Scriai recenzia pentru volumul omagial (băgat pe gît de Leandru) și acasă, pentru jurnal, descriai tabloul sumbru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Era ca o pasăre care se lasă prinsă. Am flirtat așa vreo douăzeci de minute, și încă mi se urcă un nod în gât când îmi amintesc de plăcerea pe care am simțit-o... Era în același timp cumplit de frustrant și incredibil de plăcut. Tremuram. Simțeam un val de spasme care-mi cuprindeau gâtul". "Flirtul acesta era un moment rar, prețios. Ceea ce făceam noi era un soi de glumă, de bătaie de joc la adresa principiilor morale care ne erau inculcate
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și menținută în intensitatea aceea cât mai mult timp cu putință". Asta simțeau oare și tinerii bărbați care acceptau să se lase în voia acestui joc amoros delicat? Greu de spus... Probabil că pentru ei acest exercițiu era mult mai frustrant decât pentru fete. Căci între cincisprezece și optsprezece ani dorințele masculine devin imperioase, dacă nu chiar tiranice, pretinzând juisarea. "În perioada pubertății, subliniază Pierre Maillot astăzi profesor la școala Louis-Lumière și autor al unor cărți despre cinematografie sexualitatea este o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îi influențează și pe ceilalți membri ai familiei, persoana respectivă cerînd adesea celor din jur să facă lucrurile într-un anumit fel sau să nu întreprindă anumite acțiuni care i-ar declanșa nevoia de ritualuri. Prin urmare, simptomele sînt dominatoare, frustrante și iritante nu numai pentru pacienți, dar și pentru familiile, prietenii și colegii lor de serviciu. Un alt simptom comun al pacienților cu TOC este evitarea anumitor situații sau obiecte care pot cauza disconfortul și declanșa ritualurile. Pare logic să
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ale corpului, anorexie, depresie cu reacții de plâns etc.). Aceste stări generatoare de tensiune nervoasă, uneori greu de controlat, pot fi atenuate sau depășite numai dacă copilul dezvoltă o formă de toleranță la frustrare (capacitatea de rezistență la acțiunea agentului frustrant sau capacitatea de a suporta o stare de frustrare intensă, fără a și pierde autocontrolul). Absența intervențiilor educative și terapeutice în situațiile de frustrare afectivă generează în timp conduite și efecte de tipul: complexele de inferioritate copilul cu cerințe educaționale
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
pe cadre de referință ce vizează dezvoltarea neurologică și cognitivă. În relație cu celelalte terapii care tind mai mult să pună accent pe partea cognitivă, floor time se adresează și dezvoltării emoționale și este o terapie neagresivă, care evită situațiile frustrante și inadecvate pentru copil, transformând acțiunile copiilor în interacțiune. Dezavantaje Greenspan nu se concentrează pe o arie specifică de competență, nu există cercetări care să susțină eficiența la copiii cu autism. Este o intervenție bazată pe ipoteze și nu pe
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
referitoare la analiză. Cadrele didactice universitare ne-au informat că au nevoie de ajutor în a-i învăța pe cei care urmează studii postuniversitare să analizeze informațiile obținute cu ajutorul focus grupurilor. Acest aspect poate reprezenta o latură copleșitoare, singulară și frustrantă a lucrului cu focus grupurile. Intenția noastră a fost aceea de a elimina posibilele neclarități ale acestui proces. Am încercat să definim tipurile de decizii pe care le luăm în timp ce analizăm un proces ce are loc în mai multe etape
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
o problemă. Cum face un cercetător ca să lucreze într-o comunitate care își dorește și cere să aibă parte de un rol în luarea deciziilor - inclusiv deciziile referitoare la proiectul și procedura de cercetare? Pentru unii cercetători, acest lucru este frustrant și stresant. Alții se bucură de șansa pe care o au. CONTEXT Dacă doriți să aflați mai multe despre utilizarea metodei participative în cadrul focus grupurilor, puteți consulta următoarele materiale: R.A. Krueger, J.A. King, Involving Community Members in Focus Groups
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
substrat pulsional sau fiziologic; o atitudine, o intenție predupusă pot fi considerate agresive. Pentru studiul agresivității ar fi indicat a se consulta și lucrările etologilor, ale psihanaliștilor și fiziologilor), căutând să demonstreze că reacțiile agresive sunt mai numeroase când situația frustrantă are un caracter arbitrar, decât atunci când caracterul ei este nonarbitrar. Pastore elaborează 20 situații care produc frustrarea (pornind de la chestionarul lui Allport "A-S reaction study") în jumătate din acestea agentul frustrator având un caracter arbitrar, iar în cealaltă jumătate
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
diferite între ele precum sunt perspectivele majore ale domeniului. Realismul are variațiile sale interne; la fel au și Școala Engleză, multele ramuri ale teoriei critice și așa mai departe. Pentru cineva care este nou în domeniu, această diversitate poate fi frustrantă, dar nu este nimic anormal în existența diferențelor de perspectivă în interiorul aceleiași tradiții teoretice largi. Eterogenitatea este un punct forte și un obstacol în calea osificării. Este posibil să comparăm și să punem față în față și subdiviziuni ale școlilor
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și situații de „ieșire din cetate” diferite de exil. Acestea sunt reprezentate de deportări forțate, prizonierat etc. Ele sunt situații accidentale care surprind brusc individul și care au consecințe negative asupra acestuia. Spre deosebire de exil, ele sunt mult mai dure, mai frustrante și resimțite sufletește și moral ca fiind nedrepte și nemeritate. Urmările Înstrăinării prin exil sau alte forme ale acesteia sunt multiple, iar ele intră sub incidența tematicii psihologiei morale. Orice fel de desprindere de cetatea proprie este resimțită ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În dificultate ne apare ca o formă specială de atitudine și acțiune care se caracterizează prin iubire și deschidere sufletească. Ajutorul nu este numai o Întâlnire, ci și o intimitate, cu un caracter reparator și de restaurare a unor situații frustrante, castratoare. Cel care oferă o face și dintr-o datorie morală, ca o pornire proprie, dar și ca o atitudine, rezultat al educației sale. Nu putem lăsa În voia soartei semenul nefericit. Fericirea mea depinde de fericirea celorlalți. Nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
controla Eul personal; bă o stare de imaturitate emoțional-afectivă a Eului, care este incapabil să simtă și să participe la durerile altora; că o stare de amnezie morală, insensibilitate, specifică personalităților psihopatice, anetopate, reci, crude, imorale; dă existența unor situații frustrante sau castratoare anterioare, care au traumatizat persoana respectivă, dezvoltându-i o atitudine de respingere față de cei aflați În dificultate, pe care, În mod inconștient, Îi percepe ca pe sine; eă stări de nesiguranță, de anxietate, care Împiedică persoana respectivă de
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
la simbolurile care constituie reperele morale, spirituale, culturale, sufletești ale unei persoane, familii, națiuni etc. Tot ceea ce aduce atingere acestor simboluri sau valori este resimțit de către individ sau de grupul de indivizi ca o ofensă, o agresiune, ca o violare frustrantă, față de care conștiința mea morală, individuală sau colectivă, Îmi ordonă să protestez; mă Îndeamnă să răspund la actele de violare morală sau de violență fizică În același mod. Acest tip de confruntare sau de conflict are Însă o altă semnificație
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sunt mai ușor asimilate și interiorizate de către copil sau adolescent. Imitarea nu cere efort. Ea este rapidă și oferă sentimentul unei eliberări și depășiri a vârstei. Este o ieșire din rigorile educației, care este resimțită ca un ansamblu de factori frustranți și represivi. Imitația este legată de libera alegere. Ea nu implică obstacole și poate fi făcută cu ușurință; În plus, favorizează o reușită imediată. Imitația presupune nici un fel de răspundere, nefiind un comportament personal, ci unul preluat de la altcineva, care
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
în direcția dificilă și complexă a diagnosticului personalității prin analiza multilaterală a personalității frustratului: semnificația, trăirea și modul de reacție a subiectului în fața unui baraj, complex ce ne poate oferi, în unitatea și întregul lui, cheia individualității umane. Precizarea factorilor frustranți constituie o contribuție deosebit de meritorie a lucrării. Interpretările autorului sunt axate pe conițiile social-economice și culturale ale omului, pe orânduirea socială care conturează deosebirile calitatice și cantitative ale fenomenului examinat. Avem convingerea că în lucrarea lui Tiberiu Rudică se află
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
adoptare chiar a punctului de vedere al semenilor, evident atunci când acesta este rațional, sau de bun-simț. Închiderea în sine, egocentrismul psihologic, atitudinea de a privi totul prin prisma intereselor și a sentimentelor personale, creează condițiile apariției unor situații conflictuale și frustrante în raporturile dintre indivizi și în relațiile dintre invidid și societate. Sentimentul frustrației (al privațiunii, deposedării de un drept este specific tocmai acelei persoane care este încorsetată de propriumod de a privi și interpreta realitatea, de incapacitatea de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
uneori, măsuri educative puțin inspirate: autoritatea a fost redusă la minimum, contrarierile și prohibițiile externe au fost îndepărtate, preconizîndu-se libertatea de satisfacere a pulsiunilor și dorințelor copiilor, indiferent de natura acestira. Dar lipsa de discernământ în privarea copiilor de agenți frustranți favorizează formarea unei personalități capricioase, egoiste, instabile, revendicative, care nu respectă normele de conviețuire socială, socotind că trebuie să aibă numai drepturi nu și îndatoriri; în plus, s-a observat că acești copii sunt incapabili să suporte o tensiune emotivă
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
experimentală a numeroaselor aspecte ale problematicii frustrației, dintre care menționăm pe cele mai controversate: 1. În rapot de ce gen de obstacol trebuie legată conduita frustrației? 2. Trebuie să explicăm fenomenul de frustrație numai prin cauzele lui exterioare, numai prin „situația frustrantă”, sau și prin următorii doi factori: starea psihofiziologică rezultată prin frustrare, și reacțiile comportamentale determinate de frustrare? 3. Reprezintă „emoționalitatea” o particularitate caracteristică a frustrației, mai importantă chiar și de cât actul intelectual prin care se acordă situației frustrante înțelesul
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
situația frustrantă”, sau și prin următorii doi factori: starea psihofiziologică rezultată prin frustrare, și reacțiile comportamentale determinate de frustrare? 3. Reprezintă „emoționalitatea” o particularitate caracteristică a frustrației, mai importantă chiar și de cât actul intelectual prin care se acordă situației frustrante înțelesul de eveniment frustrator de eveniment privator de un drept sau de o anumită împlinire? 4. Se poate vorbi oare de două înțelesuri diferite ale frustrației: unul pentru lumea animală și altul pentru lumea umană? 5. Care sunt raporturile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
invincibile, atunci când omul renunță la luptă, considerându-se învins. În schimb, dificultățile obiectiv invincibile, sau aproape invincibile, apărute în timpul desfășurării activității - și în raport cu care sunt studiate de regulă fenomenele de frustrație - sunt considerate de către cei mai mulți cercetători bariere, obstacole, sau piedici frustrante. Ne întrebăm, însă, în ce măsură putem adopta acest punct de vedere. Este suficient doar ca blocarea / contrarierea să fie însoțită de un afect puternic și de conștiința prezenței unei intense contrarieri în calea spre satisfacerea unei trebuințe, sau realizarea unui scop
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
calea, realizării unui scop sau a satisfacerii unei trebuințe, iar pentru alții, nu; numai astfel vom putea explica, de ce același eveniment poate avea, la același individ, în diverse situații și împrejurări, valori și semnificații diferite, acționând când ca un agent frustrant (păgubitor), când ca un stimulent. Prin urmare, reducerea înțelesului de frustrație numai la capacitatea de a face față intensității obstacolului, așa cum propune de exemplu N.D. Levitov, este prea îngustă. Fenomenul de frustrație dobândește semnificație deplină numai prin raportarea sa la
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mod personal de percepere și interpretare a respectivei blocări/contrarieri, c) reacțiile comoprtamentale condiționate de această stare psihică (reacții care au menirea de a asigura o echilibrare, o adaptare la situația creată, atingerea scopului propus, și o reevaluare a situației frustrante prin fenomenul de „feed-beck”). Vom vedea, pe parcurs, că aceste trei aspecte se structurează de fiecare dată într-un mod specific în psihicul individual, în funcție de măsura în care este atribuită factorului frustrant calitatea de a ne de poseda de un
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
atingerea scopului propus, și o reevaluare a situației frustrante prin fenomenul de „feed-beck”). Vom vedea, pe parcurs, că aceste trei aspecte se structurează de fiecare dată într-un mod specific în psihicul individual, în funcție de măsura în care este atribuită factorului frustrant calitatea de a ne de poseda de un drept, sau de satisfacția îndeplinirii unui scop. 2. „Ecuația psihologică personală” își pune amprenta pe toate aspectele interacțiunii persoanei cu ambianța, determinând: evaluarea situației frustrante, reactivitatea particulară a subsistemelor psiho-fiziologice angajate de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]