915 matches
-
un ghem, absolut unul și simultan. Resfirarea acestui ghem e timpul și esperiența. Sau și un fuior din care toarcem firul timpului văzând numai astfel ce conține. Din nefericire, atât torsul cât și fuiorul țin într-una. Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică". Pentru a se sublinia convergența acestui mod de a vedea cu cel relativist, este invocat un citat semnificativ din Louis de Broglie; acesta ne amintește că Einstein imagina un univers în care "tot ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
scurgerea timpului său, descoperă, ca să spunem așa, noi porțiuni ale spațiului-timp care îi apar ca aspecte succesive ale universului material, deși în realitate ansamblul evenimentelor care constituie spațiu-timp există încă înainte de a fi cunoscut". Codreanu observă cu justețe că ghemul, fuiorul lui Eminescu sunt blocul la care se referă De Broglie, iar "scurgerea timpului său" se asociază cu referința eminesciană: "Resfirarea acestui ghem e timpul și esperiența". Este invocată și o reflecție în același sens din Sărmanul Dionis. Invenție și descoperire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sulurile de zăpadă de aproape un metru blocau șoseaua, astfel încât nici măcar cu tractorul nu se putea ieși din sat. Navetiștii nu au putut ajunge săptămâna aceea la lucru. Totul în comună era încremenit. Dimineața, doar coșurile care scoteau din belșug fuioare albe de fum, arătau că satul este locuit. Nimeni nu venea la primărie. Stăteam singură în birou și răsfoiam dosarele pe care le ordonam frumos. Țăranii nu ieșeau din casă decât pentru a da de mâncare animalelor. Primărița era plecată
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
plutitoare, se bălăcea în dreapta și în stânga, aiurea, toată săptămâna. Feriboturile albe cu stâlpi Dixie treceau pe lângă noi, foarte elegante. Sau balenele acelea cu acoperiș lat, care aveau pe punte avioane mici de jucărie și dinspre laturile cărora se înălța un fuior monstruos de fum, de parcă ar fi fost câlți. Făceam simulări de schimburi de focuri și de părăsire a vasului de vreo opt sau zece ori pe zi. Bărcile cădeau cu zgomot din cârlige; recruții se revărsau în ele, părăsind undițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
până în pragul casei. Așteptase toată ziua. Cât puteai cuprinde cu ochii, ceața și marea cenușii, fără sfârșit. Nu ningea, dar din ceață picurau stropi înghețați, cenușii și sărați aproape că le simțeai gustul. Vuietul mării părea și el vătuit în fuioarele lungi de ceață. Abia dacă se auzea, când și când, sirena de ceață de la intrarea în port. În rest, liniște. Casa era departe de port. Poate de asta întârzia. Promisese că vine de Crăciun. Nu împodobise bradul era bradul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
se uite la marea de un albastru închis, cu o crustă lucioasă de parcă ar fi fost emailată. Crestele valurilor erau albe, tivite cu spuma spulberată de vântul care se întețise și se răcise. Cerul însorit, pe care pluteau acum câteva fuioare de nori aurii, căpătase o tentă de albastru nordic, care lui Tom îi plăcea. Se simțea din nou fericit și își spuse: „Am să scriu un cântec pop pe chestia asta: Iisus a fost aici, a fost aici, a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
așa că i-am putut urmări cum au traversat sala încet, timp de câteva minute, înainte de a trebui să-mi compun pe față zâmbetul de rigoare. Părul Shebei devenise și mai haotic față de cum era dimineață. Cârceii largi se transformaseră în fuioare și acolo unde ar fi trebuit să fie neted și întins spre spate ieșeau la suprafață mici lăstari pufoși care îi făceau o coroană în jurul capului. Era o femeie foarte slăbuță, vedeam acum. Când se apleca să dea mâna cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
că aproape m-am înfuriat. Am luat un șervețel din mânecă și mi-am ștersa ușor ochii. Brațele lungi ale Shebei stăteau moi la ea în poală. Avea pielea așa de palidă că i se vedeau toate venele pe dedesubt: fuioare lungi, verzui, așa cum se văd algele prin apă. — Tu și prietenele tale vă atingeați pe brațe când erați la școală? am întrebat brusc. A râs. — Oh, nu. Noi o făceam, am zis. Ne atingeam pe interiorul brațelor în timpul orelor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
nu o poate opri din calea sau voia ei. Este conștientă de strategia sa, o recunoaște cu nonșalanță a nu fi ortodoxă, ca și cum unicul țel în viață ar fi înșelarea celorlalți, fiindcă mărturisește: „Femeilor le dete Făcătorul/ Înșelăciunea, plânsul și fuiorul”379 Târgoveața pare înzestrată mai ales cu prima trăsătură. Teritoriul de luptă și biruință al femeii rămâne însă patul - aici reputează toate victoriile pe care le dorește. Prostituarea devine un instrument: „Vânati câștigul - toate s de vânzare!”380 Se laudă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cheamă". Regretul nostalgicului din Frământare intimă, dus în lume (clișeul Goga) și întors cu pas "împleticit", descinde din fondul abisal, dinspre înaintași: "Pădure, sora mea, la tine vin (...) / Sunt vinovat c-am risipit în vânt, / Din ce mi-ai dat, fuioare de lumină". Ursul, ciutele, râsul, păsările, jigăniile codrului, indicatori ai elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice rupere a pactului cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv, "privind în amintire" spre "Carpații veșnici", ascultând
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
părăsită, simbol al vechiului regim, dar și scenă a fărădelegilor celor noi. Unii sunt Înfășurați de o mantie, de o pelerină diafană, alții au doar un guler, un șal, o cingătoare, iar unul e strunit de un gușter. Mulți văd fuioare fumurii, alții simt doar o boare, o idee, o impresie. Mari și mici, importanți și insignifianți, oficiali expirând putere sau supuși neimportanți, cu toții sunt stăpâniți de o forță malefică ce acționează din umbră, uneori crudă, acaparatoare, alteori disimulată În iubit
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
greșească, să nu devieze, să nu supere; sunt dominați de frica-fantomă care le zgreapțănă trupul și sufletul, multiplicându-le gesturile dezordonate, făcându-i să se pândească unii pe alții, zi și noapte, să-și macine neputința. Iar aceste suluri și fuioare fumurii se contopesc peste sat, acoperă totul ca un abur cețos, se contopesc, iau pe oameni prizonieri, Îi strâng În menghină, le fac inimile să se zbuciume de durere. Când moara și crucea ei roșie, simbol al unui trecut individualizat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
plante uleioa se (floarea-soarelui, soia, in pentru ulei, rapiță etc.), sfeclă de zahăr, tutun etc. Plantele textile. Inul și cânepa se cultivă din vremuri străvechi, dar în ultima vreme ocupă suprafețe tot mai restrânse, mai ales cânepa. Inul pentru fibră (fuior) preferă regiunile cu climă umedă și răcoroasă: Podișul Transilvaniei, depresiunile montane din Carpații Orientali (Brașov, Ciuc, Giurgeu etc.), Podișul Sucevei. Cânepa, în schimb, se cultivă îndeosebi în Câmpia de Vest, Depresiunea Transilvaniei și Podișul Sucevei, unde și există, de altfel
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale zilei de Sfântul Vasile, ale Bobotezei - când se dădea preotului fuioare, se sfințeau apele și toate cele ale lumii, când se făcea Crucea de gheață, ale Sfintelor Paști, cele de la Duminica Tomii etc. La botezuri, la naștere, la nunți, la înmormântări, în alte felurite ocazii ale vieții noastre cea trecătoare și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
din zona Codru, Maramureș, pomul Crăciunului se deosebește prin elemente ornamentale cumpărate din oraș, cel mai răspândit fiind pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sârmă, îmbrăcate în hârtie colorată. Peste acestea sunt puse sfori din ață de fuior, pe care sunt înșirate boabe de fasole albă. În Bucovina, colacii de Crăciun se făceau în formă de opt și se păstrau până primăvara, când se afumau și se tămâiau boii și plugul înainte de pornitul la arat, apoi erau mâncați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în microindustria casnică, grija acestei activități revenea îndeosebi femeilor, mai ales în fazele finale de prelucrare. Amintim etapele procesului de cultivare a cânepii care erau, în ordine cronologică: aratul, semănatul, grăpatul, culesul, legatul, bătutul semințelor, topitul, melițatul, răghilatul, periatul (separatul fuiorului de câlți), torsul, țesutul și nălbitul pânzei, după care urmau croitul și cusutul cămeșilor și a altor obiecte de îmbrăcăminte. Unitatea de măsură a fuioarelor de cânepă sau de in era „chita”, egală cu 12 bucăți. Începutul cooperativizării agriculturii, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în ordine cronologică: aratul, semănatul, grăpatul, culesul, legatul, bătutul semințelor, topitul, melițatul, răghilatul, periatul (separatul fuiorului de câlți), torsul, țesutul și nălbitul pânzei, după care urmau croitul și cusutul cămeșilor și a altor obiecte de îmbrăcăminte. Unitatea de măsură a fuioarelor de cânepă sau de in era „chita”, egală cu 12 bucăți. Începutul cooperativizării agriculturii, în anul 1949, a însemnat și începutul mecanizării ei. Comuna Oncești a fost, mai întâi, între anii 1949-1956, în raza de activitate a Stațiunii de Mecanizare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de a vindeca boli sau de a proteja oamenii de „teama de rău”; dacă se înconjura casa cu el de trei ori, nimeni nu se mai putea apropia. La fel, a existat obiceiul de a i se da miresei un fuior răsfirat, pe o strachină cu făină, pentru ca primul ei prunc să aibă un păr frumos. La terminarea torsului, femeile obișnuiau să lase în vârful furcii câteva fire de cânepă, cu credința că, în acest fel, bărbații lor vor fi păziți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și psihice a membrilor familiei. În schimb, cânepa apărută în vis semnifica sărăcie, grijă, boli grele sau lacrimi. Multe acțiuni aveau menirea de a provoca întrebuințarea însușirilor cânepii, pe calea analogiei magice. Spre exemplu, când se punea pe furcă primul fuior din cânepa nouă, se considera că este bine ca femeia care torcea să meargă cu furca pe uliță, cât mai departe, în speranța obținerii unei pânze cât mai lungi. În general, hărnicia femeilor era apreciată în raport cu îndemânarea și sporul avute
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
uscat pe garduri sau pe acoperișurile diferitelor construcții-anexe ale gospodăriilor. Firele uscate erau melițate, adică forfecate cu ajutorul melițoiului, o unealtă folosită pentru a zdrobi cânepa și inul). După înlăturarea resturilor lemnoase, firele de cânepă sau de in se adunau în fuioare și se formau legături de fuioare, 12 la număr. Pentru alegerea firelor, fuioarele erau trase prin piepten (unealtă formată dintr-o scândură ce avea săpate, la capătul mai lat, mai multe rânduri de dinți de fier, până nu de mult
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
diferitelor construcții-anexe ale gospodăriilor. Firele uscate erau melițate, adică forfecate cu ajutorul melițoiului, o unealtă folosită pentru a zdrobi cânepa și inul). După înlăturarea resturilor lemnoase, firele de cânepă sau de in se adunau în fuioare și se formau legături de fuioare, 12 la număr. Pentru alegerea firelor, fuioarele erau trase prin piepten (unealtă formată dintr-o scândură ce avea săpate, la capătul mai lat, mai multe rânduri de dinți de fier, până nu de mult s-a mai aflat în uz
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
melițate, adică forfecate cu ajutorul melițoiului, o unealtă folosită pentru a zdrobi cânepa și inul). După înlăturarea resturilor lemnoase, firele de cânepă sau de in se adunau în fuioare și se formau legături de fuioare, 12 la număr. Pentru alegerea firelor, fuioarele erau trase prin piepten (unealtă formată dintr-o scândură ce avea săpate, la capătul mai lat, mai multe rânduri de dinți de fier, până nu de mult s-a mai aflat în uz și piepteni cu dinți de lemn). Din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
formată dintr-o scândură ce avea săpate, la capătul mai lat, mai multe rânduri de dinți de fier, până nu de mult s-a mai aflat în uz și piepteni cu dinți de lemn). Din dorința selectării părții mai fine (fuiorul), s-a recurs la un instrument numit „ragilă” („rahelă”), o altă unealtă care era alcătuită dintr-o scândură de obicei mai îngustă spre capete și mai lată spre mijloc, unde se plantau în rânduri sau în formă de cerc, dinți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]