1,614 matches
-
ea în special reprezentanții agențiilor străine de turism care erau în contract cu el. Știrea parcă îl mai înveseli pe Ștef, lucru ce nu-i scăpă din vedere Ginei. - Ce te-a bine dispus dintr-o dată șefu'? Parcă tunai și fulgerai acum câteva minute. Ai câștigat la loto? - Aa, nimic deosebit. Ce să mă bine dispună? o făcu el pe nedumeritul. - Eu știu? De unde să știu ce vești ai primit? - Păi ce vesti? Că trebuie să cazăm clujenii care sosesc din
ZBOR SPRE STELE FRAG. 5 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359128_a_360457]
-
Acasă > Versuri > Iubire > SEARĂ ÎNGERILOR Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 483 din 27 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Seară îngerilor Așează-mi, în păr, floarea dragostei tale și spune-mi o șoaptă când fulgeră-n zare! Afară sunt demoni, eu, înger să-ți fiu, acum, cât e toamnă și nu e târziu! Afară-întuneric și vuiet turbat. În casă, un înger, aripa ți-a dat! Referință Bibliografica: SEARĂ ÎNGERILOR / Ioana Voicilă Dobre : Confluente Literare, ISSN
SEARA INGERILOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359211_a_360540]
-
Autorului s-a trezit corsarul, astăzi, furios și ca o s ă geat ă ți-a intrat în carne; vede numai roșu și de-aceea, -n coarne, ca un taur zdravăn, te-ntoarce pe dos. s-a stârnit furtuna, ochii, fulgerând, mușcă din parfumul sânilor ce saltă înspre buze arse; dinții, ca o daltă, îi sculptează- n focul, ce arde flămând. un potop de patimi curge în șuvoi și m-aruncă valul mai adânc în tine; scârțâie catargul, ca niște suspine
CU TINE, ÎN BRAŢE, ALTFEL NAVIGHEZ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345219_a_346548]
-
sub clar de luna? -Eu sunt ecoul atras de carminul luminii. Mă avânt spre cer, chiar pe furtună! Cine ești tu? De-mi stârnești mereu apele, rotindu-le într-un straniu balet? -Eu sunt lacul albastru, răcoritor, cu ochiul verzui fulgerat în apusul violet!... -Cine ești, totuși, tu, Poetule, de-mi vorbești mereu de poezia divină ?! -Sunt albul primei ninsori dintr-un vers, sub care-ți adun autograf cu lumina! THE AUTUMNS DANCE În the scorched land, only cornfield, rustling, watching
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI DIN INTREAGA LUME de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345226_a_346555]
-
Steagul Iancului nu-i de vânzare, Iar mă mustră gândul și mă doare, Steagul Iancului, gata de luptă, Blestemul din sângele lui se înfruptă! Supărarea mea nu mai are hotar, Cum să vinzi ce ai primit în dar? Duhul Iancului fulgeră-n Munți, Se tulbură Râul de Aur sub punți, Speranțele noastre sunt tot mai nătânge, Fluierul Iancului în lacrimi se frânge, Ne dă târcoale tot mai lacomă hidra- Locul Steagului e-acolo, la Vidra! Nicolae Nicoară-Horia Drapelul de luptă al
STEAGUL IANCULUI NU-I DE VÂNZARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340276_a_341605]
-
TĂCERII Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Hohotul tăcerii Tăcerile ce-ades mă înconjoară Cu așteptări ce nu primesc răspuns Im sparg timpanele! Rază solară A-ncremenit în spațiul necuprins Vise ce fulgera întreg abisul Au adunat imagini de hoinar Din haosul ce m-a crezut învinsul Placerilor gustate fără hâr Pe crestele născute din adâncuri Imaginăm castele de povești Și aplecați pe-a șeilor oblâncuri Zburdau în voie cavaleri crăiești La poarta
HOHOTUL TACERII de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340284_a_341613]
-
braț necugetat, dezgustător. Surprins de lovitură, am căzut. Dar, s-a trezit, în chiar fatala clipă, El, Lupus lupus, ce-a venit, în pripă, Să facă, și acum, ce-a mai făcut. Priveam, printre crenele, câmpul gri, Pe care fiara fulgera, în goană, Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]
-
am înclinat... Se deschideau copacii câteodată Ca un Portal, spre-o lume de visare Să le dezleg din taina nesperată, Mă atrăgeau în miezul lor c-o floare... De multe ori, în mugetul furtunii, Din zilele de vară nesfârșite Când fulger despica în două, prunii, De străbunic plantați, în vremi greșite, Săpam la rădăcini comori uitate, Ascunse-n timpuri vechi, de ochi străini. Da-n loc de aur mult si nestemate, Găseam doar săbii, sub arse rădăcini... În grădina-mi Rai
TE RETRĂIESC CONSTANT, COPILĂRIE de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340464_a_341793]
-
ani când se luaseră... Bibănel mestecă sarmalele cu un aer de ascet în plină transă apoi rosti cu vocea părintelui Ghelasie: - Deschisu-s-au porțile iadului iar păcatele cele negre ademenit-au sufletul cel păcătos... - Gherghina! Nenorocita de Gherghina, îi fulgeră prin minte Saftei convinsă că profetul asta a vrut să-i spună. De fericire că aflase adevărul îl recompensă pe profet cu tot ce avea asupra ei, așa că, spre miezul nopții, plecă spre casă ușurată, ba chiar puțin rușinată de
SFÂNTU BIBĂNEL PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340452_a_341781]
-
care au exprimat opinii contrare. Voi integra, în analizele viitoare, punctele mele de vedere referitoare la aceste comentarii. Am citit însă și comentarii în care, fără probe, fără argumente și fără vreun recurs la legile țării, autorii lor tună și fulgeră împotriva Băncii Naționale, a băncilor comerciale și a creditului. Sunt opinii ce impun o dezbatere publică. Și pentru că o deviză repetată frecvent la BNR - „Cine semnează își asumă” -, referitoare la răspunderea ce-i revine celui care semnează un contract de
„Dacă semnezi îţi asumi” () [Corola-blog/BlogPost/338931_a_340260]
-
se împiedice Apa! Nu? Caii abia reușesc să mai care căruța cu mine. Caii...iată-i, ei sunt: “Începe să plouă, Marie.../ te rog să deschizi o fereastră.../ sunt singur, afară, pe prispă.../ și caii sunt singuri pe coastă!// Și fulgeră tare...și tună.../ gutuii rămân fără floare.../ ascultă, Marie, ascultă: cad păsări din zbor, pe cărare!// Și plouă cu piatră, Marie.../ așa n-a plouat niciodată.../ întinzi brațe goale spre mine.../ nu pot să-(ți) arunc nici o piatră!// Hai, vino
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (XI – XIV) () [Corola-blog/BlogPost/339970_a_341299]
-
lor. În plan spiritual, nu există prizonierat fără speranță. Învățătorii tăi îți vorbesc despre ateism și merg în taină la biserică! Iată o fisură prin care lumina de aur a spațiului spiritual ajunge până la tine. Conducătorii tăi ideologici tună și fulgeră împotriva religiei, proferând imprecațiile cele mai teribile, dar la vreme de nenorocire își fac și ei cruci repezi, cerând ajutor de la Dumnezeu! Ca în vremea cutremurului din 4 martie. Iată încă o fisură prin care sufletul tău evadează din carcera
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) () [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
special pentru A. Hitler, precizând limitele negocierilor cu Molotov la semnarea pactului de neagresiune, mai precis: acord în privința includerii Basarabiei în „sfera de interese” a U.R.S.S., dar nimic despre Bucovina. În consecință, Hitler, bine informat, „a tunat și a fulgerat” contra lui Stalin, care-și încălca propriile angajamente asumate. Ceea ce l-a determinat pe Führer ca, de îndată după încheierea campaniei din Vest și, deși Marea Britanie nu fusese subjugată, să se gândească la o expediție punitivă contra U.R.S.S. Soluția
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! () [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
în gesturi simple. Mă împlinesc, mă risipesc, mă înalț... și m-adâncesc în taina zilei ce trece, ca o dulce legănare. Se frânge pâinea cu vis de câmpie, tâmpla-i ninsă de vremi și anotimpuri. Se strâng orele în clipe, fulgerând săracele cuvinte. Cine stie? Cântecul se stinge. Corola cea de flăcări, peste-a lumii zare ea apune și dispare. Mai trece-o zi! Fluierul adoarme pe o piatră preschimbată-n floare. Acum, fiecare zi se măsoară în ore adunate-n
MAI TRECE-O ZI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340962_a_342291]
-
să ne scriem povestea cu aldine! UNICAT Ne-am întâlnit într-un decor mirific, Vrăjiți de miresme, cântece și flori, Cum nu găsești în viață de multe ori, Și vreau momentu-acela să-l glorific. Din tălpi în creștet ne-au fulgerat fiori Și basmul și-a urmat un curs atipic, C-un arsenal de întâmplări prolific, Mustind de farmec, suspansuri și culori. Pluteam fericiți pe înălțimi astrale, Setea de zbor gâlgâind în artere, Azurul îl placam cu albastre dale, Să nu
CINCI SONETE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341002_a_342331]
-
vom veni din urmă Învățând cum să continuăm moartea În partea cealaltă Proaspăt înlănțuiți în galera timpului. MEMORIA ÎNGERILOR CĂZUȚI Libertate a zborului doar înapoi Și doar prin sângele propriu Ca amintirea poemului zbătându-se În labirintul grâului, macii înșelători Fulgerând potecile înflorite ale cărnii, Clipa de beție topită în miezul grădinii Amintirea cerului violet Asfințit de octombrie răsfrânt în iazul păstrăvului sălbatec. Amintirea florilor de măceș spuzind mărăcinișul grădinilor Fragi în fânețe Năpădite de căldura după amiezilor, Ploaie de mai
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
imagini îl făcu pe Mircea să-i dea sângele în clocot. Se apropie de ea și începu să-i acopere sânii cu sărutări pătimașe. - Ai să mă distrugi tu pe mine, spuse Mircea cu un ton trist care parcă îl fulgeră ca un curent electric ce trecu prin el. - Crezi că acest lucru intenționez să-l fac? Greșești, vreau să te păstrez cât mai mult, chiar și pentru totdeauna dacă ar fi posibil. Și am să mă străduiesc în această privință
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. X SINAIA, ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341985_a_343314]
-
aproape, după atâtea operații estetice și atâtea tratamente naturiste cu Herba life, pe care le făcuse din neștiință. Și totuși, așa, deodată, o forță dumnezeiasca venită de Sus o făcu să izbucnească în râsu-plânsu. Apoi un gând bun, ascuns, o fulgeră drept în inima și zise femeilor: - Să fim serioase, doamnelor și domnișoarelor, poate că pe Planeta Marte sau pe Planeta Venus sau mai știu eu unde după fața nevăzută a Lunii, dacă o mai fi vreun adăpost și pentru câteva
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
sufletul. “Topazul mystic” Dragostea înseamnă și durere și decepție, iar durerea și decepția îi oferă poetei inspirație, o influențează. Iubirea se amestecă mereu cu visul, cu inefabilul, devenind o mască, o “acoperire” pentru singurătate. “trebuie să deslușesc durerea care ma fulgera, tunetul care se apropie, topazul mystic pus să țină locul curcubeului...” Figură celui iubit este înconjurată de tristețe, durere, depresie. El face parte din trecut, din amintiri. Portretul lui nu este realizat în detaliu, ci se reconstituie din evenimente, momente
ATUNCI CAND AROMA TEILOR DE SEARA SE NUMESTE LATONA1969 de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341751_a_343080]
-
finalul Luceafărului) de un zâmbet îngăduitor sau ironic, dar îl simțim, în toată supranaturala lui punându-se peste condiția mizeriei noastre pământești. Pe buzele Sf. Ioan Botezătorul, pe buzele Prințului Mâșkin sau pe buzele Luceafărului, e același zâmbet în care fulgeră distanța dintre cer și pământ; ironic sau îngăduitor pentru noi, dar revelator al unei ordini superioare de existență, către care suie nostalgia ridicată din tragica noastră experiență omenească”. S-ar putea spune că Eminescu nu predică. Dar ce este predica
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
spun. - Brigita Orru, se auzi glasul strident al profesoarei. Care este rolul țăranului român în opera lui Marin Preda? Nicio reacție. - Brigita! Nu mă auzi? Repetă ea iritată. Ridică-te imediat când vorbesc cu tine! Atunci, de parcă ar fi fost fulgerată, eleva tresări și se ridică fâstâcită în picioare, orientându-și țanțoș întreg corpul într-o poziție gata de atac. - Ce te-am întrebat? - A... Întreaga clasă începu să șușotească “rolul țăranului român în opera lui Marin Preda...”, sărindu-i în
UN PRÂNZ ÎN FAMILIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342220_a_343549]
-
prezent la datorie, umplându-mi sufletul de siguranță că și-o va împlini de fiecare dată față de noi, întreaga sa familie. Am ridicat ochii spre cer, crucindu-mă de răutatea absurdă a acelui nechibzuit. Instinctiv, am întors privirea către ușă, fulgerându-mă ideea de a nu mai afla și copiii de moartea lui, dar era prea târziu: toți trei erau în pragul casei și priveau cu respirația tăiată la mine și la Ursu lor... Ursu! Un suflet într-un trup de
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
2014 Toate Articolele Autorului Se înăsprește gerul în zăpadă, Un ceas alearegă orele în fum Și înserarea rece stă să cadă. Spre tine curg iar, gândurile-acum... Clipa de taină-a timpului plecat Rostogolește sângele în vine Neuitând lumina care-a fulgerat Privirea cu razele senine... E ca si cum aș trece prin tunel Și rătăcesc -dar- uit să iau aminte Într-o rugăciune, cuibărită-n el, Plânsu-mi răbufnește în cuvinte... Spre tine curg, iar, gândurile-acum! Ce-aș da, să se-ntoarcă clipa divină
CA UN PLÂNS de LIA RUSE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341561_a_342890]
-
din jur mă doare, Cerul amiroase-a clor, S-au îmbolnăvit caișii, Se-ofilește rodul lor; Merii, prunii din grădină Tot mai supărați îmi par, Via vrea să dea în floare Că e vremea-n Calendar! Printre ramuri geme vântul, Fulgeră sub norii surzi, Cade grindina de-a valma- Știu Iisuse că ne-auzi Gura noastră cum înjură Dumnezeul Tău Cel Sfânt, Răi ce suntem, plini de ură, Răstigniții de pământ! De mânia care vine Unde oare să m-ascund?! Celui
POEM DIN GRĂDINA DUMINICII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341609_a_342938]
-
respectul, pe cifre e destul de greu să aluneci, mai degrabă pe ignorarea lor. Poți aluneca pe scuipat de babă, ca leac de deochi, de-mpreuneală, de făcătură, de junghi, de orice, pe ulei de candelă, pe lumânări aprinse când tună și fulgeră afară, pe tincturi și chiar și pe echinaceea. N-am găsit mare lucru despre igiena românilor în anii 700. Despre Evul mediu se știe că nu vedea cu ochi buni însoțirea omului cu apa. Dar am găsit câteva rânduri scrise
Să stai gol pușcă în cadă cu vecinul e acceptabil în Japonia. Ritualul îmbăierii când locuiești cu socrii și vrei să faci economie la apă () [Corola-blog/BlogPost/338015_a_339344]