1,628 matches
-
suavă a dansului lebedelor mici din baletului „Lacul lebedelor", la deschiderea cortinei, dintr-un fundal aburit de fum răzbat deodată guițături de porc, apoi grohăituri de moarte. Se zăresc șorțuri pătate cu roșu și un cuțit însângerat. Urmează un marș funebru. Spectatorul care se aștepta să vadă pașnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu șunci, salamuri, cârnați și păstrămuri. Dragoș Galgoțiu, regizorul și scenograful piesei reușește astfel să introducă foarte rapid publicul
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
șef al tribunalului rabinic din Țel Aviv, mi-a spus în curtea casei mortuare de la spitalul Ihilov, ca, din cauza vârstei lui înaintate, nu va veni la cimitir. Spre mirarea mea l-am vazut totuși la cimitir, lângă mormânt, în timpul ceremoniei funebre. Și iată cam ce mi-a spus: „Nu l-am cunoscut pe răposat, dar mi s-a spus chiar acum că am față de el o datorie de onoare. Deși nu se țin discursuri funebre vinerea[1] (în ajun de Shabat
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
la cimitir, lângă mormânt, în timpul ceremoniei funebre. Și iată cam ce mi-a spus: „Nu l-am cunoscut pe răposat, dar mi s-a spus chiar acum că am față de el o datorie de onoare. Deși nu se țin discursuri funebre vinerea[1] (în ajun de Shabat), simt că datoriile trebuie achitate. Despre ce datorie e vorba? Îi sunt obligat moralmente lui Dădu Rosenkranz, deoarece, precum am aflat aici, el a fost în România comunistă, apărătorul fiului meu în procesul care
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
sângele îmi cam îngheață în vine în ciuda transpirației care șiroiește. Scot batista, mă șterg bine și privesc din nou. Nu, nu m-am înșelat! Pe mijlocul aglomeratei artere, printre oamenii aceia îmbrăcați colorat, veseli și comunicativi, se târâie o procesiune funebră, sau poate chiar membrii teribilei Inchiziții, veniți din fundul Iadului ca să vadă ei, cu ochii lor, cum mai stăm cu păcatele. Stăm prost, dar prost de tot, după cum arată momâile alea negre și încruntate. Până la urmă, aflu de la un italian
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului Se schimbă nopțile în zile, Cu fiecare vis pierdut. Mă'njugă, temător și mut, Zorii'n genunchi și rugi umile Cerșind din tainice tenebre Nu raza, licărul ei orb, Sunetul aripii de corb, Bocete, simfonii funebre, Orice himere rătăcind, Peste nesomnu-mi năvălind Ca semn al meu de apă vie. *** Referință Bibliografică: Semnul meu de apă vie / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
SEMNUL MEU DE APĂ VIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378794_a_380123]
-
și luna prin mlaștina destinelor damnate cu cei doi raci casa Domului cade cu fața-n țărână răpusă de fulgere îndoliate și de caii stelelor scăpați din frâuri pacea e dusă în pârjiolite pustiuri de durerea îngerilor și carul lumii funebru își află repaos în groapa Marianelor. Referință Bibliografică: Ghiocul de cristal / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2306, Anul VII, 24 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
GHIOCUL DE CRISTAL de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377716_a_379045]
-
Răcoarea serilor - balsam, Iar floarea nopții e mireasă, Regina ce-mi surâde-n geam. Și eu adorm când luna plină Dansează-n rochia de voal Cu pași mărunți de balerină, În cânt de greieri... ce regal! Acum, ce-aud? Marșuri funebre, Convoi de frunze tremurânde Hălăduind printre tenebre Cu dor de viață sunt flămânde. De ce te-or fi iubind poeții Și te vor muză-n poezie? Tu n-ai nimic din duhul vieții, Ești anotimp în agonie. Eu nu-s poet
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
mai frumoasă,Răcoarea serilor - balsam, Iar floarea nopții e mireasă,Regina ce-mi surâde-n geam.Și eu adorm când luna plinăDansează-n rochia de voalCu pași mărunți de balerină,În cânt de greieri... ce regal!Acum, ce-aud? Marșuri funebre,Convoi de frunze tremurândeHălăduind printre tenebreCu dor de viață sunt flămânde. De ce te-or fi iubind poețiiși te vor muză-n poezie? Tu n-ai nimic din duhul vieții,Ești anotimp în agonie.Eu nu-s poet, dar daca-aș
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
furniturilor casnice 9525 Repararea ceasurilor și a bijuteriilor 9529 Repararea articolelor de uz personal și gospodăresc n.c.a. 9601 Spălarea și curățarea (uscată) articolelor textile și ale produselor din blană 9602 Coafură și alte activități de înfrumusețare 9603 Activități de pompe funebre și similare 9604 Activități de întreținere corporală 9609 Alte activități de servicii n.c.a. 9700 Activități ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic 9810 Activități ale gospodăriilor private de producere de bunuri destinate consumului propriu 9820 Activități ale
PROCEDURĂ din 29 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282623]
-
școale rurale, iar deasupra tuturora este a se deplânge ignoranța deplină a personalului didactic, de vreme ce există, institutori, ba profesori de universitate chiar cari nu știu scrie corect și, cu toate acestea... d. Hăsdău, d. Vasile Boerescu, având a ținea discursurile funebre ale unui învățămînt în asemenea condiții, a găsit că minunate progrese am făcut, că grozav ne-am luminat. Ba mai mult încă. "Romînul" găsește că mari sânt progresele făcute în învățămîntul public în epoca de regenerare în care am intrat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu atâta ușurință Acum pare a se fi dedat cu totul rolului de regenerator al învățămîntului statului și, cu acest titlu, ca mare maestru al Universității Franței, a pronunțat înaintea Sorbonnei un discurs al căruia cuvânt întîi a fost orația funebră a discursului latin. D. Jules Ferry și-a început reformele prin suprimarea discursului latin, precum colegul său de la război a dat o dovadă memorabilă de spiritul său reformator prin suprimarea tobelor la armată. Face fiecare ce poate. Ceea ce e curios
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a clarifica lucrurile. Ce s-a ales, iată, după trecerea săptămînilor, din isteria vindicativă a momentului? Cam ce se alege în general din mai toate tulburările acestei "specii mici". Liniștea care s-a lăsat, ca un lințoliu indiferent, peste actul funebru, amneziată imediat de alte și alte urgențe, are, în ea, ceva trist și descurajator. Alt moment. Pierderea, din motive impuse, unanim, de organismul internațional, a unui titlu olimpic de către gingașa noastră gimnastă, a declanșat un adevărat taifun. Amplificat de la o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cît cealaltă legislatură a forțelor autentic democratice -, hărțuită și infiltrată, nu a fost în stare, la urma urmelor, să bifeze ea, legitim, marile repere ale accederii la normalitate. Să ne imaginăm o secundă cum s-ar fi petrecut actul recuperării funebre într-o Românie care nu ar fi cunoscut tragic lungul interstițiu comunist. Probabil că, imediat după moartea originalului monarh, fiul său, încă foarte tînărul Rege Mihai, ar fi urgentat cu firescul și decentul procedeu al unei țări normale aducerea rămășițelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Houellbecq, Platforma, proaspăt apărut la Polirom, dacă vreți, pagina 117, cumpărați-l! Dintre buclele blonde, l-am auzit pe nabab: Ce vrei, oamenii scenei... Iar după încă vreun kilometru: Birjar, trage, te rog, pe dreapta. Am tras pe dreapta: Pompe funebre, indica firma. Dacă rezum intrarea noastră în... cochetul magazin care ne-a întîmpinat cu luxoase sicrie și la fel de luxoase coroane și jerbe și precizez că giganta și frumoasa patroană, genul care-și bagă repede bărbații în groapă, l-a săltat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sirenele hegeliene. Orice s-a spus și respus, Hegel rămîne groparul oricărei intuiții cu adevărat dialectice. Dacă dl. Bachelard știe să se oprească așa cum încercăm s-o facem și noi la dualitatea dialectică, el va evita acest al treilea și funebru termen al hegelianismului care, oricît de asimptotic am dori să-l concepem, marchează sfîrșitul unei epoci și nu se poate vădi după cum o demonstrează istoria decît de o perfectă sterilitate științifică". Se vede aici întreaga inocență a lui Lupasco. El
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în La bemol) pentru că în cadența să o facă să urce la Do de sus. Cele mai importante părți adăugate sunt incluse în marea scenă din actul ÎI. Un bloc compact este format din Marele Marș, Terțetul bașilor și Marșul Funebru, demn de măreția creației de gen a lui Mahler. Cele trei voci de baș cântă Îl Signore ci promette vittoria. Efectul este extraordinar. După premieră de la Scală a operei Gerusalemme, patru ani mai tarziu, pe 11 Februarie 1854, a avut
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pe care azi noi o avem referitor la creația lui Verdi, sunt acele elemente care anticipează noile soluții dramatice pe care le vom regăsi în creația de mai târziu a lui Verdi. Experimentele realizate aici cu Marele Marș și Marșul Funebru vor fi reluate de Verdi în Don Carlo și Aida. În Statele Unite opera a fost prezentată în premieră la Théătre d'Orleans din New Orleans pe 24 Ianuarie 1850. Prima montare a operei Jerusalem a avut loc abia cu 140
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
francezi la victorie. Carlo ajunge la turn, trimis de Giovanna pentru a-l apară pe tatăl ei; curând sosesc vești că englezii sunt în retragere, dar că Giovanna este moartă. Carlo și Giacomo sunt copleșiți de durere când o procesiune funebra aduce corpul neînsuflețit al fecioarei (Quale più fido amico). Deodată Giovanna deschide ochii și, desi pusă în mișcare de forțe supranaturale, se ridică și ia în mâinile ei de la Carlo emblemă Franței, își ia adio de la glie și de la gloria
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că Arrigo a scăpat teafăr încercării de a escalada balconul castelului și a reușit să-și găsească escadronul. Un Consul anunță victoria Ligii Lombarde și mulțimea exulta. Curajosul Arrigo l-a smuls pe Barbarossa din șeaua calului sau. O procesiune funebra se aude și în timp ce aceasta se apropie, sosește vestea că Arrigo a fost rănit mortal. Arrigo îl asigura încă odată pe Rolando că onoarea lui nu a fost pătată nici de el nici de Lida. Prietenii se reconciliază, la fel
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Salice. Mi disciogli le chiome. Io questa seră ho la memoria plena di quella cantilena. "Piangea cantando nell'erma landa, piangea la mesta. O Salce! Salce! Salce! Ședea chinando sul sen la testa! Salce! Salce! Salce! Cantiamo! Cantiamo! Îl salce funebre sarà la mia ghirlanda." Affrettati; fra poco giunge Otello. "Scorea noi rivi fra le zolle în fior, gemea quel core affranto, e dal le coglia le sgorgava îl cor, l'amare onda del pianto, Salce! Salce! Salce! Cantiamo! Cantiamo! Îl
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la mia ghirlanda." Affrettati; fra poco giunge Otello. "Scorea noi rivi fra le zolle în fior, gemea quel core affranto, e dal le coglia le sgorgava îl cor, l'amare onda del pianto, Salce! Salce! Salce! Cantiamo! Cantiamo! Îl salce funebre sarà la mia ghirlanda." "Scendean l'augellia voldai râmi cupi verso quel dolce canto. E gli occhi suoi piangean tanto, tanto, Da impietosir le rupi." Riponi quest'anello. Povera Barbara! "E gli era nato per la sua gloria, io per
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
mama cu pruncul, femeia blestemată (nefecundă), o mitică Mumă sau Crăiasă -, fiecare întruchipând o fantasmă a dorinței de împlinire. Sentimentul dominant amalgamează religiozitate, spaimă metafizică și elan spre neființă. Spațiul alcovului este înecat, eminescian, de paingi, dar ei țes veșminte funebre, senzualitatea se stinge într-un fior macabru, alcovul devine casă a spaimei. Somnul e asimilat morții, inerției, opririi sterpe a vieții. Erosul e guvernat de un cer în care poeta proiectează o mitologie personală, fastuoasă și neliniștitoare, într-o lumină
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
acestea din urmă însoțite de un articol în care era discutată influență poeziei elegiace a acestui precursor al romanticilor asupra lui Lamartine. Heliade murind la câteva zile după apariția primului număr din A.r., în următoarele s-au publicat discursurile funebre rostite de B. P. Hașdeu, V. A. Urechia și C. Esarcu, precum și o emoționantă și documentata evocare. La fel s-a procedat și la moartea lui D. Bolintineanu, survenita după câteva luni. Deși nu este o revistă literară propriu-zisă, A
ARHIVA RURALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285445_a_286774]
-
acestei tulburătoare energii poetice (sarcasmul cu palori angelice și revolta metaforică), Moartea citește ziarul (1990, după ce apăruse în Olanda, în vara lui 1989) promovează decisiv ceea ce s-a numit „poezia refuzului”. Tristețile din cărțile anterioare se dezbracă de melancolie, reverie funebră și patos justițiar și cultivă parabola străvezie, cu un Ceaușescu pe post de hulpav demolator: „Vine Haplea dă cu lingura-n sate / soarbe clopote pe nerăsuflate / ară biserici, seamănă panică / și-apoi o seceră cu limba mecanică.” De aici înainte
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
Principii de retorica și elocuința amvonului (I-II, 1859). Mare predicator al vremii - avea „o sabie în gură” spuneau contemporanii -, D.R. a lăsat numeroase discursuri rostite la inaugurarea de școli și instituții, panegirice închinate unor personalități politice și eclesiastice, cuvântări funebre, gen în care excelează, etalându-și cultura și finețea oratorică. Bun cunoscător al limbii franceze, acest monah autodidact și „bonjurist” traduce importante scrieri moral-filosofice, cu tangențe religioase. Tălmăcirea din Lamennais, Cuvintele unui credincios, ce face elogiul libertății, publicată anonim în
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]