9,181 matches
-
ai în ceea ce privește capacitatea ta, a explica în așa fel încât copilul să înțeleagă de ce ?! 3. Să nu fii niciodată excesiv de critic...pentru că astfel, nu faci nimic altceva decât să-i obstrucționezi copilăria celui educat. 4. Să nu pedepsești niciodată la furie sau să încerci să impui limite, fără a da explicațiile necesare astfel, încât copilul să știe, de ce! 5. Să nu fii niciodată nerăbdător în ceea ce privește întrebările sau nedumeririle copilului și mai ales să nu renunți niciodată să mai faci educație. 6
ARTA DE A FI PĂRINTE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1397671901.html [Corola-blog/BlogPost/347831_a_349160]
-
atunci când creierul emoțional preia controlul, ne piedem abilitatea de a mai gândi logic, de a mai reflecta la consecințele viitoare ale propriilor noastre comportamente deoarece creierul rațional este subcircuitat. Așa se explică de ce în anumite momente când simțim rușine, frică, furie, reacționăm într-o manieră agresivă (lovim, țipăm, etichetăm), spunem lucruri pe care, după ce intensitatea emoției scade, le regretăm. Interpretează comportamentul nepotrivit al copilului ca pe un atac la persoană sau un afront la adresa autorității parentale (ex: „O face special să
De ce își pedepsesc românii copiii. Cazul Bodnariu deschide o discuție delicată pentru mulți părinți by https://republica.ro/de-ce-ic-i-pedepsesc-romanii-copiii-cazul-bodnariu-deschide-o-discuc-ie-delicata-pentru-mulc-i-parinc [Corola-blog/BlogPost/338222_a_339551]
-
exemplu, faptul că trântește jucăriile pe care nu reușește să le asambleze, nu înseamnă că vrea să îl înfurie pe părinte, ci doar că de acest tip de comportament dispune el în acel moment pentru că maniera asta de exprimare a furiei a exersat-o cel mai des. Interpretările personale nu-i permit părintelui să vadă care este nevoia de învățare pe care o semnalează comportamentul copilului și ce alternative de comportament ar trebui să încurajeze pentru a elimina trântitul jucăriilor (ex.
De ce își pedepsesc românii copiii. Cazul Bodnariu deschide o discuție delicată pentru mulți părinți by https://republica.ro/de-ce-ic-i-pedepsesc-romanii-copiii-cazul-bodnariu-deschide-o-discuc-ie-delicata-pentru-mulc-i-parinc [Corola-blog/BlogPost/338222_a_339551]
-
exersat-o cel mai des. Interpretările personale nu-i permit părintelui să vadă care este nevoia de învățare pe care o semnalează comportamentul copilului și ce alternative de comportament ar trebui să încurajeze pentru a elimina trântitul jucăriilor (ex. exprimarea furiei prin cuvinte „sunt furios” și adoptarea unor comportamente de liniștire - îndepărtarea de locul respectiv pentru câteva minute, respirația profundă, etc.). Existența unui tipar de interacțiune. De exemplu, părintele solicită copilului să strângă jucăriile după ce s-a jucat cu ele, iar
De ce își pedepsesc românii copiii. Cazul Bodnariu deschide o discuție delicată pentru mulți părinți by https://republica.ro/de-ce-ic-i-pedepsesc-romanii-copiii-cazul-bodnariu-deschide-o-discuc-ie-delicata-pentru-mulc-i-parinc [Corola-blog/BlogPost/338222_a_339551]
-
te întorci de unde ai plecat. Să-ți desăvârșești trecerea... Alături de cititori, de Penelope, citind știrile despre război... Toate acele lucruri... știi tu...". Am simțit că îmi îngheață sângele în vene. "Dar ce crezi", am rostit într-o explozie subită de furie, "că sunt nebun? Acolo nu mă mai întorc în vecii vecilor, m-ai înțeles? Nu după ce am văzut aici. Mai bine mor". "Eram sigur", rosti ghidul meu, și pentru prima dată am simțit în glasul său tristețe. Compasiune. În aceasta
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1435946842.html [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
Adevărul era că mă îngrășam, văzând cu ochii, de la toate stimulările hormonale, pentru magica sarcină, care n-a mai dat roade...decât pe cântar. Când deschideam dulapurile și nu găseam nimic bun, ca măsură, mă apucau toți dracii. Luam cu furie hainele, le puneam într-un sac, și când se nimerea soră-mea pe la mine, iar el nu era acasă, i le dădeam, să nu le mai văd, căci vederea lor îmi provoca o reală suferință, mai mare decât cearta lui
ALBUMUL DE HAINE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1492528747.html [Corola-blog/BlogPost/379991_a_381320]
-
lehamite, expresie ce a căpătat deîndată urme de dispreț. Penea i-ar fi primit dacă, atunci când fusese avansat în grad, nu ar fi fost pătruns de eveniment căpătând oarecare demnitate. Tenul lui, măsliniu, a dat să se înroșească sub impulsul furiei ce-l cuprinsese fiind cât pe ce să sară la bătaie. S-a stăpânit : - Ține-ți banii ! Nu am nevoie, nu doar de asta e vorba ; ar trebui să faci și tu curățenie pe sectoare ca toți ceilalți ! - De acord
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476869261.html [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
română. Un alt fenomen mă pune pe gânduri: cântecele românești nu mai au cuvinte românești. Se cântă numai englezește. Aici nu mai este vorba de barbarisme. Pur și simplu, cuvintele românești au fost înlăturate în totalitate. De unde și de ce atâta furie și dispreț față de vorbele românești? Cred că din dorința cântăreților și compozitorilor de a deveni vedete internaționale. Dar atâția cântăreți talentați care (încă) mai cântă românește și sunt îndrăgiți de români au obținut și sucese internaționale. Dacă melodiile sunt bune
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418278162.html [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
poți să vorbești, poți să te întinzi și cu mine, târfulițo. Ce, dacă nu sunt agent de pază, crezi că nu pot să te regulez și io? Am zis să te dezbraci, nu se‑aude? a țipat el plin de furie când a văzut că femeia stă încremenită, cu ochii țintă la el. F...i gura mă‑tii de târfă! Înjurătura a plecat odată cu trupul lui peste ea. A fost primit cu o lovitură de pumn direct în față și cu
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_23_.html [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
unii victime alții călăi nemiloși... Păsările cerului au stat de pază lângă leșurile atâtor cuvinte atârnând în lațul timpului fără rost ... - “morții măsii! părea ( că se mai aude) la marginea unui câmp părăsit și ... și scrâșnetul lopeților ce loveau cu furie într-un pământ pietros ... ... dar peste toate jelitul timpului și-al “puilor de năpârcă” condamnați de propria istorie se întețea, se zvârcolea dureros ... Au mai rămas cuvinte nu vă grăbiți - mai sunt destule ștreanguri zile ploiase și gropi ... și ... 26
LEŞUL ATÂTOR CUVINTE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Lesul_atator_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/369433_a_370762]
-
se împerecheară, pentru început, chiar în toaletă, ceea ce dădu sens și credibilitate marilor sentimente care-i legau. Galant, la sfârșit, îi pupă mâna iar ea, sentimentală, nici nu-i ceru tariful. Însă acest ultim aspect îi provocă o criză de furie lui Ciordel, zis Tamango, protectorul ei, care-i mardi niște dupaci foarte profesioniști și-i luă din chiloți tot ce agonisise dansând. Mucii împletiți cu sângele din nas îi ridicară lui Vasile părul pe spate. Era totuși un moldovean care
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1409129605.html [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
deschizând-mi portiera. În următoarele două ore am făcut dragoste ca și cum am fi rescris Kamasutra, cu artă, pasiune și dăruire, uitând de toate cele petrecute în ziua aceea. Amintirea vizitelor la Urluiu și cea de la mătușa îmi stârneau în prezent furia, omul acesta era precum un cameleon. Văzusem un Ovidiu la țară, altul, total opus la mătușa și pe cel de toate zilele, seara, sub duș. Mă simțeam trădată și oricâtă bunăvoință aș fi avut, îmi era greu să trec cu
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485812951.html [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
o bagi undeva, nu îmi este frică de tine. Îmi vreau copilul, voi lupta pentru asta. -Cu ultimele forțe Florea s-a ridicat într-un cot, părea eroul rănit din atacul de la Smârdan din pictura lui Grigorescu , era măreț în furia lui neputincioasă. -Stai să-ți dau eu ție! -Directorul s-a aplecat asupra bolnavului și i-a pus o mână mare, cât o lopată rusească, peste gură și nas încercând să-l asfixieze. Era așa de nervos încât nu înțelegea
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1489388677.html [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
Mareșalul s-a uitat la copii, la personalul de serviciu care striga împreună cu ei, imediat i-a apărut în față momentul din *90, când copiii de atunci strigau împotriva directorului și a supraveghetorului șef. A înțeles, deși era plin de furie, că era ultima zi în care mai lucra în acest centru. A dat din cap a nemulțumire, dar nu a vrut să intre în conflict cu nimeni, niciodată nu se știe cum se termină un asemenea incident. La ieșirea din
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1489388677.html [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
sunt, ce-ți voi mai fi mamă? Mă lupt cu oglinda pentru anii furați atunci, când abia-nvățasem să simt iubirea de tată. Tăvălită-n dureri, genunchii strânși pân-la gură, uite, dreaptă, înfrunt viața, pentru tine, mamă! O sparg, cu furie, pentru ce urmează să-mi fure când v-a veni, să plece, perfida, cu tine de mână. Acum te rog, în șoaptă cerându-mi iertare, Spune! Voi mai fi ce am fost? Pentru cine? Unde? Sărut-mâna măicuță! Sărut-mâna, măicuță! În fața
BUCHET PENTRU MAMA... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1425724847.html [Corola-blog/BlogPost/350050_a_351379]
-
Văd cât de greu le este părinților să-i crească Când alții au din belșug și nu le pasă Ei își doresc, în demnitatea să trăiască, Pentru ei azi,mâine o viață mai frumoasă. Mulți se-ntreabă de ce atâta neliniște, furie Ei răspund; -Ne-am săturat de nedreptate, Dorim cu toți schimbare ,, O nouă Românie’’ Nu vrem să fim conduși de fețe arogante. Trăiesc durerea când este umilită câte-o bunică Când vând-n piață ;...câteva fire de pătrunjel Iar cei ce
GLASUL GENERATIEI DE AZI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1446751025.html [Corola-blog/BlogPost/384697_a_386026]
-
pretindă ministerului Culturii din România, să elimine numele și opera scrisă a lui C. P. din tezaurul cultural al țării, iar dacă a fost membru al Academiei Române, să-i retragă acest titlu. Ar fi extrem de nedrept să se reverse întreaga furie (de altfel absolut nejustificată), doar asupra mea! Un adevăr veșnic valabil, din păcate... Nu încetez să mă minunez în fata capacitații premonitorii a marilor noștri scriitori! Camil Petrescu (n. 22 aprilie 1894 — d. 14 mai 1957) a fost un romancier
ION CATRINA PREZINTĂ: -ZEFLEMEAUA LUI CAMIL PETRESCU de ION CATRINA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_catrina_1459754132.html [Corola-blog/BlogPost/340902_a_342231]
-
dea biletele și o amenință că o omoară: „Să-mi scoți biletele! scrâșnește d. Lefter; să-mi scoți biletele, hoațo! Că te omor, mă-nțelegi? Te omor!” Insinuările de furt devin acuzație directă prin folosirea apelativului în vocativ hoațo. Virulența furiei se manifestă la nivel sintactic prin repetarea aproape identică a propozițiilor „Să-mi scoți biletele” și „te omor”, iar la nivel morfologic prin folosirea conjunctivului cu valoare de imperativ. Personajul se află într-un mediu țigănesc și încearcă să se
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
de invective la adresa autorității „compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii”. Li se adresează cu pronumele „dv” și substantivul „domnule” care nu mai exprimă politețea, ci devin termeni generici ce creează o anumită distanță afectivă între emițător și receptor. Furia lui înregistrează un crescendo, exprimat la nivelul frazei în propoziții interogative și exclamative din ce în ce mai scurte: „Prin urmare, care va să zică, dacă nici dv., poliția, nu ne protejați contra bandiților, atunci, mă rog, ce mai rămâne? Am înțeles, care va să zică, cum merge chestia! Nu
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
are reșpect?”. Inversiunea „măgarul și porcul” ajută la evitarea stereotipiei și face injuria mai expresivă. Folosirea alăturată a celor două cuvinte porcul și măgarul cu privire la același referent este posibilă numai pentru sensurile lor figurate și este o dovadă a intensității furiei de care este cuprins profesorul, cât și a intensității obrăzniciei de care dă dovadă elevul. Subiectivismul profesorului atinge cote maxime, nu numai că nu-l sancționează pe elevul Popescu, dar îl și laudă, refuză să creadă că el este autorul
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
ei zicându-le: Pe împăratul vostru să-L răstignesc?". Ei au răspuns: "N-avem alt împărat decât pe Cezarul". Iudeii, pentru că n-au reușit nimic cu hulele lor, aduc în discuție pe Cezarul, ca cel puțin așa să-și sature furia lor. Într-adevăr au spus: "Tot cel care se face pe sine împărat se împotrivește Cezarului". În timpul acesta femeia lui Pilat, înfricoșată de visuri, a trimis la Pilat să-i spună: "Să nu faci nimic dreptului acestuia". Căci ea, din pricina
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
două ori,dar decât focuri de paie în fiecare zi mai bine un foc de artificii la două săptămâni. Și mâine i-a promis că-l vizitează.... Gonește ca un nebun ,forțând-o pe Steluța să scoată fum albastru de furie pe țeava de eșapament,dar e obosit și vrea s-ajungă mai repede acasă. Se gândește și la ai lui,mai sunase de vreo două ori ,dar nu primise din partea maică-si decât răspunsuri de respingere,de telefon trântit . A
VIATA LA PLUS INFINIT (4) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1448443846.html [Corola-blog/BlogPost/382911_a_384240]
-
revelatorii ȘI PRIN poezie, se cer RECICLATE, fie și prin hipoeracizii sarcasmului oximoronic- pamfletar! - cinic via Juvenal,- Diogene..., Caragiale, Eugene Ionesco, Beket, Orwell ș.c.l.- dar gunoiul NU: el aparține, metaforic zicînd, frigului elemantar, din Mineralitate, în “ zgomotul și furia” rumorii “ istorice”, cumva autodestructive, societatea însăși (!!!) emanîndu-și, prin determinare și Dirijism - Control securistic- activistic, ba chiar “ sindicalist” - ( roata norocului)- “ tovărășesc” ( unii mai egali ca ceilalți”, etc.... Cât despre mine, cel ce rescriu acestea, “ rămânînd ce-am fost, romantic”- știu că
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_evu_1400737060.html [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
de ea, un tânăr cu hainele sfâșiate și cu sânge pe față încerca să se ridice în picioare după ce se târâse mult pe genunchi. S-au ajutat reciproc și se priveau cu un amestec de nedumerire, de teamă și de furie, adunate toate în ochii lor tineri în numai o oră... Eugen era bătut rău. Un baston de cauciuc lăsase urme adânci pe fața lui și-i spărsese nasul. De acolo curgea sângele ce parcă nu se mai oprește și-i
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_1_.html [Corola-blog/BlogPost/351448_a_352777]
-
piciorul stâng lipsea pintenul cu rozetă. Presimțind că s-a-ntâmplat ceva, am alergat spre grajd. L-am găsit pe tata prăbușit pe podea, cu fața în sus. Era mort. Murise cu ochii deschiși. Caii nechezau nervoși și loveau cu furie în podea. Când am văzut în jurul lui tot o baltă de sânge, am leșinat. Ce-a mai urmat, nu mai mi-aduc aminte. Mama mi-a spus ceva mai târziu, după ce se întorsese de la sora ei ce locuia nu prea
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360647829.html [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]