4,454 matches
-
întâi o fustă de piele demodată, o curea subțire și puțin roasă, un bichon frisé care obturează o pereche de sâni la limita observabilității, o pereche de ochelari de vedere severi și, în cele din urmă, pe Liliane, posesoarea picioarelor, fustei, curelei, cățelușului, sânilor și ochelarilor. Liliane e vecina de palier a lui Lionel. În cei cinci ani de când sunt vecini, au schimbat între ei câteva sute de „bună ziua“, câteva zeci de „bună seara“ și, la sfârșitul fiecăreia din aceste conversații
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
vă ajut cu ceva? — Cu multe. Dar o să mă mulțumesc și cu mai puțin, nu sunt pretențioasă. După atâta doliu... Țineți-mi puțin asta. Văduva îi dă pălăriuța neagră, cu voaletă. Pe urmă îi dă haina de la taior. Pe urmă fusta, bluza, pantofii, colanții, furoul, sutienul și, la urmă, chiloții. Văduva seamănă acum cu o femeie goală, iar Lionel cu un garderobier. Situația devine penibilă pentru că Lionel e doar în chiloți, iar văduva se ține foarte bine. Doamna are și o
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
a plăcut la părinții mei a fost acela că nu mi-au spus niciodată nimic de felul cum mă machiam și de felul cum mă Îmbrăcam, din punctul ăsta de vedere niciodată nu mi-au interzis nimica, puteam să port fuste cât de scurte vroiam; au avut Încredere În mine, și... mi-a plăcut lucrul ăsta. În schimb, Începusem să mă răzvrătesc, să am absențe la școală, să mă cert cu părinții mei, Începuseră să se poarte foarte urât cu mine
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Un balon normal, nu dintr-ăla în formă de iepuraș, ursuleț, căprioară. Sau în formă de căprioară nu sunt? Un balon rotund ca un titlu de carte sau ca un clișeu al comentatorilor de sport. Avea așa, ceva diafan, o fustă vaporoasă roz. Nu transpirase mai deloc. Baba, în schimb, da. Nu degeaba se îmbrăcase ea cu pulovărul ăla de lână. Tipa avea ceva antipatic. Pe cuvânt. Era tunsă scurt și de-aia mă enerva. Sau ăsta e doar un pretext
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
faptul că nu-și găsea astâmpărul. În atâția ani cât fusese primar se învățase să plece la treabă cu noaptea-n cap și să se întoarcă noaptea... Domnule primare, ți s-o cam scurtat drumurile. Mai stai și tu lângă fusta nevestei. Fă te gospodar, că prea ai umblat de frunzafrăsinelului - îl lua peste picior Petrache. Așa-mi trebuie dacă nu am pus hamul pe tine când erai sub comanda mea la tun și nici cât ai fost perceptor - a răspuns
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să pună în ordine treburile care nu sufereau amânare. Începea să se simtă din nou gospodar la casa lui... Costache băiete! De câte ori să-ți spun că inginerul Cicoare ne așteaptă? Acuma avem timp berechet. Ori nu te dai dus de lângă fusta Măriucăi? Măi Petrache! Ori mi se pare, ori ți s-o ascuțit limba cât am lipsit eu... De lipsit... Știu că ai lipsit, nu șagă. Da’ de povestit, canci. Ai lăsat povestea la jumătate. Ce jumătate? N ai povestit nici un
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de levănțică pentru masaj. După câteva ore de odihnă, eram pregătită s-o iau de la capăt. „Cu ce mă Îmbrac?” Mereu a fost o problemă găsirea celor mai adecvate ținute. Am răscolit garderoba și am scos mai multe cămăși, sacouri, fuste. Totul depindea și de vremea anunțată pentru ziua ce urma să vină. După ce mi-am băut cafeaua, am deschis televizorul pentru a afla vești despre vreme. Se anunța un cer ușor Înnorat cu câteva ploi de scurtă durată În jurul prânzului
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
și necunoscut. Îmi amintesc când te-ai deghizat În țigancă: basma albă cu fir strălucitor și trandafiri roșii, un ciorap subțire pe față ( făcând niște găuri În zona ochilor și a gurii), buze rujate cu roșu aprins,bundița mamei și fustă plisată, lungă până În pământ. În timp ce ai fost plecat la mătușa de peste drum, a venit În vizită prietenul tău cel mai bun. La Întoarcere, ai dat mâna cu el și te-ai așezat pe un scaun, picior peste picior, cât mai
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
și astfel de rarități, În aceste vremuri tulburi, haotice și pline de primejdii, la orice pas. Blondă, cu părul Împletit Într-o coadă, ochi albaștri verzi, o floare În păr, o eșarfă albastră cu nuanțe verzui, Înfășurată În jurul gâtului, o fustă mai jos de genunchi, deschisă la culoare, imprimată cu câteva floricele de câmp. Bluza de trening albastru Închis, luată peste un tricou de culoarea cerului senin, Îi era de mare ajutor. În timp ce vorbea, se chinuia s-o tragă peste sânii
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
pădure, a căprioară". "Căprioara cum miroase?" Nu știu, ca tine... a pădure, a muguri, a crud". Se simțea ca atunci, la cincisprezece ani, în lanul de porumb dat în pârg, când ceva cald i se prelinsese pe picior. A ridicat fusta. Sânge. A cuprins-o deodată o moleșeală, lanul s-a legănat ca o corabie, genunchii i s-au îndoit fără voie. S-a sprijinit cu o mână de pământ. Bulgărele de sub ea s-a umezit de sânge. "De ce, de unde?", se
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Deocamdată n-am trebuință de nimic. Știu că toți căldărarii făuresc multe obiecte trebuitoare pentru casa omului, dar acum... - Poate, vă mai gândiți! V-am spus că avem niște meșteri! Din cort răsări o fetișcană de-o șchioapă, cu o fustă înflorată și o bluziță cu multe culori luate din curcubeu, purtând pe brațe o pernă cu o învelitoare de mătase roșie pe care o depuse în fața musafirului. - N-aveam de gând să stau. Cu Iorgu, despre care v-am spus
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ca judecata să fie dreaptă, fără părtinire. Uneori judecata poate dura și o săptămână. - Și atunci!? - Văzând că cei împricinați nu ajung la nici o înțelegere, se adună cinci, șase babe, vin la locul judecății, se întorc cu spatele, își ridică fustele cât pot de sus și învinuiții o iau la sănătoasa de teamă să nu fie spurcați. Procesul se termină și părțile se împacă. - Asta e un fel de sentință, nu? găsi avocatul să spună prefirând pe buze un zâmbet plin
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
e o curiozitate! - Am zis și eu... - Sunt sigur că răspunsul ce-l caut îl pot găsi aici, în șatră, la cel mai luminat om al etniei. - Spune, dom’le, și-om vedea. - Bulibașă, de ce țigăncile nu poartă rochii, ci fuste și bluze!? Bulibașa râse de-a binelea. În râsul lui se afla și răspunsul. - Domnul meu, ca să fiu scurt, țiganii au credința că de la brâu în sus trupul este pur, iar de la brâu în jos, impur. Partea de jos a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
meu, ca să fiu scurt, țiganii au credința că de la brâu în sus trupul este pur, iar de la brâu în jos, impur. Partea de jos a corpului, atât la femei cât și la bărbați trebuie să fie acoperită. Toate țigăncile poartă fuste lungi, care separă partea de jos de cea de sus a corpului, iar bărbații poartă pantaloni lungi, niciodată scurți. Fusta nu se îmbracă pe cap, pentru a nu-l spurca. Cămășile bărbaților și bluzele părții muierești se spală separat. Până
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
impur. Partea de jos a corpului, atât la femei cât și la bărbați trebuie să fie acoperită. Toate țigăncile poartă fuste lungi, care separă partea de jos de cea de sus a corpului, iar bărbații poartă pantaloni lungi, niciodată scurți. Fusta nu se îmbracă pe cap, pentru a nu-l spurca. Cămășile bărbaților și bluzele părții muierești se spală separat. Până și apa în care s-a spălat partea de jos a corpului se aruncă departe de cort. Totul ține de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
e supus adunării de judecată. Am reușit să vă dezleg tăinuirea? - Îndeajuns de bine! Îți mulțumesc mult, bulibașă! - Și pot să vă mai spun, dacă o femeie trece peste o pălărie, a unui bărbat, e bibaxt 1 chiar dacă își suflecă fustele, bărbatul aruncă pălăria aceea socotind-o spurcată... - Dacă mai vreți să știți ceva, mă voi căzni să vă tălmăcesc și alte datini sau obiceiuri ale noastre ... - Nu, cel puțin acum... Deodată, se așternu între ei o tăcere suspectă. Era pentru
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să vorbim de-ale noastre... Urmărind o codană care tocmai trecea prin fața cortului, unde se afla bulibașa, avocatul rămase fără replică, gânditor, dus spre anii primăverilor înflorite de patimi și dorințe, când și lui îi sticleau ochii după ocheșelele în fuste lungi și înflorate. Când bulibașa desluși în starea oaspetelui său că acesta ar vrea să plece, lăsă de o parte alte discuții și îl întrebă : - Ei, dom’le, cum v-ați hotărât? - Bine, voi veni bulibașă, formulă avocatul acceptarea invitației
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de porc grasă Văzându-le, oricui îi venea să spună că mai bine s-ar fi ascuns în întunecimea corturilor pentru că, dacă stăteau la vedere, erau în stare să incendieze toți flăcăii șatrei. Apoi, se ferchezuiau și se îmbrăcau cu fuste înflorate peste bluze ale căror culori păreau a fi împrumutate de la curcubeu, bluze ce le acopereau sânii înfierbântați pe care tronau podoabe de preț, șiraguri de mărgele din chihlimbar... În codițele împletite cu grijă erau înșirați bani găuriți de aur
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se întărea prin solaxadimos. Prețul miresei, suma de bani plătită familiei fetei în bani de aur de către familia mirelui, reprezenta confirmarea valorii fetei. Ambele familii se angajau să contribuie financiar la nuntă. Fata primea în ziua nunții, drept zestre, zece fuste, bijuterii de aur, tacâmuri scumpe. În noaptea nunții, mirii făceau un solax. Jurământul miresei se făcea pe banii de la salbă, mirele având din acel moment puterea de viață și de moarte asupra alesei sale. Dacă mireasa se dovedea fecioară, soacra
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
schiță vreun gest de durere. Urmară fetișcanele ca niște zvârlugi, flăcăii de toate vârstele, ca în cele din urmă să-și ia inima în dinți să ajungă pe pământ gaborițele cu obrajii scrijelați de ani, pline, greoaie, susținându și anevoie fustele lor largi, croite anume pentru depășirea gabaritelor. În câteva momente, pădurea se umplu de larma și zbenguielile copiilor dornici de hârjoană. Ca niște ciorchini, oamenii șatrei se grupară în locul unde urmau să se ridice corturile. Femeile aleseră dintre bulendre și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cei implicați direct, ci chiar și pentru locuitorii urbei. Ceea ce părea însă a fi neobișnuit era prezența zecilor de țigani, de tinere ca niște mlădițe de salcie înviforate de un zefir abia perceptibil sau mai date în pârg, apetisante, cu fustele viu colorate, peste care-și puseseră bluze strânse pe bust, de diferite culori, mulate peste sânii lor bogați, ispititori. În preajma lor, se aflau mulți bărbați îmbrăcați de sărbătoare, șătrari voinici cu fețele arse de soare și asprite de vitrege vânturi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
magazinelor viu colorate mă fascinau, de multe ori oprindu-mă din mers și admirând arta decorațiunilor. La un moment dat, neam întâlnit pe trotuar cu un cuplu comic și insolit, dar care m-a făcut să mă lipesc strâns de fusta mamei, și să strig în gura mare: Iga ursul! Țigani mascați mai văzusem la Vama de sărbători, la Anul Nou, dar un urs în carne și oase era o premieră, mai ales că era și un bun dansator, jucând la
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cele din urmă, la casa bătrânilor ei, Într-un sătuc de munte, departe de lume, trăind acolo izolat cantr-o mănăstire. De-atunci, m-am hotărât să dau crezare doar rațiunii și să ignor cu stoicism orice simțământ, orice foșnire de fustă, oricât de delicată ar fi fost ea. Iubirea - o iluzie deșartă (cum, de altfel, ne-au avertizat atâția oameni de geniu)! Mă consider o persoană cerebrală, o fire analitică, studioasă. M-am dedicat cărților și meseriei mele. Unicul meu prieten
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mi-a spus așa, fără nici o pregătire prealabilă: Olga, mi-ai căzut dragă, nu vrei să ne plimbăm diseară pe bulevard? Am atâtea să-ți spun! - Și tu l-ai crezut? E un băiat care nu vede la fete decât fustele! N-a rămas fată din clasa noastră să nu fie sărutată de el. Le îmbată cu vorbe meșteșugite pe toate, ca pe niște gâsculițe. Speră poate ca la o invitație atât de directă, să-i dai curs, glumi Ina. - Ei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Tot drumul Mara privi afară ca și cum ar fi privit la televizor; în fiecare stație întorcea capul să vadă cine urcă, dar toate fețele îi erau străine. Nimeni nu îndrepta ochii spre ea, chiar dacă din greșeală genunchii lor îi atingeau faldurile fustei sau vârful pantofilor îi călcau ușor vârful pantofului ei drept. Privirile lor nu se întâlneau și nimeni nu-i spunea absolut nimic, ca și cum locul ar fi fost gol. La gară, Mara își făcu loc să coboare. În asfaltul moale tocurile
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]