1,318 matches
-
traversează către apus teritoriul până în apa Bârladului, urmând o linie mai puțin dreaptă, separând larga obște a Umbrăreștilor de moșia și satul Blăjerilor, se lasă apoi pe această apă spre sud, cotește iar spre apus și continuă, străbătând lunca, peste gârla Bârloviței și peste Siret, ajunge în Dimaci, separând pe acest traseu obștea Umbrăreștilor de moșiile Sineștii de la est și vest de Siret, încheindu-se, astfel, limita hotarului de sud tot pe pârâul Dimaciului. Observăm ușor că în lungul lor, hotarele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bârlovița - I. S.) pără în apa Brăladului... pănă în hotarul Umbrăreștilor”, cerându-i-se să meargă la fața locului, să cerceteze pricina și “să le facă lege dreaptă”. În document se arată unde era situat teritoriul și stăpânirea încălcată între gârla Bârlovița, la apus, și apa Bârladului, la răsărit, la nord fiind arătat hotarul Umbrăreștilor, deci partea sudică a acestui sat, cea răzeșească. Din cuprinsul documentului deducem că de aici „mergu alți oameni de la cosescu fânul și le înpresoară ocina și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Negre stolnic, primesc poruncă domnească în următorii termeni: -„să diosăbiască moșia Sasul di moșia Dumbrăvița”; -să reconstituie și să restabilească hotarele moșiei stolnicului Ștefan Dia de la ținutul Tecuciului, „anumi Sasul de Gios, cari acum să numește Dimaciul, după numele unei gârle cu care să megieșăști”, deoarece documentele avute „fuseseră mistuite la vremile răzmerițelor în mănăstirea Precistii din Gălați”, incendiată; -să rezolve și pricina „ce au avut răzășii de Umbrărești cu dumnialui stolnic Ștefan Dia” care, între timp, se jeluise și reclamase
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anumi: Grigoraș Lazăr vornicul, Ion Porumboiu și ceilalți ce cu lăcomie vrea (sic) să scurteze moșia dumisali stolnic Ștefan Dia la capătul dinspre răsărit”. La rândul lor, răzeșii susțin că „hotarul acestei moșii, Sasul, n-ar fi mergând pără în gârla Dimaciului, ci numai pănă în dreptul teiului lui Baliță”, consemnează hotarnicii în mărturia dată, prin urmare, mai spre apus de apa Dimaciului. În cele din urmă, Ștefan Dia obține câștig de cauză, boierii fixând hotarul în dispută pe Dimaci. Răzeșii își
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ocniș (din vechiul Ciocniș, nume de bătrân), acesta fiind consemnat și într-o mărturie hotarnică din 1817. Ce ne demonstrează această situație ? Nimic altceva decât faptul că obștea arhaică a Umbrăreștilor și-a avut marginile de vest peste apus de gârla Dimaciului, iar cu timpul unii membri ai obștii s-au statornicit cu locuințele la apus de Siret, în partea vestică a întinsei moșii strămoșești, întemeind ori contribuind la urzirea noilor așezări cu nume diferite, dar păstrând și denumirea moșiei și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor. Revenind la împărțirea moșiei Umbrărești pe 34 bătrâni, trebuie observat că ei erau egali, fiecare bătrân măsurând 45 stânjeni 3 palme și 6 palmace (și parmace) la apa Bârladului, dar numai 14 stânjeni 1 palmă și 1 palmac la gârla Dimaciului, moșia îngustându-se, potrivit măsurătorii din 1817, pe măsură ce merge spre apus. Nu se confirmă părerea lui Tudor Pamfile, care a scris că măsurarea pământului se făcea în vechime cu stânjeni de mărimi diferite, „de șase, șapte și nouă palme
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
despre care am mai vorbit, se află actualmente, ca și în străvechime, pe teritoriul comunei Umbrărești, apreciem că și locul în discuție trebuie situat prin partea de vest a pădurii numită de localnici Balș, unde este atestată existența pârâului sau gârlei cu numele Bârlovița, hidronim și toponim bine cunoscute de către locuitorii satului Salcia și ai Cătunașilor, dar necunoscute la ora actuală iveștenilor și vecinilor lor din Bucești și Liești. Țigăneii În ordine cronologică, este al doilea loc de pe actualul teritoriu al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mori cu 6 pietri supt un acoperemânt cu legătură, tot pe apa Bârladului, pe moșia Torceștii a dumisali spat/arului/ Mihalachi Canta, însă în care vreme umblă nu să știe, căci este nouă și abătută din apa Bârladului pe o gârlă unde nu ș-au făcut apa loc”. O instalație asemănătoare este consemnată la satul Drăgănești, adică tot „2 mori cu 6 pietri supt un acoperemânt cu legătură pe apa Bârladului [...] a dumisali vornicului Mihalachi Sturza, umblă neîncetat numai primăvara și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tot de lemn, dar de factura simplă și lipsit de ambiant arhitectural. După mutarea cursului apei Bârladului și acest pod a dispărut. Pe noul curs al acestei ape este acum un pod din piatră (balast). Cât privește podețele, cele de pe gârlele ce traversau șoseaua județeană care lega Primăria cu șoșeaua națională și gara, ele erau în ultimul timp confecționate din tuburi de beton, asemănatoare tuburilor de fântâni, peste care se așternea balast la nivelul drumului. Construirea și întreținerea lor cădea în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de beton, asemănatoare tuburilor de fântâni, peste care se așternea balast la nivelul drumului. Construirea și întreținerea lor cădea în sarcina Consiliului Județean Tecuci, organ administrativ ce a întreținut în bune condiții respectivele podețe, două la număr, atâtea fiind și gârlele, de fapt vechi cursuri ale apei Bârladului. Un podeț important, ca destinație, pentru că permitea trecerea cirezii satului Umbrărești pe islazul comunal de la Tămășeni, se afla peste apa Corozelului. Pentru construirea, reconstruirea sau repararea lui, se prevedeau anual în bugetul comunal
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în locuitori, fără nici o somație de împrăștiere, omorând și rănind pe cei numiți mai sus. Prin urmare, Ion Burciu a murit fără nici o vină, doar aceea a curiozității omenești, dar a fost îngropat la marginea satului, pe malul unei foste gârle ce dădea în Bârlad, unde se află acum Întreprinderea de Prefabricate-din beton. Aici a stat 7 ani, după care a fost dezgropat și dus în cimitir după regulile creștinești. Adevărul l-am aflat din gura oameniilor participanți la evenimente. Căci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de astăzi. Treptat, lucrurile s-au mai schimbat... La scăldat Pentru oricare dintre noi, fie că-i plecat din sat, fie că nu, o bună parte din buchetul de amintiri al copilăriei este strâns legată de apa Berheciului sau de gârlă, cum i se mai spunea, mai cu seamă de perioada de învățare a înotului, acea perioadă de cumpănă între a fi și a nu fi. Câtă apă vom fi înghițit până am învățat singuri să înotăm, știe fiecare! Dintre copiii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de perioada de învățare a înotului, acea perioadă de cumpănă între a fi și a nu fi. Câtă apă vom fi înghițit până am învățat singuri să înotăm, știe fiecare! Dintre copiii care nesocoteau forța apei, adâncurile și neprevăzutul ei, gârla și-a luat tributul. Nu mi-a dispărut niciodată din minte tragedia celor trei copii-elevi la școala din Tarnița și a familiei lor, nenorocire petrecută în lacul Antohești, în urmă cu câțiva ani. Copiii de abia intraseră în vacanța mare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și părinților săi gramul de înțelegere și precauție în fața unui pericol iminent. Dar scăldatul ne-a oferit mai mult clipe plăcute. La scăldat mergeam dimineața, mergeam la prânz, mergeam și seara, iar uneori baia dura câte o jumătate de zi. Gârla a fost „ștrandul” nostru. Acolo organizam întreceri de înot. Ne întreceam cine traversează mai repede gârla, cine stă mai mult sub apă sau cine sare de la înălțime mai mare. Chiotul, larma și animația creșteau însă, când în jocul nostru intrau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
oferit mai mult clipe plăcute. La scăldat mergeam dimineața, mergeam la prânz, mergeam și seara, iar uneori baia dura câte o jumătate de zi. Gârla a fost „ștrandul” nostru. Acolo organizam întreceri de înot. Ne întreceam cine traversează mai repede gârla, cine stă mai mult sub apă sau cine sare de la înălțime mai mare. Chiotul, larma și animația creșteau însă, când în jocul nostru intrau... un cățel, un cârd de gâște sau de rațe. Nelipsite erau raidurile de după boscheții de cătină
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mâinilor și picioarelor), tratamentul bolii constă În băi fierbinți cu fierturi de crucea pământului, curcubețică, frunze de măr pădureț, mătcuță, frunze de nuc, de paie ori semințe de ovăz, cu slăbănog, coajă de stejar sau de băi cu "apă de gârlă" fiartă cu cenușă de viță de vie. În caz de paralizie infantilă (poliomielită), bolnavului i se aplică pe stomac, ficat și coloană, comprese reci sau fierbinți cu apă, oțet, spirt, rachiu de drojdie. Copilului i se făcea deasemenea băi fierbinți
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe acele meleaguri la anii 1900 și nu o mai întreținuse, nefiind în Anglia lor. Deci indienii și vecinii săi transpirau luptându-se cu„greaua moștenire" colonială și uneori o mai făceau fiartă, scăpând vreun un tren de pe pod în gârlă, sau care o lua de nebun, pur și simplu razna pe câmp. Cred că fiind așa atenți precum vă știu eu, ați observat că în ultimul timp astfel de noutăți cutremurătoare s-au mai rărit. N-am de unde să știu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
LEAR: Așa va fi, le dau în judecată. (Lui Edgar) Vino, te-așază, prea-nvățate jude. (Bufonului) Tu, înțelept domn, stai aici. Voi, vulpi... EDGAR: Uite-l cum stă acolo și se holbează. Îți lipsesc ochi la judecata, jupîneasa? Vin' peste gîrla, Bessy, la mine. BUFONUL: Barca-i are o crăpătura, Ea nu poate da din gură De ce nu cutează la tine să treacă. EDGAR: Necuratul vrăjmaș îl urmărește pe bietul Tom cu viers de privighetoare. Hopdanț țipă în burtă lui Tom
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
unde se topește. FUNCȚIE ECONOMICĂ rolul unei așezări, (sat sau oraș) în diviziunea teritorială a producției; acest rol (sau funcție) economic permite precizarea caracteristicilor economice specifice față de alte așezări. GROENLANDA cea mai mare insulă a Terrei: 2.175.600 km2; GÂRLĂ apă curgătoare mică, sau ramificație nestatornică a unei ape mai mari. GENERAȚIE DE ORAȘE orașe care au apărut în aceeași perioadă de timp; exemple: orașe antice, orașe feudale, ș.a. GEOGRAFIE știința care studiază învelișurile (geosferele) interne și externe ale Pământului
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
apăsat pe ambele cocoașe ale puștii deodată și dublarea aceasta a făcut un recul nemaipomenit. Are pușca de vânătoare o drăcie, ca un fel de limbă care i-a spintecat palma între degetul mare și arătător. Îi curge acum sângele gârlă. Și mai zice el că este vânător, halal...” Dar Lupău acum nu-l mai asculta, detunătura ceea de armă parcă i-ar fi dat un semnal, desfăcu dintr- o mișcare dopul damigenei și bău îndelung fără oprire. Muzica începuse iar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sînt averi inestimabile prin valoarea istorică a obiectelor. Costache Buraga și-a închinat întreaga viață muzeului și colecței sale. ,,încă de cînd aveam patru ani și mă trimetea tătuța cu vacile la păscut mă încînta să strîng hîrburi de pe malul gîrlei. Atunci nu știam ce sunt, însă mai tîrziu mi-am dat seama și am început să le cercetez “. Pe lîngă colecțiile de unelte populare, vase și îmbrăcăminte folosite de străbunii sătenilor din regiune, în casa-muzeu, moș Buraga are și obiecte
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Clemenceanu ăla" ( În capătul trebii). În modul unui moment caragialian (Cum vorbesc țăranii), în Cine mai trece pe drum frapează un amuzant repertoriu onomastic, parțial bazat pe porecle. Pe drum se perindă: "Ai lui Flețu, / Al lui Fleașcă, / A lui Gârlă (...) / Roncicaica, / Coadă a lui Ceapă, / Sandu lui Ciurel, / Tăgărâlă, / Ai lui Mitrofan, / Al băiatului Măriei lui Didu, / Trașcă, / Ai lui Corniță, / Brânzanii" și alții, vreo treizeci în totul. Craiova văzută din car e "cel mai frumos oraș din lume..." De
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Negru Vodă). Apoi s-au dezvoltat, mai firesc, în lungul unor axe naturale, moldovenii 33. În cele din urmă, s-a statornicit o frontieră între Muntenia și Moldova, pornind de pe Siret. Se urca apoi pe unul dintre afluenții săi, Putna (Gârla Leica), până la confluența cu Milcovul și se continua mai departe spre izvoare 34. Fiind o zonă deschisă, țările române nu au putut să mențină sub controlul lor regiunea Dunării de Jos, otomanii anexând, pe rând, Dobrogea și Bugeacul. Dintre principatele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
întâlnim aceleași dansuri, ritmuri și costume populare care, spre est, în Dobrogea, capătă o amprentă mai puternică orientală (turcească, mai ales). 132 De pildă, ne referim la: Reni (care provine din latinescul renie / arina nisip și înseamnă grindurile de nisip), gârla Repedea, care leagă lacul Ialpuh de Dunăre, culmile deluruoase Malu Mare, Pietroasa sau numele cursurilor de apă Salcia, Lunga, Larga, Spinoasa, Sărata, Valea Adâncă, Frasin. În Dobrogea există și o toponimie slavă de tip sud dunărean, dovadă a unei influențe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
largă între coline", iar mai jos, pe aceeași pagină, dă și amănunte: "Sîcna brăzdează leneșă Ipoteștiul, de la nord spre sud. Izvorîtă în Dorohoi (sic!) și primind pe parcurs afluenții Bucecea, Dolina, Slatina (sic!) și Loieștii (!), după o zi-două de ploaie gîrla Humăriei curge pe sub dealul Cotîrgacilor" (Noi contribuții..., pag. 51). Această greșeală se repetă și în volumul publicat la Deva: "Pîrîul Sîcna, izvorît cale lungă din Dorohoi, brăzdează molcom Ipoteștiul" (pag. 168). Dar Sîcna nu izvorăște de la Dorohoi, ci își adună
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]