3,241 matches
-
-aș - răspunse fata, privind în depărtare. — Desigur - spuse Barzovie-Vodă, continuându-și ideea - există și comunități care, deși au picioarele pe pământ, au simțul clătinării în sânge. A rămâne drept când toată lumea se clatină mi se pare la fel de nepoliticos ca și cum o gâscă din cele de colo, în loc să zboare în formă de V, cum fac suratele ei, ar ieși din rând și-ar zbura în formă de Z. Episodul 94 LA PUPA în timp ce vorbeau ei astfel, Marea Neagră, prinsă între două imperii își înteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
va fi - spuse Vasea, întorcându-se spre tejghea: Macek! Țal! Episodul 107 îN CARE POVESTITORUL îȘI CONTEMPLĂ PANA. CIUDATĂ SCULĂ! Ai zice că nimic pe lume nu-i mai gingaș, mai diafan, mai neînsemnat, în fond, decât o pană de gâscă. De câte ori, în umbletul nostru existențial plin de importanță prin curți, pe lângă cotețe, pe drumuri de țară ori pe cărări de munte, n-am zărit, abia înregistrându-le în colțul retinei, pene mai mari sau mai mici mișcându-se de colo-colo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
am trecut nepăsători pe lângă ele, ba câteodată, cu o inconștiență demnă de o cauză mai bună, nu le-am călcat sub talpa rigidului nostru bocanc! Câți dintre noi au avut oare curiozitatea de a privi mai atent o pană de gâscă întrezărindu-se albă prin bălăriile unui șanț, câți impulsul nelămurit de a se apleca și a o lua de acolo și câți intuiția strălucită de a o vârî brusc într-o călimară? Puțini, firește, și faptul e regretabil. Nici un obiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
toți ar avea coșmaruri. Din păcate însă, aproape nimeni nu are curajul să-și descoase perna și să găsească acolo pana ce-ar putea să exprime adevărul. O prejudecată la fel de păgubitoare acționează și în cazul principalului furnizor contemporan de pene - gâscă. Cu aerul ei ușor de tâmpenie, gâscă păcălește pe mulți. Dar în aripa fiecărei gâște zace pana înaripată a unui nou Voltaire. Stă în puterea noastră a o descoperi și a o smulge de-acolo. Episodul 108 PAN BIJINSKI Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
aproape nimeni nu are curajul să-și descoase perna și să găsească acolo pana ce-ar putea să exprime adevărul. O prejudecată la fel de păgubitoare acționează și în cazul principalului furnizor contemporan de pene - gâscă. Cu aerul ei ușor de tâmpenie, gâscă păcălește pe mulți. Dar în aripa fiecărei gâște zace pana înaripată a unui nou Voltaire. Stă în puterea noastră a o descoperi și a o smulge de-acolo. Episodul 108 PAN BIJINSKI Dacă, din întâmplare, unul sau altul din cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
perna și să găsească acolo pana ce-ar putea să exprime adevărul. O prejudecată la fel de păgubitoare acționează și în cazul principalului furnizor contemporan de pene - gâscă. Cu aerul ei ușor de tâmpenie, gâscă păcălește pe mulți. Dar în aripa fiecărei gâște zace pana înaripată a unui nou Voltaire. Stă în puterea noastră a o descoperi și a o smulge de-acolo. Episodul 108 PAN BIJINSKI Dacă, din întâmplare, unul sau altul din cei prezenți în ospitalierul han al lui Macek ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vremurile de belșug, la un preț de nimic, de la țărani cu frunțile teșite. De teama epidemiilor, conducerea de atunci nu a aprobat înființarea grădinii decât în afara orașului, în pădurea de la poalele turnului de apă. Terenul pe care se plimbau porcii, gâștele și vacile era împrejmuit doar cu un gard de scânduri. Unii susțin cu tărie că era copia fidelă a Paradisului, după alții era mai degrabă aidoma unui azil de animale bolnave. Iar Profesorul Angelo a văzut că nu era bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
jenat: - Vrei să spui că toate astea sunt închipuiri? - Gelozia, i-a spus Charlie răspicat. O boală a naturii omenești. - Dar nu iese fum fără foc! L-am văzut cu ochii mei pe blestematul de japonez mergând cu pas de gâscă spre bucătărie! - Gelozia, repetă Charlie, un păcat de neiertat. Noah suspina neputincios: - Pot lupta cu oamenii, dar nu cu natura lor! - Natura ne pune bețe în roate, în schimb Tora ne arată cum să trăim. O lumină pe care nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Și poate un parfum bun pentru el, ca să miroasă bine. Dar îi era greu să meargă. Ca și cum pielea ghetelor i-ar fi intrat la apă, sau poate picioarele i se umflaseră. Totuși se strădui să meargă, legănându-se ca o gâscă, balansând greutatea când pe un picior, când pe altul. De câte ori nu glumise rabinul pe seama bietelor lui ghete. Pe jumătate în glumă, pe jumătate în serios, rabinul spusese că ar trebui ca comunitatea lor religioasă să strângă bani și să cumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
niște sarmale alterate de la un birt din Indija; o aventură cu o servitoare bosniacă de prin Sombor, o răsturnare zdravănă de pe bicicletă În apropiere de Čantavira; o noapte de drum Într-un vagon de vite pe linia Senta-Subotica; tîrguitul unor gîște Îndopate pe care le va aduce acasă În ajunul Anului Nou; beția cu niște ingineri ruși la Banović; scosul unei măsele În plin cîmp, lîngă o fîntînă cu cumpănă ; un miting de la care a venit plouat pînă la piele; sfîrtecarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
congres secret ținut la Bruxelles În anul 1897. Emigranții ruși Îi vor răsplăti pe mecenați cu cîte un exemplar dactilografiat al traducerii Antichristului (care Încorpora Conspirația), iar la un bal mascat de la Paris din anul 1923, pe lîngă pateu de gîscă și caviar, printre premiile tombolei va figura Antichristul. Chiar și nefericitul Ioachim Albrecht de Prusia va distribui În exil cartea lui Nilus ospătarilor, taximetriștilor și liftierilor. Să poftească Domniile Lor să citească, și atunci se vor lămuri care era cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
felul cum s-au așezat pe la dosuri, prin văi și adăposturi sau format întâiu cătune /chetroșenilor, celor din Cașvana, etc.) între aceste adevărate cătune, au rămas locuri de folosință în comun pe care le-au numit imașuri pentru porci, pentru gâște. După puterea lor și după cât erau de vrednici, oamenii și-au împrejmuit locuri pentru ogrăzi și pentru grădini. Cultivau cartofi, ceapă, fasole, verdețuri; au plantat pomi. Cu timpul, cei mai lacomi mutau gardul și acaparau teren din imașul porcilor și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu puține lucruri și cu copii. Când s-a aplicat legea rurală, în 1864, mulți luncași aveau boi de tracțiune și vaci pentru lapte, la care se adăugau oi, mai multe la unii, mai puține la alții, iar păsările - găinile, gâștele, curcile, rațele, creșteau pe toloacă, pe lângă iazuri și pârâu. Proprietarii de oi, oierii mai bogați, luau suhat (terenurile degradate, improprii semănăturilor) de la boieri pentru care erau datori cu 3 kg de brânz pentru fiecare oaie, să dea plocoane la anumite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cârlan 1926-1927 31. Irina Moisei 1934-1938 32. Gheorghe Călinescu 1940-1941 33. Fevronia Chitică 1926-1927. Condițiile materiale și școlare determinau familiile țărănești să nu-și trimit copiii la școală. Copiii țăranilor intrau „în producție” de la o vârstă fragedă: începeau cu păscutul gâștelor și mieilor pe toloacă, grija față de gospodărie și de frații mai mici, apoi munca grea la câmp, la toate muncile, cu puțin câștig și cu efort mare. Avem mărturiile celor care au trăit la începutul secolului al XX-lea despre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de vaccinări antipolio (19.I.1971) - Mortalitatea infantilă care era cheia de bază după care se aprecia activitatea sanitară. Dr. Pătrașcu s-a confruntat cu „nașterile acasă”, nașteri neasistate, în singura încăpere locuibilă, unde se aducă vițeii fătați, vierii, porcii, gâștele etc. Județul Bacău, ne spune medicul Pătrașcu, aveau un indicator prost al mortalității infantile, comparabil, la nivelul anilor 1970, cu cel din țările africane. Un fapt remarcabil: s-a redusă mortalitatea 0-1 an, ca urmare a măsurilor luate. Deși suntem
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au întors capul și unii dintre ei au început să râdă la rândul lor. Nu văd ce e amuzant în asta. — Biata Amy! a rânjit el, și pe fața lui s-a așternut un dispreț amarnic. Doamne, ce minte de gâscă pot să aibă femeile! Dragostea! Întotdeauna dragostea. Ele cred că un bărbat le părăsește numai pentru că vrea alte femei. Adică dumneata îți închipui că aș fi atât de tâmpit încât să fac ceea ce am făcut de dragul unei femei? — Iar dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
în chipul acesta atât de crud și mi-e rușine pentru că nu-mi pasă cu adevărat. — N-ai curajul convingerilor tale. Viața n-are nici o valoare. Blanche Stroeve nu s-a sinucis pentru că am părăsit-o, ci pentru că era o gâscă dezechilibrată. Dar am vorbit destul despre ea. Era o persoană absolut insignifiantă. Haide, vino să-ți arăt tablourile mele. Mi-a vorbit de parcă aș fi fost un copil care trebuie să fie distrat. Eram necăjit, dar nu atât pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
conținutul Într-o pată Întunecată pe masă. Apoi, În zăpăceala celor de față, se răsuci brusc pe călcâie și se Îndreptă spre ușă fără nici o vorbă. Cei cinci bărbați se uitau unul la celălalt, interziși. Apoi Lapo luă pana de gâscă și o Înmuie În cerneala vărsată. După o ultimă privire spre ceilalți, trasă câteva semne În josul paginii de registru, În dreptul numelui poetului. - Să spună acum că nu știe nimic, ... către ușă. L-ați văzut cu toții semnând. Umbra de stânjeneală de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
în ele vidul. Era atât de frig în ziua aceea, încât mustățile tuturor se umpleau de zăpadă în timp ce suflau aerul ca niște tauri. Băteau din tălpi pentru a face sângele să le circule din nou în picioare. Pe cer, niște gâște greoaie zburau în cercuri. Păreau să-și fi pierdut drumul. Soarele se înghesuia în mantaua lui de cețuri, care se scămoșa tot mai mult. Până și tunurile păreau să fi înghețat. Nu se mai auzea nimic. — Poate că au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
o dăduse, mai ales că jandarmul întârzie și ouăle nu mai vin. Atunci tânărul Brăchut consimte să dea detalii, iar celălalt îl ascultă, murmurând din când în când „bine, bine, bine...“. Minutele trec. E la fel de frig în continuare. Până la urmă gâștele au dispărut. Apa curge. Un colț al păturii se udă, curentul îl vântură într-o parte și-n alta, îl face să se miște, ca o mână care bate măsura, se scufundă puțin și apoi reapare. Dar judecătorul nu vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
bani cu care se îndopau în serile de iarnă, povestindu-și toate episoadele și făcându-le chiar mai gogonate și mai prostești, până la sosirea, o jumătate de oră mai târziu, a lui Louisette, bona primarului, o fată curajoasă ca o gâscă. — Așadar, cine-i? o întreabă coana Marchoprat. — Cine să fie? — Toanto! Fata cu cele două bagaje! — O fată din nord. — Din nord, din care nord? Întrebă din nou negustoreasa. Nu știu nici eu, din nord, că n-or fi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
sută cinci ani. Cel de-al doilea prenume al său era Marie. Încă un detaliu. Și aici mă opresc. Când spun „mă opresc“, știu că asta ar trebui să fac. La ce folosește tot ce scriu, aceste rânduri înghesuite ca gâștele iarna, toate aceste cuvinte pe care le țes fără să le văd? Zilele trec, și eu mă îndrept spre masa mea. Nu pot spune că asta-mi place, dar nu pot spune nici că-mi displace. Ieri, Berthe, care vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
asumat tu ar trebui să fie ineligibil ca președinte la Princetonian. — Hai să lăsăm deoparte subiectul, protestă Amory. Taci din gură. Om trăi și om vedea. Nu vreau să mă Întrebe despre asta toți cei de la club, ca și cum aș fi gâsca cu ouă de aur, Îndopată pentru un bâlci campestru. Într-o seară, cam după o săptămână, Amory s-a oprit din drumul spre Renwick, sub propria fereastră și, văzând lumină, a strigat: — Hei, Tom, ceva corespondență? A apărut capul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > AJUTOR ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 423 din 27 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Ecosistem Pe malul apei Amiaza tăvălită De biet furnicar Ecosistem II Scai din omăt Zorii plutesc pe gârlă Trași de gâște Lizieră Pâlc de stejari Păsările se rotesc Cu reverențe Vis Cerbul lopătar Ia în coarne tot cerul Se scurg fulgere... Zgribuleli Console la stâlp Pe sârmele întinse Vrăbii golașe Ajutor Elev la tablă- Mușcata din fereastră Suflă răspunsul... Referință Bibliografică
AJUTOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364542_a_365871]
-
pentru toate generațiile de tineri pe care le-a învățat carte. În modesta sa casă din Rucăr i-a avut ca oaspeți de seamă pe Panait Cerna, Mihalache Dragomirescu și Nicolae Grigorescu. Tabloul marelui clasic al picturii românești "Fetița cu gâștele" înfățișează pe Viorica, una din fetele învățătorului Ion Ștefănescu. A murit la o vârstă aproape centenară. Dan Rădescu (1897-1981) A fost un dascăl de elită al școlii, s-a născut în Rucăr în partea din Joseni a satului. A absolvit
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]