660 matches
-
1. reticență, amânare a clipei erotice (Melancolie, Creion); 2. împlinirea erotică urmărită și exprimată în ambianța universului casnic, unde femeia devine stăpâna acestui univers (Mireasa, Căsnicie, Mirele); d. Poezia jocului, a boabei și a fărâmei descrie universul mărunt al viețuitoarelor: gâze minuscule, felurite păsări, patrupede casnice. Poetul se coboară la dimensiunea ludică a vieții și reliefează gingășia, inocența, prospețimea, delicatețea (Cântec de adormit Mițura, Versuri de seară, Buruieni, Mărțișoare, Cartea cu jucării, Copilărești, Prisaca). Unii exegeți preferă o clasificare asemănătoare: lirica
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fata legată de copac. Rămasă acolo singură, legată de copac și nevenind nimeni pe acolo, ea a murit și nimeni n-a știut de ea. De mirare este că, moartă fiind, animalele sălbatice nu s-au atins de ea, numai gâzele s-au lipit de corpul ei. După câteva luni, când Mocanu s-a întors din hoția lui, a găsit fata tot legată de copac, dar moartă și mușcată de muște. Din acea zi, Ciuchitu Mocanu nu s-a mai bucurat
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
încât ar înmuia azi până și-o inimă e tot altceva la ce ne raportăm, înspre cine ne întoarcem chipul, e totul. altminteri, fără de acest drum mereu reluat, unic al fiecăruia către, prin Isus nu l-am mortifica? Aidoma unei gâze izbindu-se-n fereastră, anevoie regăsim ușa prin care am intrat, cu neputință să pătrunzi în tăcerea intimă a celui legat prin murmur de o nerostire doar splendoarea năruie zidul în sclipăt mântuit, iubind fără de știre, crezând fără de enumerare. abia
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/8510_a_9835]
-
de legătură cu o arteră principală a orașului; s-a instalat acum doi ani 4 sau 5 cișmele, iar de câteva luni 10 becuri de lumină electrică, care de abia se pot lumina pe ele și care servesc de orientare gâzelor, ce fac traiectul aerian de la băligarul cazărmilor de artilerie, la bălțile înverzite și puturoase, rămase de pe urma șuvoaielor, în celelalte colțuri ale cartierului”. Dezvoltarea economică și demografică a orașului au adus Bacăului, pe 7 decembrie 1929, o importantă modificare a statutului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
presarea unor pete, puncte de culoare fluidizată cuprinse în mijlocul unei hârtii care a fost împăturită în două sau patru și presată cu mâna în diferite direcții, apoi despăturită. Apar forme cromatice noi, similare cu reprezentări vizuale deja cunoscute: fluturi, flori, gâze etc. 2 Forme obținute prin suflarea liberă sau printr-un tub în diferite sensuri, a unor pete de culoare fluidizată. 3 Forme spontane obținute prin dirijarea scurgerii aderente a unor pete de culoare flidizată schimbând poziția planșei pentru a favoriza
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
și de pe locul de unde deunăzi am ancorat, pe mica insulă a Scheletului. Chiar înaintea noastră, se ridica Priveliștea-Întinsă presărată în unele locuri cu pini doborîți la pămînt, în altele cu prăpăstii negre. Din lăstăriș, se auzea zumzetul nenumăratelor roiuri de gîze. R. L. Stevenson, L'Île du tresor, Folio Junior, p. 226 Dispunerea în text a unei astfel de descrieri este atît de codificată încît fiecare temă de deschidere are un element corespondent în final care vine să-i justifice încheierea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai presus de orice de turci, de intrigile boierilor lui și ale celor moldoveni, de părerile lui Mazepa și ale lui Ludovic al XIV-lea și de câte și mai câte. Acum când pleacă la Adrianopol se simte ca o gâză prinsă într-o pânză de păianjen, la capătul fiecărui fir fiind alt dușman adormit. Va reuși să se miște în așa fel încât să iasă din păienjeniș, ușor, ușurel, fără să miște nici un fir, fără să trezească nici un dușman? Cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe meterezele fortăreței școlii de ieniceri din podișul Anatoliei. Cantacuzinul îl privea îngrijorat. Expresia feței lui Selin era tristă, ba chiar speriată, așa că întrerupse tăcerea: — Domnia ta ești obosit sau te încearcă vreo durere... — Nu... Ia, ce se aude? Peste zumzetul gâzelor venea de undeva un răpăit ritmat. — E toaca mânăstirii Comana. Aci sunt moșiile noastre, ale Cantacuzinilor, mânăstirea Comana au rezidit-o unchiul și verii mei; e locul lor de îngropăciune. Toacă de vecernie. — Or să bată și clopotele? întrebă Selin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
imbrohorul abia se țineau după el. S-a oprit doar când drumul trecea prin vadul unui pârâu. Venind din urmă, ceilalți doi l-au aflat râzând singur. Râdea și arăta spre pietrele din pârâu pe care țopăiau, preocupați să prindă gâze, câțiva ciocârlani de munte. — Păsări! Vezi, Selin aga, uite ți s-o fi părut că nu sunt păsări pe aici? se miră Brâncoveanu cu glas tare. — O să poată să treacă rădvanele prin vad? întrebă imbrohorul. — Acu’ da, acu’ o lună
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
zi, avui chef, să cos la gherghef! Firul de iarbă, vântul și păpădia (fabulă) A fost odată un fir de iarbă ce, în fiecare primăvară, încolțea. Soarele, din ochi voia săl soarbă, Când, firul de iarbă, ca un Făt-Frumos, creștea. Gâzele și fluturii se odihneau pe firul mlădios și-ademenitor; și, vai, din când în când mai chicoteau, făcându-l din ce în ce, cuceritor. Dar, într-o zi, vântul, foarte gelos pe înălțimea, culoarea și succesul lui, veni și-l
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
întâlnesc, Printre meduze și alge și scoici și pești Și plante degeneratoare. Mâinile îți tremură dar nu vrei să le lipești deale mele, Te-am supărat și mă cerți cu a ta tăcere, Știu că am greșit și las iar gâzele să mă încolțească, Drept pedeapsă că ți-am fost necredincioasă. JOC ABSURD Sunt prinsă într-un joc absurd Unde amândoi am trăit odată Vânați de melancolie și idei nebune, Am visat de atâtea ori, ce nu pot spune. M-ai
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
în casă, din piele de porc neprelucrată (un fel de șorici uscat) care erau puțin rezistente la purtat, dar cu mare atracție pentru pisici. Problemele privitoare la încălțăminte se rezolvau complet în celelalte anotimpuri, începând de primăvara timpuriu, când ieșeau gâzele la soare, toată vara și toamna până ce da înghețul, umblam desculți. Tălpile bătătorite și îngroșate suplineau, în toate situațiile, încălțările. La școala primară am mers tot desculți, la fel ca ceilalți copii care au ajuns la vârsta școlarizării, cu picioarele
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
numai cu sâmburii pe care vi-i faceți din ierburi, așa cum mi-ai spus? - Nu, acasă la noi mâncăm ca și voi, alte lucruri, însă puține. O, dacă am avea măcar mierea voastră... Mi-ai spus că o fac niște gâze, da? - Albinele. Hor oftă. Auta se uită la el, apoi prin luntre, la ceilalți doi și spuse sfios: - Va să zică sunteți săraci, Hor, săraci ca părinții mei din Țara Nisipurilor, sau ca sclavii Atlantidei. Nici aur nu aveți... Și totuși de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ucigașii? - Când ucigașii nu vor să înțeleagă altfel, cred că ceea ce spui tu e singura cale. Totdeauna ucigași sunt puțini. Mi-a arătat cineva din foștii robi pe care i-a vindecat Maat a noastră un. loc unde se adună gâzele acelea galbene să facă miere. - Un stup de albine... - Da. A intrat un animal mic cu coadă lungă în stupul lor, și l-au învelit cu ceară. Animalul a murit și nu le-a mai tulburat. Înțelegi, Auta? Auta zâmbi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
O buburuză năucită de atâta lumină, abia trezită la viață, i se așeză pe mână. O ridică, suflă ușor asupra ei apoi o lăsă să zboare, luată de o rafală de vânt. Era frumoasă viața, iubea copacii, plantele și toate gâzele primăverii! Pe-nserat, când reveni spre dormitor după plimbarea zilnică prin livada școlii, pe aleea cu castani o zări din nou pe fata de la bibliotecă. Era frumoasă, într-adevăr frumoasă! Părul blond închis, îi era strâns cu o panglică îngustă, avea
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
care, știind că haiku-ul este un poem despre natură (exprimare superficială și pînă la urmă totalmente falsă), abordează din belșug tematica și recuzita naturistă cu convingerea că ele sînt suficiente pentru a dovedi Înclinarea lor delicată către flori și gîze, către ce e mic și fragil și, În consecință, talentul de a comite folosindu-le haiku-uri veritabile. În registrul uman, În aceeași manieră superficială, sînt preferate ființele pe care un anume sentimentalism tipic occidental le consideră demne de compasiune
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
doar vântul ... Nicio scrisoare de scris, doar amintirea ca un uliu: la pândă Seară de toamnă - În cuibul de pe casă niciun cocostîrc Marea numai vuiet de valuri, cutia poștală veșnic goală, noaptea de vară fără cîntecul de greier, adierile fără de gîze, jucăriile fără copii, amurgul fără acompaniamentul bujorilor, amintirile fără cei amintiți, seara fără păsări Întoarse la cuib - toate-s lipsite de rost și viața-n preajma lor e doar deșertăciune. Chiar albul imaculat al ninsorii devine repetiție stearpă: Înc-o ninsoare
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cu păduri de fag și gorun, cu dulcea revărsare a coastelor până în Valea Elanului... și mai departe, se întindea crângul până la șiragul de plopi și sălcii din luncă... Câmpul de culoarea firului de iarbă încolțit, râdea... Sub fiecare tufă, fiecare gâză își căuta un loc sub soare. Mierla fluiera atât de frumos și fermecător, încât toate vietățile din jur o ascultau. Seara și dimineața cânta privighetoarea, iar cucul se striga mereu pe nume. Ca un fluviu, primăvara se revărsa peste întreaga
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
plăcea să hoinărească, de-alungul pârâului care susura tainic la umbra copacilor; venea din inima pădurii, de unde nu se știe, trecea prin spatele casei și se pierdea în pădure, nu se știa unde. Vorbea cu Pârvu... cu ierburile și copacii... cu gâzele... Câinele o păzea cu strășnicie, așa cum i-a poruncit stăpânul dimineața, când a pornit în pădure... „-Măi, Pârvule, s-o păzești pe Anuca, ca pe ochii din cap!“ Și, el n-o slăbea din ochi,o clipă... era umbra ei
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
înalte, printre crengi uscate, verdeață și bălării. Acolo‟s străbunii satului... Acolo‟i o lume, care a fost... În jur, țăcănit de lăcuste, păsări care zboară și cântă prin copaci, flori firave tremurânde fără vreo adiere, fluturi albi mângâindu-le... gâze...Viața pulsează aici, cu zgomot măsurat, ținând de urât celor morți. - Ah, aici! ..tresări Anuca. În fața crucii, pe mormânt, un buchețel de flori de câmp, proaspete, puse acolo de un ceas, cel mult două... Un liliac, ca acela din fața casei
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
când se apropia prietenul ei, gândacul Hugo . -Dragul meu prieten ce părere ai tu despre viața unei buburuze? -De ce mă-ntrebi ? -Pentru ca eu nu-mi cunosc rostul pe lume ! -Bubo, să fii buburuză este minunat. Tu ești prima gâză care vestește primăvara ! -Atunci, a înțeles Buboera o vestitoare a primăverii... Primul ghiocel Canton Florin, S.A.M. Valea-Seacă Era înca zăpadă, da soarele își mai trimitea timid raze blânde spre pământ. Într-o dimineață, am observat că își trimise și
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
ți-am promis solemn când m-ai adus cu tine că nici nu-ți vei da seama că sunt și eu prin preajmă, de aceea nu îndrăznesc să te tulbur și să te fac atent la toată lumea asta măruntă a gâzelor și a florilor care se foiesc în jurul nostru, un fluture alb, poate chiar eu sunt fluturele acela care s-a oprit vreme de-o secundă pe umărul tău, dar nu-l simți și buzele tale strânse stăvilesc orice cuvânt ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
acul amenințător spre mine, o las prudent să se îndepărteze de bună voie, acelui de ce din noaptea aceea nu i-am găsit nici astăzi răspunsul, soarele încă puternic de afară, fluturii albi, mirosul de iarbă, bâzâitul fermecat de culori al gâzelor și întrebarea fără răspuns a lui Daniel care a fost pusă în acea noapte, caietul lui Theo înfierbântat de soare pe genunchii mei, îl deschid cu febrilitate, poate totuși se va îndura Theo și-mi va da răspunsul, Răsfoiesc câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
continuare familia mea să fie la fel de sănătoasă și fericită! Eu mă numesc Ilinca-Natalia Pricop și am zece ani și jumătate. Am părul castaniu și ochii căprui. Sunt o fată înăltuță, dar slăbuță și firavă, motiv pentru care toată lumea îmi zice gâză sau scobitoare. Pot să vă spun despre mine că sunt un copil energic, iar de câțiva ani fac dans sportiv, activitate care îmi place foarte mult și care simt că mi se potrivește perfect. Idolul meu este domnul antrenor. Mi-
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
să găurească lemnul vechi. Cu fălcile pline îi spuse Pendulei: — Nu-mi pasă de regele tău bătrân și nepăsător! și intră tot mai adânc în lemn. Și uite așa, trufia este trâmbița căderii ! rosti în concluzie Cartea de Proverbe. Votul gâzelor Eugenia Juncu Într-o minunată zi de primavară, când cerul era albastru și norii pufoși ca vata de zahăr, un cărăbuș micuț și negru se urca grăbit pe un firicel de iarbă și a strigat în gura mare ca să îl
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]