1,239 matches
-
roadă lanțul, numai să scape și să facă praf pe cei care trec pe drum și fac atâta gălăgie. La început, când nu știam despre ce este vorba, veneam fugind tocmai din fundul grădinii, pentru a afla ce e cu gălăgia de pe drum. Venea lumea și de pe deal, și de pe vale, alergând cât putea și ieșea în linia-mare, ca să vadă de unde vine urletul. Cu timpul, oamenii s-au mai obișnuit, - arareori se întâmplă să se mai sperie cineva. Ce te spereași
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
aude de departe. Întărâtă toți câinii. Câinele lui Țâche, care n-are pereche de rău ce e, se repede cu dinții să roadă lanțul, numai să scape și să facă praf pe cei care trec pe drum și fac atâta gălăgie.La început, când nu știam despre ce este vorba, veneam fugind tocmai din fundul grădinii, pentru a afla ce e cu gălăgia de pe drum.Venea lumea și de pe deal, și de pe vale, alergând cât putea și ieșea în linia-mare, ca să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
roadă lanțul, numai să scape și să facă praf pe cei care trec pe drum și fac atâta gălăgie.La început, când nu știam despre ce este vorba, veneam fugind tocmai din fundul grădinii, pentru a afla ce e cu gălăgia de pe drum.Venea lumea și de pe deal, și de pe vale, alergând cât putea și ieșea în linia-mare, ca să vadă de unde vine urletul.Cu timpul, oamenii s-au mai obișnuit, - arareori se întâmplă să se mai sperie cineva. Ce te spereași
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
dragostei răspândite în lume și ea a tresărit speriată, făcându-se nevăzută. Speranța.. fosforescentă, te-a iubit de prima dată. Ți-a promis sprijin necondiționat. Un prieten rar. Al patrulea sertar s-a închis apoi s-a deschis furios, făcând gălăgie. Glasul tău a fredonat o melodie de dor iar ura a adormit sforăind zgomotos. Următorul, ascundea cutiuța muzicală cu cântecul dulce al copilăriei. L-ai lăsat deschis. A urmat sertarul roșu...pasiunea în purpură dansa, unduindu-se în ritmuri senzuale
CHEIA.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371256_a_372585]
-
Am pândit la Fântâna hoților ce-am pândit și mi-a ieșit un țap...ăsta bun, zic, îl duc învățătorului și fac rost de parale...Mai aveam să iau de la el ceva bănuți din urmă și mă tot ducea cu gălăgia, că azi, că mâine... Voiam să-i cumpăr soției ceva aur și un medalion de la Zuvelcă, care făcea Turcia, iar fetei, că am o fetiță de trei luni, să-i iau un lănțic de aur... -Să-ți trăiască!-zise Pensionarul, trântit
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
la analiză / Că din nimbul unui neam / Doar o eprubetă-aveam !» (p. 26); «Istoria-i o mare sfadă / Precum la rugby, o grămadă. / Și trece luna, trece anul - / Din lene s-a-ntrupat elanul !» (de dincolo de a istoricilor querelle / „gâlceavă“, de dincolo de „sacra gălăgie istorică“, ultim-stihul epigramei are inducție lirico-semantică în „grămadă“ / „gloată“ și în „hei-rup-ismul prim-anotimpului bolșevic / leninist din anul 1917: «...iz iskra vozgoritsia plamia...!» / «...din scânteie se-ntețește flacăra / focul...!“; p. 28); În ceașca de cacao / Sfârșită-i evoluția / De parcă un
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
X - NORI DE FURTUNA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului ZECE Nori de furtună La intrarea în cancelarie, Sebastian a sesizat imediat că ceva se întâmplase. Luni dimineața era mai multă gălăgie ca de obicei în cursul săptămânii, fiecare își povestea ce-a făcut în weekend, cum a fost la munte sau acolo pe unde au fost ei plecați. Acum își făcea fiecare de lucru, sau vorbea în șoaptă cu vreun coleg
NORI DE FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347258_a_348587]
-
la învelirea a ceea ce este știut. Odată închisă între coperțile cărților scrise de Adrian Cioroianu, multe dintre aceste rămân. Cei care fac istorie de la microfonul Parlamentului sunt ca întreținătorii spațiului verde care pentru cosirea unei palme de iarbă distrug cu gălăgia pistoanelor cositoarei, două palme de neuroni. Dar cei care vorbesc sau scriu ca Adrian Cioroianu, așează în tăcerea operelor, o istorie care vorbește! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Adrian Cioroianu. Libertatea biografiei fără fixitate științifică / Aurel
ADRIAN CIOROIANU. LIBERTATEA BIOGRAFIEI FĂRĂ FIXITATE ŞTIINŢIFICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347320_a_348649]
-
depășiseră stadiul unei piersice ce încăpea în căușul unei mâini de flăcău mai mărișor. Blănița le era micuță, abia dacă se observa, motiv pentru care se și rușinau când se dezbrăcau în fața surorilor. Scalda în apa râului era însoțită de gălăgia și voioșia celor patru Iele ale pădurii, plăcut surprinse de temperatura apei, ce le dezmierda tinerețea corpului de fete zburdalnice și dornice de distracție. Drăcoaica de Eleonora veni pe la spatele Anei și o prinse de abdomen cu o mână, iar
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
nu a fost impresionat când, din Medgidia, holul vagonului a fost invadat de persoane gălăgioase și murdare, aflate în tranzit spre vagoanele de clasa a II-a. Pentru câteva momente viața din tren s-a mai animat un pic. Era gălăgie. Se tot strigau în graiul lor unul pe celălalt, până s-au liniștit și ei. Stelică a adus vorba despre banchet și l-a întrebat pe Mircea dacă s-a mai întâlnit cu frumoasa parteneră de dans și de masă
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
cursiv...., continuă el făcând-o pe naivul. Sala s-a cufundat în liniște. - Heeeeiiii!!!, exclamă tare profesorul Grănicescu deodată uluit. Matale mă copii pe mine!!! Moment în care toți colegii au inundat încăperea cu hohote de râs. S-a iscat gălăgie, râsetele s-au înlănțuit și s-au spart zgomotos de pereți, iar pe fața Ceciliei se zărea deja policromia tuturor emoțiilor încercate. Mult temutul profesor Grănicescu ne-a lăsat să savurăm clipa prelungă a comediei, apoi a izbucnit furtunos: - Ieși
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]
-
arbuști și flori uriașe cu origini tropicale, totul, păreau a fi de pe altă lume. Iuliana era așa de uluită, că se împiedica la aproape fiecare doi pași până să-și revină cât de puțin. În uriașa cameră de oaspeți era gălăgie. Ceilalți sosiseră deja și au cântat „La mulți ani!” pe mai multe voci decât erau ei ca număr de persoane. Iuliana a numărat cinci băieți și șapte fete, în afara altor două în ținută de ospătar, care s-au retras pentru
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]
-
ieșit cu fetița afară și atunci am văzut agitație mare pe străzi. Mașinile miliției alergau toate spre sediul lor din oraș. Eram în centru, în apropierea sediului Consiliului Județean P.C.R. Călărași. La un moment dat, a început să se audă gălăgia unui grup de oameni și pe strada centrală a apărut o mulțime destul de mare, de peste 50-60 de persoane, cu steagurile României în mână, cu o gaură la mijloc, în locul stemei țării, strigând sloganuri anti-Ceaușescu. Cum s-au adunat, de unde au
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
în mână, vrând să-l arunce pe fereastră peste masa de manifestanți, care se îngroșa văzând cu ochii, dar ulterior s-a răzgândit. Am remarcat cu uimire cum se înghesuiau toți să prindă câte ceva, de la cei ce aruncau de la etaj. Gălăgie, țipete, urlete, fluierături și sloganuri anti-PCR și anti-Ceaușescu erau strigate cu voce tare, fără teamă și îmi făceau pielea ca de găină, iar inima cât un purice. Mă așteptam ca, din moment în moment, să apară armata sau miliția să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
maselor de manifestanți? De unde au luat camioanele și, de asemenea, steagurile și lozincile? De obicei, în asemenea împrejurări spontane, fiecare este pe cont propriu. Dar de data aceasta, se vedea că „spontaneitatea” era bine regizată. Peste tot era agitație mare, gălăgie, fluierături și se strigau sloganuri anti-comuniste și anti-Ceaușescu. Un ofițer superior de marină a ieșit din incinta gării cu un tânăr legat în cătușe și cu un nunceag[ii] în mână, însoțit de doi elevi înarmați, mergând spre sediul Miliției
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
era aproape de coacere, ajuns la faza „în ținte”, cum spuneam noi, bursucilor li se mai asociau și câțiva mistreți pentru ca devastarea recoltei de la capetele pământurilor dinspre pădure, să fie și mai păguboasă. Cum am spus, oamenii făceau pânde, cu focuri, gălăgie, cârâitori; alteori, cei care aveau puști, făceau și victime printre acești răpitori, măsuri care aveau o oarecare eficacitate. Cum însă bursucii se mai și înmulțeau după legile firii, numărul lor nu se micșora prin peirderile suferite. Echilibru ecologic, cum s-
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
vecine, unde erau unguri, să le spună ce se întâmplă în satul lor. I-au rugat să vină în ajutorul preotului bătrân care a fost întotdeauna un om pașnic și bun. El a fost liniștit și nu a făcut niciodată gălăgie ca cel tânăr, care îndemna să ne unim cu țara. Au venit oamenii din satul vecin și l-au salvat pe bunicul. Până târziu, peste ani și ani, groapa a rămas mărturie a ceea ce putea să se întâmple... Firul poveștii
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
ei. -Taci din gură! zise Etrius zâmbind. Eu sunt încă liderul. Boomer își duse mâna la frunte, salutându-l militărește pe Etrius. -Nu e timpul să te prostești, Boomer! adăugă David. -Scuze, nu m-am putut abține... -Ce e cu gălăgia asta? tună o voce. Cei patru coechipieri se uitară spre ușă. Acolo era o femeie de douăzeci și nouă de ani, cu părul șaten, prins și lung până la umeri. Ea purta, de asemenea, uniformă militară și avea o pușcă cu
CASTELE CAPITOLUL II de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345098_a_346427]
-
îmbrățișându-ne și sărutându-ne ca doi porumbei ce se iubesc, înfrânându-ne poftele stârnite de sângele fierbinte ce dădea în clocot prin corpurile noastre. Amândoi eram dornici să mușcăm din fructul mult dorit, dar oboseala unei nopți nedormite și gălăgia nuntașilor de afară, ne-a mai temperat pornirile, făcându-le în necaz curioșilor care au rămas tare dezamăgiți că nu au jucat “Cămașa miresei”, niște obiceiuri mai mult oltenești bănuiesc, după zona de unde proveneau strămoșii socrilor mei. Pe Genny, oricât
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
Pentru trebi cotidiene. Năvălesc spre cer fantasme, Imnuri din bucătărie, Și miroase pur, ca-n basme, A sfânt, a copilărie... După prânz, spre sat coboară Zarvă dinspre derdeluș, Țâncii fug pe ulicioară, Mame-i strigă de la uși; Fac pe dealuri gălăgie, De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni, Și stârnesc atâta sfadă, Parc-ar fi cete de huni... Spre seară se-ntorc la case, Flămânzi și reci ca un
IARNĂ ÎN SAT de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378040_a_379369]
-
2014 Toate Articolele Autorului Într-o zi de primăvară, Nu în zori, ci mai spre seară, La căldură, în culcuș, Se ivi, el, Gălbenuș. Printre ouă, printre frați, Nu știu cum, nu mă-ntrebați, Ud și-n haină aurie, Prinse-a face gălăgie. -Lângă puii negricii Cum putuși tu ca să vii? Se-ntreba cloșca-mbufnată, Cu galoși și nemachiată. -Doar de-atâtea generații N-am pomenit deviații. Negri-am fost din tată-n fiu Zise cocoșul zglobiu. Și-uite-așa, lângă coteț, Se-ntocmi un
GĂLBENUŞ de TEODORA NOJE în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375996_a_377325]
-
tot din aceeași localitate cu ceilalți din familia lor. Față de toți aceștia, numai eu eram o excepție. În acea după-amiază, gândul nostru nu era la nuntași sau la cei din curte, ci la modul cum să scăpăm mai repede de gălăgia lor, ca să ne refugiem în intimitatea camerei noastre. Îmbrățișările pasionale, pe furate, mai mult ne creau o stare de neliniște și de agitație, decât ne calmau dorințele nemărturisite. Ne priveam și ne citeam gândurile doar din priviri. Găseam scuze pentru
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376066_a_377395]
-
cuvintelor; • genitivul este identic cu dativul; • infinitivul verbelor, foarte rar folosit. „INSULA” Cu alte cuvinte, deși este o „INSULĂ” latină într-o mare slavică și ugro-finică, în același timp este și o „insulă” în grupa sa de limbi romanice. În gălăgia planetară a celor peste șase miliarde de oameni, care „sporovăiesc” în aproape o mie de limbi și dialecte, „vocea” limbii române este relativ redusă din cauza numărului redus de români. Pe teritoriul României vorbesc românește permanent douăzeci de milioane de oameni
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
și cu bișonii în brațe, am „decolat” spre locul de relaxare. Bineînțeles că nepoții și-au luat fiecare cățelul preferat, pe Cora și pe Schipi, doar nu-i lăsau singuri acasă. În cincisprezece minute am ajuns la destinație. Lume multă, gălăgie, grătare fumegânde, boxe cântând manele la volum maxim, tenis cu piciorul, perechi dansând, fotbal, volei, găseai de toate. Ne-am ales un loc la umbră, aproape de apă. Nu toți cei care venise la picnic avea și dreptul de a pescui
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
în baltă. I-am recuperat-o cu greu, după ce am intrat în apa mocirloasă până la glezne. Nu i-a prea păsat când maică-sa l-a dojenit și a rămas în continuare să-l asiste pe tatăl său la grătar. Gălăgie mare în jurul sculelor de pescuit. Andrei țipa ca din gură de șarpe că a prins Paul un pește, însă deocamdată, acesta doar îl înțepase și avea toate șansele să-l scape înapoi, din cauză că de o parte și de alta creștea
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]