1,089 matches
-
că va fi relaxat. Își termină băutura și puse paharul pe tejghea. — Mergem? Mă gândeam că ai vrea să mai stai puțin. Rachel scutură din cap. — Nu, sunt OK. În plus, cred că e târziu. Ne-am luat hainele de la garderobă și-am pornit către ieșire. Brian și-ai lui erau adunați afară, chiar În fața ușii. — Pa, i-am zis eu. — Pa, Sam. Pa, Rachel, ne-a răspuns el, salutându-ne cu o mână enormă ridicată În aer. Dacă Brian fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
o privi pe moarte cu mirare și consideră că era de preferat să schimbe subiectul, Unde ai găsit ceea ce ai pe tine, Întrebă, În spatele acelei uși sunt multe din care se poate alege, e ca un depozit, ca o enormă garderobă de teatru, sunt sute de dulapuri, sute de manechine, mii de umerașe, Mă duci și pe mine acolo, o rugă coasa, Ar fi inutil, nu Înțelegi nimic din mode, nici din stiluri, La prima vedere nu mi se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
salutat-o la plecare Luminița. —Ciau! mă duc și eu că mă așteaptă mama. —Ciau! Teofana s-a dus în dormitor să-și schimbe rochița așa cum spusese Florica. Îmbrăcându-se, din greșeală,a răsturnat un scaun ce se afla în fața garderobei și a spart oglinda dulapului. Cioburile sparte ale oglinzii, în căderea lor, au făcut un zgomot infernal încât a alarmat-o pe Florica. A venit în dormitor și când a văzut ce s-a întâmplat a bătut-o cu nuiaua
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ca după un coșmar și-a spălat fața ca să se învioreze puțin, s-a îmbrăcat fără a da prea multă atenție ținutei, gândul fiindu-i la ceea ce avea să-i destăinuie lui Cezar. A îmbrăcat un costumaș de vară din garderoba ei pe care a pus ochii prima dată, care o prinde foarte bine, de un crem deschis ce-i pune în evidență părul de culoarea spicului de grâu copt. Ajungând în parc, l-a zărit pe o bancă pe Cezar
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ba chiar și pe noi, când îndrăzneam să mergem s-o chemăm la joacă pe Puia, ne primea în ținuta asta edenică, uimindu-ne și înspăimîntîndu-ne cu pielea ei parfumată, cu formele ei ca trase cu florarul) îi croise toată garderoba și-o înțolea și desțolea exact ca pe o păpușă, fantezist, cu pliscuri și volănașe, în rochițe de voal roz, de cașmiruri înflorate, de satin de plapumă cu ape albăstrui. Mânuțele ei neobișnuit de albe aveau unghiile făcute cu lac
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
din ținuta lui mai păstrează semnele Răsăritului Europei din care vine ? Deși suferindă și îndurerată de apropiata despărțire, pauvre maman a mers înainte de plecare cu el la Aux Quatres Saisons, pe strada Vămii, îmbrăcându-l din cap până în picioare - o garderobă pusă la punct și pentru sezonul cald, și pentru cel rece -, atunci ? Privirea cercetătoare trece încă o dată de la cravata de mătase neagră, înnodată în fundă, până la ghetele moi cu bizețuri, din care ies ciorapii, la fel de gălbui ca și mănușile. Ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
necontaminat nici măcar spațiul intim, toate strategiile lui abile, viclene erau lubrifiantul insidios care făcea să funcționeze mașinăria Anomaliei. CÎt despre lipsuri, În mod cît se poate de oficial, bezna din orașele patriei se regăsea și În stomacurile, În caloriferele, În garderobele și bibliotecile ei și, din ce În ce mai mult, În obiceiurile, În inimile și În mințile ei. În ultimii ani de comunism, nu confortul românilor era pus În pericol, ci chiar subzistența lor. Un fapt cert: România a cunoscut cea mai aspră dictatură
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
rozi unghiile murdare, de plictiseală. Teatrul și povestea lui cu două fețe. Tu... nu neapărat tu, zic așa, În general... ești un om care iubește scena, un amator de drame lirice, plătești biletul și intri și e tot acest ritual... garderoba, unde Îți lași vulpea și pălăria, și apoi te saluți cu cîțiva cunoscuți cu care schimbi cîteva impresii generale, chestii serioase, dar inofensive, și te așezi În fotoliul din sală, rumoarea se liniștește și bate gongul de trei ori, grav
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sumedenie de ornamente gotice. Când a fost ridicat, stabilimentul se numea „Institutul balnear“, și i se mai spune și acum „Institutul“, deși multă lume îl numește, familiar, „Băile“. Clădirea Institutului cuprinde, pe lângă sala mașinilor, un spațiu de odihnă, cabine de garderobă, birouri și două bazine interioare. Alături de Institut, dar despărțită de el printr-o grădină despre care voi vorbi mai jos, se află Sala Ennistone (datând din 1760), frumos proporționată și construită din piatra locală, de un galben-auriu colbuit, împănată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fie! — Îmi pare rău... — Ei, ai văzut ce fel de om e? Sau mai curând n-ai văzut. — Și, mă rog, ce fel de om e? — Dă-l dracului! Mor de frig, mă duc să mă îmbrac. Tom, alergând spre garderobă și dârdâind de frig, simțea pe braț arsura încleștării brutale a lui George, iar pe umăr, semnul palmei puternice care-l împinsese. Când dădu să intre pe ușa cabinei, îi văzu din spate, jos pe promenadă, pe Anthea Eastcote și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fulgerului prin Ennistone, iar Diane le auzise la Institut, venind din diferite surse. Biata de ea, își imaginase viața lor în Spania până la cel mai mărunt detaliu. Cu sumele suplimentare pe care i le dăduse George își cumpărase o întreagă garderobă, cu tot ce era necesar pentru viața într-o țară caldă și pentru aparițiile pe plajă. Pentru prima oară de mulți ani încoace, se simțise aproape fericită. Și acum, dintr-odată, George îi fusese smuls la fel de total ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
aflat cum se numește), astăzi decid să merg înainte, singur. Probabil că d.na Cristina ar fi dorit să-i duc rucsacul și astăzi, dar poate așa se lecuiește și la următorul pelerinaj își va lua mai puține lucruri din garderoba personală. Ea a pornit de la Arles și astăzi, la Toulouse, își încheie pelerinajul. Dimineață, la plecare am admirat-o când a spus că va relua pelerinajul și va ajunge în Spania. Drumul de unul singur sub umbra platanilor îmi place
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
pentru că pe vremea aceea stofele se fabricau din celofribă și în culori cenușii sau bleumarin. Raspunsul l-a dat chiar el, la o beție. Participase la confiscarea bunurilor lui Calomfirescu, un moșier de lângă Caracadâlga, și își însușise o parte din garderoba acestuia. Ce mama dracu! Doar nu eram prost să nu profit de pe urma exploatatorilor. Ete-ai dracu!” Ca activist de partid, Zorzon se încadra în seria tipică a militanților comuniști din România. Ceea ce te uimea la această categorie de indivizi era tupeul
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93450]
-
o primăvară înaltă. Un vânt călduț ștergea ultimele dâre de frig. Lumea zâmbea pe străzi și se simțea în aer că miracolul începea. Ce mai, afară erau prezente toate argumentele filosofiei mele... În timp ce frizerul mă tundea, vedeam în oglindă, la garderobă, o femeie cam de patruzeci de ani, cu un aer simplu, modest îmbrăcată și cu ceva blând și casnic în atitudini. Una din acele femei care nu trebuie să fie nici frumoase, nici bine îmbrăcate, care au un fel de
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
cu ceva blând și casnic în atitudini. Una din acele femei care nu trebuie să fie nici frumoase, nici bine îmbrăcate, care au un fel de maternitate elementară și o blândețe resemnată și tăcută, trăind între gesturi mici. Stătea la garderobă, în aceeași poziție, fără nici o mișcare, fără nici o vorbă, privind în gol. De fapt, aveam impresia că nici măcar nu se gândea. Uite așa ar trebui să stau și eu, dacă vreau să fiu ca un copac", mi-am zis. Când
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
și mai mult m-a înfricoșat faptul că în acest timp nimeni din frizerie n-a întors privirea spre locul acela. Ca și cum tot ce vedeam și auzeam erau născociri ale imaginației mele. Pentru ceilalți, femeia aceea tăcea în continuare la garderoba ei sau plecase. Înțelegeți? Țipătul ei nu exista. În zadar țipa, nimeni nu vroia s-o audă. Inclusiv eu, de fapt. Căci în tot acest timp nu m-am sculat de pe scaun să mă întorc. L-am lăsat pe frizer
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
roșii din plastic. Tineri și tinere, amestecați, stăteau pe fotoliile acelea. Mai erau câteva libere. M-am așezat pe unul din ele și am început să-i cercetez pe cei care înotau. Purtau căști, aproape toate la fel, date de la garderobă. Roz. Cel cu care îmi dădusem întîlnire nu venise. Ca să treacă timpul, m-am hotărât să mă arunc în bazin să înot. Apa era cam rece însă. Și încă o mică surpriză neplăcută. Tot timpul înotasem până atunci în apă
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Mi-a șoptit, într-o românească fermecător de stâlcită, închizînd ochii, ca-n extaz: ― Chit vrei se amețești la mine în noapte asta! ― Și eu, Wally! la fel! Fără altă explicație (nutream se vede aceeași dorință), ne-am strecurat la garderobă, iar de acolo, în stradă. După o oră de hoinăreală pe străzile pustii, am nimerit într-un local de noapte periferic, unde am încins o petrecere, în doi, până dimineața... III Unele întîmplări mărunte din viața noastră, în loc să ni se
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
și după sfatul lui, să te scoată din institut și să facă împreună cu d-ta o excursiune de vreo 6 săptămâni spre sudul Alpilor, poate până la Venezia, Padua sau Florența. Are mijloace bănești pentru aceasta precum și - se-nțelege - pentru împrospătarea garderobei d-tale, care va fi stat și ea ca în vis în aceste 7 luni. După aceasta, dacă nu va fi indicată vreo cură la băi, la Hall de ex., vă veți întoarce împreună în țară, unde trebuie să te
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
o masă îngustă și lungă, din scândură de brad negeluită, un pat de fier, care-mi asigura o bună educație spartană, și un scaun. Încolo, nimic. Nu exista dulap. De fapt, nu prea aș fi avut ce pune în el, garderoba mea fiind extrem de sumară: uniforma și vreo trei schimburi. Tot avutul meu intra în cufărul pe care-l țineam sub pat. Manualele și caietele mi le țineam pe masă, iar cărțile "extrașcolare", câte îmi putusem cumpăra, le puneam, pe lângă pereți
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
prea mult, deși nimerisem în cea mai pitorească, poate, mahala din București. Ea m-a făcut doar să înțeleg că nu trebuie să confund mahalagismul cu mahalaua administrativă. În acea vreme ― anii '46 -'47 ―, în Ferentari, dincolo de "Bacchus", era epoca "garderobelor obligatorii". Pentru a te întoarce nevătămat acasă, după ce cobora întunericul, trebuia, adesea, să fii cu ochii în patru, ca să poți s-o iei la fugă în caz de pericol; altminteri, riscai să-ți lași hainele celor care ți le "cereau
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
E în regulă, îi promise animalului. În curând, totul o să fie ca înainte. Trecu la dormitor, un muzeu de dinți de vacă, minereuri colorate și sute de capace de sticlă exotice fixate pe panouri făcute în casă. Cercetă dulapul. Alături de garderoba compusă în cea mai mare parte din blugi și reiați, trei salopete cu emblema IBP atârnau pe un umeraș deasupra ghetelor de lucru murdare, cele pe care le purta în fiecare zi când mergea la abator. O fulgeră un gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
din Sioux nu-i aparținuse niciodată cu adevărat. Fusese cel mult o beție de trai simplu din care trebuia acum să se trezească. Se duse la apartamentul ei, ca să vadă dacă totul era în regulă și ca să-și împacheteze o garderobă mai realistă. Gunoiul nu mai fusese scos afară de săptămâni întregi, iar casa puțea. Șoarecii îi ronțăiseră setul de vase de plastic închise ermetic, iar rafturile și podeaua cea nouă și frumoasă erau acoperite de linte. Nici filodendronii, nici schefflera și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
gândindu-se la șansele unei evadări. Nu putea accepta spusele lui Crang că i-ar fi imposibil să fugă, dacă într-adevăr nu existau paznici. Se întrebă dacă nu cumva voia numai să-l ademenească. Găsi mai multe costume în garderoba dormitorului și tocmai își alesese unul dintr-o stofă întunecată metalizată când auzi deschizându-se ușa. Îmbrăcă în grabă un halat și trecu în living. Patricia Hardie încuie ușa pe care Crang o desemnase drept intrarea din spate. Se întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
gândindu-se la șansele unei evadări. Nu putea accepta spusele lui Crang că i-ar fi imposibil să fugă, dacă într-adevăr nu existau paznici. Se întrebă dacă nu cumva voia numai să-l ademenească. Găsi mai multe costume în garderoba dormitorului și tocmai își alesese unul dintr-o stofă întunecată metalizată când auzi deschizându-se ușa. Îmbrăcă în grabă un halat și trecu în living. Patricia Hardie încuie ușa pe care Crang o desemnase drept intrarea din spate. Se întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]