7,253 matches
-
le avuse de scop și regulase stările de lucruri după propria sa socotință, principele româno-bulgar se întoarse în patria sa, lăsând unele locuri întărite în mînile și sub administrarea romeilor, păstrând însă pe cele mai multe în mînile sale proprii, înzestrîndu-le cu garnizoane îndeajuns, cu comandanți buni și cu strângători de dare. Dar cea mai glorioasă cucerire a regelui bulgaro-romîn era reputația lui generală de principe nobil, drept și iubitor de oameni, căci, departe de-a avea cruzimea și asprimea celor ce-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
înarmați, împuterniciți prin ajutorul bulgar și cuman, latinii încep campania contra lui Vatatzes, la care ia parte și Asan în persoană. Agresiunea se începe întîi și întîi contra cetății Tzurulos, asaltată cu vehemență, dar și ținută cu statornicie de către viteaza garnizoană. Modul energic al împresurării și strivitoarea covârșire numerică a agresorilor aliați puseră pe împresurați, cu toată vitejia nepilduită, într-o stare foarte grea. Vatatzes, știind aceasta, se cutremura gândind la căderea verosimilă a cetății, de a căria posesiune atârna siguranța
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lipsită de orice trupe cum se cuvine și de orice apărare efectivă. Principele româno-bulgar irupse din Em, trecu râul Hebrus și, sprijinit de simpatiile locuitorilor din ținuturile în cari năvălise, făcu repezi progrese în scurt timp. Cetățile, orașele, târgurile, având garnizoane minime, nepregătite pentru împresurări lungi, rău înarmate și pierzîndu-și tot rostul și orânduiala prin surprinderea invaziei, i se supuseră parte de bunăvoie, parte fură părăsite de apărătorii lor și luate numaidecât în stăpânire de cătră romîno-bulgari, parte cătară a se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
strânse oști pe sama sa, câștigă pe mulți luptători dintre cei ce erau cu simbrie la-mpăratul, încunjură orașul întărit Melenik și, pentru a-l lua, puse-n cumpănă toate puterile sale, întrebuințînd bine toate înlesnirile și foloasele poziției sale. Garnizoana cetății Melenik, comandată de doi oameni cunoscători întru ale războiului și viteji totodată, anume Teodor Nestongos și Ioan Angelos, suferi vederat atât prin năvala imediată cât și prin chinuitoarea lipsă de apă de băut. Pentru a mântui cetatea strâmtorată împăratul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de odinioară și conducătorul de acuma al rebelilor, căzu în înghesuiala furtunoasă sub copitele cailor și, călcat îngrozitor, își dete cea din urmă suflare după ce se chinui trei zile. În aceeași zi împăratul intră în despresurata cetate Melenik, dând laudă garnizoanei, care și ea la rîndu-i lăudă pe împăratul ca pe îngerul ei mântuitor, care-n clipa când nevoia era mai mare apăru ca vulturul ce se repede din ceriuri. De la Melenik, Teodor Lascaris se-ndreptă spre Tessaloniki, trecu râul Vardarios
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nevoia era mai mare apăru ca vulturul ce se repede din ceriuri. De la Melenik, Teodor Lascaris se-ndreptă spre Tessaloniki, trecu râul Vardarios, năvăli spre Prilapos și rândui toate pregătirile necesare pentru asaltarea și biruirea orașului întărit Belesos, a cărui garnizoană, intimidată prin acestea, capitulând, deșertă orașul, căpătând liberă retragere cu arme și bagaje. Drumul înapoi al împăratului îl ducea peste Neustapolis și Melenikos la Serrae, apoi peste Didymotichos la Adrianopol. Astfel romîno-bulgarii trebuiră să deșerteze toate orașele și castelele răpite
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regiunea de Iîngă Prilapus și în fine puse pe fugă trupa romeică condusă de căpitani fără esperiență și cu puțini oameni, încît comandanții împărătești fură încunjurați în cetatea Prilapos și ținuți locului ca prizonieri. Trădarea deschise inamicului porțile cetății și garnizoana strâmtorată astfel se văzu silită de-a da pe mâna despotului rebel Mihail puternica tărie Prilapos contra unei capitulațiuni, juruite și de dânsul, pe care însă el n-o ținu, căci, deși făgăduise atât garnizoanei cât și conducătorilor ei deplină
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deschise inamicului porțile cetății și garnizoana strâmtorată astfel se văzu silită de-a da pe mâna despotului rebel Mihail puternica tărie Prilapos contra unei capitulațiuni, juruite și de dânsul, pe care însă el n-o ținu, căci, deși făgăduise atât garnizoanei cât și conducătorilor ei deplină libertate de retragere, totuși îi lăsă să sufere în obezi și lanțuri, nepuindu-i pe picior liber. Schimbare de guvern la romîno-bulgari. Încuscrire între Constantin Tichus și împăratul Teodor. O pace îndoielnică și nu prea deosebită
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cursele romeilor. Dintr-un asemenea gust de jaf inamicul biruitor încunjură și asaltă tăria Apro, în care după cum știa se refugiase soldați romei si altfel de locuitori cu tot ce aveau ei mai bun; dar fiindcă, din cauza puternicei împrotiviri a garnizoanei, nu putea spera să surprindă cu succes tăria, inamicul se lăsă de atac și se retrase. Alanii, de cum erau rău dispuși contra domnitorului bizantin, reluară sălbateca lor natură primitivă, prădară și părăduiră pământul romeic în dragă voie și, deși sosiseră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
i le cedase lui Eltimeres ca unui unchi părintesc, iar despotul se declară gata de a i le retroceda sub oarecari condiții. Sfentislav nu se mulțămi însă cu luarea pe samă a acestor două tării de munte, în care așeză garnizoane tari, ci mai tindea să-și aproprieze și celelalte orașe și cetăți din regiunea aceea, întemeindu-se pe pretextul de drept că acelea se ținuseră odinioară toate de regatul Bulgariei, în fond însă această tendință a lui se rezema numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ani și luă în locu-i în căsătorie pe fiica craiului Wukașin. Când acest din urmă răpi domnitorului legitim Uroș V și viața și țara, Vlad hotărî să răzbune moartea fostului său ginere. Trecu Dunărea, ajută cumnatului său vitreg să alunge garnizoana ungurească din Vidin și să scuture supremația ungurească, o uneltire care-i succese pe deplin, iar cei cinci minoriți ce-i găsi acolo și cari, întemeiați pe protecția regelui Ludovic, făceau cu zel propagandă catolică, îi dete pe mâna fanaticului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oștirii sale, Mircea are voie s-o facă asemenea, dar numai cu îngrădirea ca să ție gata un contingent îndeajuns dintre oamenii săi pentru apărarea contra inamicului și ocuparea orașelor, castelelor și ținuturilor ce s-ar cuceri, dând nu mai puțin garnizoanelor ungurești în lipsa regelui tot ajutorul putincios pentru apărarea și manținerea lor pe locurile în cari vor sta. 3. Nu numai în vremea petrecerii regelui și trupelor sale în Valachia, dar și în vremea înaintării lor în țările învecinate de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să se întîmple, irupseră în Valachia, o arseră și-o pustiiră în mod foarte simțitor, apoi se retraseră dincolo de Dunăre. Sigismund pluti acum într-adevăr preste Dunăre și începu atacul contra micului Nicopol, tare și încunjurat cu ziduri, a cărui garnizoană turcească se luptă însă vitejește și neliniști pe agresori prin dese ieșiri, căci Mircea, care de câțiva ani plătea tribut osmanilor și care, cu toată alianța sa secretă însă serioasă cu regele, nu credea c-a venit vremea de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care, cu toată alianța sa secretă însă serioasă cu regele, nu credea c-a venit vremea de-a o rupe pe față cu turcii, dăduse oarecum ca părtinitor al turcilor posesiunea acestei cetăți sultanului Baiazid, care lepădă în ea o garnizoană tare. În partea regelui luptau cinci până la șase sute de viteji călăreți franceji sub comanda contelui d'Eu, conetabil al Franciei. În acest chip ungurii izbutiră, mai întrebuințînd berbeci și alte instrumente de asediu, să surpe într-un loc zidul de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de viteji călăreți franceji sub comanda contelui d'Eu, conetabil al Franciei. În acest chip ungurii izbutiră, mai întrebuințînd berbeci și alte instrumente de asediu, să surpe într-un loc zidul de încunjur, să ia orașul, să măcelărească parte din garnizoană, iar parte s-o prindă și să-și asigure posesiunea tăriei, puind în ea o garnizoană a lor proprie. Cu această ocazie banul Ioan de Maroth se distinse într-așa fel încît a fost crezut vrednic de o deosebită răsplătire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
izbutiră, mai întrebuințînd berbeci și alte instrumente de asediu, să surpe într-un loc zidul de încunjur, să ia orașul, să măcelărească parte din garnizoană, iar parte s-o prindă și să-și asigure posesiunea tăriei, puind în ea o garnizoană a lor proprie. Cu această ocazie banul Ioan de Maroth se distinse într-așa fel încît a fost crezut vrednic de o deosebită răsplătire. Regele sili pe lângă aceasta și pe populația acelui olat să i se supuie; intimidat însă de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Balaban, pe care știu să-l cumpere, și-i luă viața, după care partizanii lui se risipiră de sine. Acuma Musa se-ntoarse spre Constantinopole, începu împresurarea în toată forma, dar din cauza bunei apărări bizantine și a deselor ieșiri a garnizoanei nu putu să-și ajungă scopul și suferi învingere într-o luptă navală, biruit de vrednicul admiral grecesc Emanoil, fiul coimperatorului Ioan. Între acestea Mohamed sosise la Constantinopole, giurui solemn legământul încheiat cu împăratul și puse și pe compasciscent să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a o pedepsi pentru legătura intimă și alianța cu Musa. Mahomed însuși restabili mai întîi liniștea în partea asiatică a împărăției, apoi purcese spre Dunăre, luă cetățile Isacce și Drista-Kale (Silistria) întări Giurgiul c-un fort și puse în el garnizoană câtă trebuia pentru a îngreuia valahilor trecerea Dunării. Înghesuit astfel și nesimțindu-se egal cu puterea osmană, Mircea trimise în anul 1414 soli proprii la Curtea din Adrianopol, ceru și căpătă pace, încheie despre aceasta un tratat, se îndatori să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Vodă se sili din răsputeri să-i împiedice intrarea, puind în cumpănă toată puterea sa de luptă, întărind căile de munte, strâmtorile și drumurile săpate ce aveau a le trece ungurii mai cu țarcuri, mai puind curse și lăsând pretutindeni garnizoane de arcași. Avangarda armatei de operație, compusă din secui, o comanda Ștefan de Kanischa, un ostaș încercat, cu multă esperiență și stând în mare grație la monarhul sau, care prin înaintarea sa combinată părea a oferi oștirii năvălitoare destulă siguranță
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în puterea biruitorului Witold încît lui Theodor Koriatowicz nu-i mai rămase alta decât să caute refugiu îndărătul zidurilor bine întăritei și aprovizionatei cetăți Kamenietz. Dar și acest oraș, cercetat rău printr-o ceartă ce se aprinsese între partea de garnizoană moldovenească și-ntre cea podolică, deschise curând după aceea porțile sale învingătorului, care luă prins pe învinsul Theodor Koriatowicz și-l trimise la Wilna. Căderea căpitanului rutean nu rămase fără urmări pentru aliatul său din Moldova, care cutezase a se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
emiși de matcă, pentru a infecta apoi lucrătorii în funcție de interesele sale. "Al doilea element pe care merită să-l aveți în vedere este precaritatea temporară a poziției mele în Abație. Deocamdată nu am reușit nici măcar să fiu primit în clădirea garnizoanei deși, formal, fac parte dintre frații-ostași. Când i-am întrebat, călugării augustinieni au pomenit ceva de un fel de ritual de inițiere, care nu e lupta pe care am dus-o la acceptarea mea ca novice. Se pare însă că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
univers. Kasser știa însă că australul se formează natural în condiții atât de speciale, încît probabilitatea de a găsi un asemenea asteroid era practic nulă. Ordonase forțelor apărării orbitale să caute cu atenție și, după o luptă care rămăsese anonimă, garnizoana de pe Tengys neutralizase o flotă mică de vase oriohiene, pregătite să atace capitala Imperiului. Socoteala fusese simplă. Dacă împăratul și-ar fi trimis forțele armate ca să recupereze pentru el o asemenea comoară, atunci capitala și el însuși ar fi rămas
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pielea smeadă, evident spion, să nu facă vreo prostie. Deși nu avea nici un motiv să îl creadă incompetent, Kasser îl privise încă de la început cu neîncredere. ― Înălțimea Voastră, aștept să îmi dați coordonatele pentru asolizare. Aș sugera să mergem la garnizoana noastră... ― Și să alertăm toată planeta? Nu-ți fie frică! Nu o să-ți solicit să debarci cu mine! Vorbele lui Kasser făcură ca tot sângele din obrajii căpitanului să se scurgă înspre inimă, dar numai pentru a reveni apoi în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
foarte vechi, de unde ai începe? ― Probabil de la un muzeu, răspunse pilotul fără ezitare. Kasser clătină din cap. Populația Vechii Terra trăia doar din exportul unor antice artefacte tehnologice și, bineînțeles, de pe urma relațiilor, firave ce e drept, cu Abația și cu garnizoana imperială. Uneori însă, artefactele se vindeau foarte bine. Chiar Kasser avusese pe vremuri în biroul său ceea ce i se spusese că este o bujie, un fel de generator de scântei pentru un motor primitiv. Cel de la care o cumpărase pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nevoie, vei folosi din nou ghioaga... ― Ai cuvântul meu de onoare că, dacă pleci acum, o să mă judec cu Abația în toate instanțele galactice și o să înving. Și sunt absolut convins că împăratul abia așteaptă un motiv ca să plaseze o garnizoană suplimentară pe Vechea Terra. Poate că își vor instala corturile chiar în piața centrală a Abației. Isidor privi fața hotărâtă a guvernatorului Crey și se întrebă dacă îl mai văzuse vreodată atât de nervos. Probabil că nu... Se hotărî totuși
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]