687 matches
-
unicul publicist român"); și-a îndeplinit misia considerând-o "un serviciu eminamente patriotic, în acele zile în care s-a efectuat întregirea neamului românesc." După război, a continuat să colaboreze la diverse publicații bucovinene, trecând la ceea ce azi am numi "gazetăria culturală". Principală preocupare: vechile manuscrise românești, dar scrie frecvent și cronică teatrală. Îl tentează, apoi, eseistica ("Drama istorică studiu critic și literar"), precum și meditațiile pe tema "sic transit..." grupate sub titulatura "Poeta nascitur" (scrise, probabil, în timpul detenției din pușcăria Lemberg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
țara întreagă se adâncea într-o stare de apatie.. o dezinteresare cuprinsese din toate părțile lumea.. Elita țării se stingea la Sighet... și odată cu ea și țara. Adevărul și dreptatea înotau în ceață și confuzie... cu „ajutorul” presei și televiziunii. Gazetăria de senzație și scandal înlocui pe cea a bunului gust. Viața apărea un tumult, o vijelie care te uluiește... te amețește, care te tulbură profund. Erau zile de așteptare și tremur în carne.. Și astăzi,la noi, de ce să n-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
anilor '90. Asistam dinăuntrul malaxorului social la nașterea democrației trecând, simultan, ca oricare cetățean din Est, prin durerile și uimirile schimbărilor personale. Am ales să limpezesc întâi primul cerc al vieții mele: am divorțat și am decis să fac ,,adevărată" gazetărie. Am obținut acreditare și am făcut corespondențe din parlamentele României și noii Republici Moldova, am fost jurnalist de front în ex-Iugoslavia și Transnistria, m-am aflat printre fondatorii asociației profesionale a jurnaliștilor din România și unor noi publicații și posturi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pentru că întreaga creație, întreaga activitate a omului întru devenirea în umanitate înseamnă muncă. Muncă intelectuală, muncă fizică, muncă de toate tipurile, dar fără muncă nu e posibil, oricum. Dumneavoastră ce țintă ați avut? Vă întreb aceasta întrucât ați pornit de la gazetărie și doar în urma unei întâmplări nefericite pașii v-au fost călăuziți spre cercetare... Ca să răspund la întrebarea aceasta, v-aș spune ceva. Eu sunt născut lângă satul lui Eminescu, la Urzenii Botoșanilor, și când eram copil mergeam cu tata la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
să aibă sau să capete o semnificație general umană. Dar asta e o descoperire a mea mai târzie. La început mă lăsam condus de nevoia de a replica imediat unui eveniment. Și cred că, dacă ar fi fost să fac gazetărie așa cum visam eu, o dată n-aș fi scris nici atâtea cărți câte am scris, iar apoi, ceea ce aș fi scris ar fi arătat altfel. Până la urmă, am ajuns la concluzia că trebuie să fac puțină gazetărie cum aș vrea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
fi fost să fac gazetărie așa cum visam eu, o dată n-aș fi scris nici atâtea cărți câte am scris, iar apoi, ceea ce aș fi scris ar fi arătat altfel. Până la urmă, am ajuns la concluzia că trebuie să fac puțină gazetărie cum aș vrea și am început să scriu la ceea ce se cheamă Bloc notes, care m-a ajutat să transfer ceva din energia mea nervoasă în altă parte, astfel încât textul prozei să fieeliberat de încărcătura explozivă a momentului. C.Ș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
jucase un rol important în istorie, dar nu asta m-a impresionat foarte mult, ci felul cum mă introducea în lumea lui. El era acum șofer, fusese deputat și avocat, gazetar de foarte bună calitate, în timpul Dictatului de la Viena făcuse gazetărie. Am memoriile lui, care sunt de clasă. Cum îți spuneam, mergeam la restaurant și-mi arăta pe cineva: „Uită-te la ăla, la ăla și la ăla. Ăștia trei au fost în închisoare”. Eu eram uluit și întrebam: „Dar îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
apărea înconjurat de acei vraci, vrăjitori, în care el credea. Îmi plăcea că avea idei gazetărești. Îl respectam ca gazetar, știa să facă o gazetă, dacă dorea să-și impună un punct de vedere, reușea. Plecând de la pasiunea mea pentru gazetărie, mi-a propus o dată, înainte de a fi fost numit la Flacăra: „Ai veni cu mine să lucrăm la o gazetă?”. „Da, cu mare plăcere, cu tine aș lucra cu mare plăcere.” Tocmai scosese acea carte de interviuri Sub semnul întrebării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
spună ce este și ce crede, pentru că adevărul e suma tuturor acestor opinii. În viață există o mulțime de adevăruri, dar există și adevăruri general umane, care sunt obligatorii. C.Ș.: Este punctul de vedere al gazetarului? A.B.: În gazetărie, eu plec de la alt punct de vedere. Și aici ar putea fi multe de spus despre publicistică, pentru că, efectiv, de dragul câtorva formule care trebuie impuse, explicate, lămurite, luate mereu de la început - ca un învățător care trebuie să o ia mereu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
aici ar putea fi multe de spus despre publicistică, pentru că, efectiv, de dragul câtorva formule care trebuie impuse, explicate, lămurite, luate mereu de la început - ca un învățător care trebuie să o ia mereu de la capăt, cu fiecare elev care citește -, fac gazetărie. În textele mele apar o mulțime de repetiții. C.Ș.: Am observat. Insistența pe rostirea adevărului ca un mod de a educa. A.B.: Ei bine, o fac cu bună știință, o fac pentru că, în momentul în care am scris
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
-mi place în mod deosebit această obsesie a utilității. Dar am ținut atât de mult să fiu util, încât am renunțat la foarte mult din mine. De aceea îmi doresc să închei acest ciclu, Zidul morții, să mă eliberez de gazetărie, ca să scriu ceva și pentru mine. C.Ș.: Ce ai vrea să scrii? A.B.: O carte care să-mi placă și pe care să nu mă văd obligat de vreun contract real sau imaginar să o termin... C.Ș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
pentru cartea de debut. Și mi se pare că ți-am mai spus: mi-a luat mai mult timp să public o carte decât să o scriu. N-am terminat însă cu o obsesie: ce-i mai util, cărțile sau gazetăria? În acest moment, ești judecat mai mult după un articol sau un protest decât după o operă de douăzeci de ani. C.Ș.: Nu înțeleg. A.B.: Mă refer la felul cum este privit aici, în Occident, un scriitor român
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
scris a participărilor active la evenimentele ce se derulau adesea cu dramatism În viața provinciei. De remarcat stilul curat, pitoresc, articolele sale sunt nu doar știri ci adevărate eseuri și opere literare, atractive și instructive. Ca autor, chiar și În gazetărie nu se rezumă la a face cunoscută o știre ci este un tribun al românismului Într-o provincie aflată multă vreme În stăpânire streină. În reportajele sale se raliază cuvintelor Mareșalului Antonescu: ”Ostași vă ordon treceți Prutul! ” după cum semnalează autoarea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mirositoare, calmante, exasperante, triste, vesele, sărate, fără sare, pipărate, mieroase, măgulitoare, acerbe, banale, originale, nesănătoase, salubre, îndrăznețe, pedante...etc" (Căutarea intermitentă). Un autor cu un discurs poetic natural, relaxant, jovial; un autor cu o activitate febrilă: poezie, proză, teatru, traduceri, gazetărie, critică literară, eseu, redactor la reviste și ziare, director la două teatre băcăuane. Ne întoarcem în timp, 20 ianuarie 2005: "La Teatrul din Bacău, întâlnire cu directorul Costin (în derivă, deoarece i s-a decis de "sus" pensionarea)"-M.R.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
distrugerea spitalului "Christiana" și ce interese se ascundeau în spatele acelei campanii de calomniere? Cine era președintele Curții de Conturi și cine a profitat ulterior de munca depusă de dumneavoastră și de echipa dumneavoastră? Ați încercat să ajungeți la Ion Iliescu? - Gazetăria este o profesiune întemeiată și practicată pe o condiție și statură morală deosebită. De aceea, cine nu este moral și drept, cine nu este un om al adevărului nu trebuie să facă jurnalism. Distrugerea CHRISTIANEI a fost programată printr-un
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Având de partea sa puțini susținători - Alexandru Oprea, Simion Pop, Constantin Chiriță - Eugen Barbu a fost nevoit să accepte înfrângerea și să părăsească revista Luceafărul, căreia, în decurs de numai șase ani, îi dăduse o nouă față, ștergând cu buretele gazetăriei amintirea urâtă a proletcultismului 20. Obligat să poarte lupta pe două fronturi - cel intern, al lumii literare, și cel extern, al contrelor cu Europa Liberă - Eugen Barbu a pierdut un război inegal, în mijlocul căruia se aruncase însă cu toată ființa
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
tolerant și, deopotrivă, moralizant; pe alocuri chiar sarcastic: ,,I... haa... la panorămi țăranii se civilizează’’.6 ) Comun lui Caragiale și Bacovia e, iarăși, limbajul jurnalistic. La autorul Momentelor acesta era un mod natural de a se exprima, căci el cunoștea gazetăria din interiorul ei. La autorul Plumbului, ca la mai toți simboliștii, limbajul jurnalistic era programatic, un cod pentru diferențierea de poeții „cu satul în glas”. Jurnalismul se face la oraș și în mare parte despre oraș, iar el și ceilalți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
258 Zavarzadeh, Mas'ud, 85, 86, 88, 249, 318 Ziff, Larzar, 46, 93, 97, 98, 164, 170, 207, 209 Zola, Émile, 280 În aceeași serie au apărut (selectiv): Discursul jurnalistic și manipularea, Alina Căprioară Limbajul publicistic, Stelian Dumistrăcel Noica. Vămile gazetăriei, Ion Dur Politica și presa, Gheorghe Schwartz Să înțelegem jurnalismul, John Wilson Tipologia presei românești, Marian Petcu Tudor Arghezi. Discursul polemic, Minodora Sălcudean LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
iar aceste momente i-au dat posibilitatea să cunoască foarte multe lucruri și taine ale artei dramatice. Toate acestea Îi vor servi, nu peste multă vreme, În cariera de autor dramatic. Înclinat spre satiră, se avântă cu entuziasm În lumea gazetăriei, slujită cu devotament și cu rezultate imposibil de ignorat. Prin 1874 colabora la „Ghimpele” iar prin 1877, la „Claponul”, cunoscutele reviste umoristice ale vremii, dar și la gazete de alte orientări, cum ar fi: „Alegătorul liber”, „Uniunea democratică” și „Națiunea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu pricina, ci tocmai dorința de a sublima imaginea ofilită și coclită a instituției Bisericii, în urma scandalului declanșat. Îmi închipui ce pamflet anticlerical virulent ar fi scris publicistul Arghezi (combativ excesiv și teribil de insolent în primii săi ani de gazetărie, marcați de critica exaltată a instituției Bisericii Ortodoxe) dacă ar fi avut prilejul să asiste la actuala „dihonie” de amibiții și orgolii din BOR. Ar fi suduit cu asupra de măsură! Pentru liniștirea opiniei publice și conservarea cosmetizată a deplinei
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
porumbului și ale viței! Mai știu și eu? Poate că uneori merită încercat. Marin știe mai bine. Această nouă culegere de articole și interviuri ale profesorului, gazda rândurilor mele, vine să reamintească cititorilor săi diurni o activitate susținută în ale gazetăriei după 1989, exemplară pentru alți încercători vasluieni în ale scrisului. Cu talent de la Dumnezeu și tupeu de la el însuși, spinul Marin s-a băgat în casele, birourile, drumurile interlocutorilor și cu osebire i-a ales dintre acei care aveau a
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
1863 stil "suplu", fapte diverse, foiletoane, absența angajamentului politic vom regăsi, de asemenea, în presa românească, îndeosebi în paginile "Universului" lui Luigi Cazavillan (1884), dar și în alte titluri. De altfel, trebuie să remarcăm o anumită formă de mimetism în gazetărie: "Duminica" (București, 1890) era inspirat din "Journal de Dimanche", "Dimineața" (București, 1904) a fost o variantă autohtonă a cunoscutului "Le Matin" și exemplele pot continua. Demne de reținut sînt și numeroasele referințe la emergența și afirmarea jurnalismului modern, dezvoltarea presei
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Facultatea de Jurnalism și științele Comunicării, unde începusem, în 2001, primul curs de jurnalism online din învățământul universitar românesc, încă petreceam o mare parte din întâlnirea introductivă explicându-le studenților de ce e important să aibă cunoștințe și abilități în sfera gazetăriei digitale, în condițiile în care aproape toate ofertele de joburi erau pe atunci, încă, în mediile tradiționale. Peste doar câțiva ani lucrurile aveau să se schimbe, dar la jumătatea anilor 2000 încă nu era clar pentru toată lumea că suntem în mijlocul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ordine cronologică, întreaga publicistică eminesciană, înlăturând carențele edițiilor anterioare. Eforturile editoriale ale lui Perpessicius sunt continuate de Petru Creția, Alexandru Oprea, D. Vatamaniuc, alături de cercetători de la Muzeul Literaturii Române și sub patronajul Academiei Române. În perioada comunistă, o parte importantă a gazetăriei eminesciene este interzisă de cenzură: volumul Opere X. Publicistica, acoperind perioada noiembrie 1877 februarie 1880 și încheind seria celor cinci volume de articole semnate de Eminescu în presa timpului, primește drept de tipar abia în decembrie 1989. Fără a fi
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tarele "păturii suprapuse", situația țărănimii) și sesizarea accentuării spiritului polemic, a verbului virulent, care îi atrage atâtea critici în epocă. Cu privire la stilul jurnalistului, Al. Oprea afirmă: "în raport cu evoluția creației poetice, care ajunge treptat (...) la o apolinizare a fondului dionisiac, cursul gazetăriei pare a fi invers: în prima perioadă domină trăsături apolinice este un Eminescu majestuos, patetic (dar cu o siguranță suverană), cu o ținută polemică elevată, trăsături care se vor surpa treptat sub năvala unor reacții pătimașe, a unei subiectivități exasperate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]