2,189 matches
-
amenințare la ordinea consacrată. Paul Johnson nu face excepție, intrînd în categoria spiritelor cu repulsie față de răsturnări, de aici poziția de repudiere principială a curentelor de stînga. Volumul e un țipăt strident, cu apăsată tentă polemică, Johnson fiind mai mult gazetar decît istoric, postură care de altminteri îl prinde de minune, grație vervei cu care intră în pielea unui comentator iritat. Ca să schițeze tabloul pericolelor ce pîndesc Occidentul, Johnson introduce două postulate. Primul postulat e un criteriu de recunoaștere a civilizației
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
Reacția mediatică a mers pînă la organizarea unui proces fictiv în foaierul unui teatru din Zurich. „Fictiv” în sensul că litigiul nu a avut statut juridic și nici cadrul legal, conflictul reducîndu-se la o polemică încinsă la care au participat gazetarii și intelectualii elvețieni (precum Valentin Landmann și Kurt Imhof). În jargonul breslei ziaristice, evenimentul poartă numele de Reenactment, căruia cu greu i se poate găsi un echivalent românesc. Die Weltwochetrece drept ziar conservator, numai că elvețienii sînt de aceeași orientare
Elveția în fața emigranților () [Corola-journal/Journalistic/3662_a_4987]
-
să mă reîntorc la starea mea de larvă, ca să nu-mi pierd mințile."6 în perioada interbelică Eliade a publicat peste douăzeci de articole (mai ales în "Vremea" și în "Cuvântul"), unde denunța degradarea vieții politice românești. Parlamentarii, miniștrii și gazetarii afaceriști, demagogi, lași și trădători sunt vinovați de degrigolada socială, economică și culturală a țării. în viziunea autorului totul a început după primul război mondial, când frauda, corupția și cinismul se alăturau șantajului și demagogiei: "Sunt oameni care astăzi taie
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
și cinismul se alăturau șantajului și demagogiei: "Sunt oameni care astăzi taie și spânzură în țara românească, și despre care nimeni nu poate spune precis ce bine au făcut, ce au muncit, de unde le vine puterea și averea. Există atâția gazetari, atâția subsecretari de stat, atâția deputați - cu care ne-am trezit deodată deasupra capului, stăpâni pe o putere sau un prestigiu ocult." 7 Dezgustat de demagogia tuturor partidelor politice, Eliade e necruțător cu strategia lor. Lipsite de orice doctrină, politicienii
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
în primul rând "trezirea" auditorilor, confruntarea lor cu ideile și, în cele din urmă, modificarea modului lor de a fi în lume."10 Un articol al lui Eliade, impregnat de o amară ironie preia titlul calamburului (Cretinion) folosit de un gazetar aflat în solda guvernanților "în această țară de învârtiți și de băieți deștepți". "Cretinii se încăpățânează să lupte, să creadă în dreptate, în simțul de justiție al publicului, în generozitatea lui și în cavalerismul celor care atacă."11 Lăcașurile de
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
oraș - pierd din tensiune, din relevanță, sunt mai diluate, surprinse cumva la întâmplare. Una peste alta, e de spus că, alături de un Livius Ciocârlie și Cornel Ungureanu, de (optzeciștii) Viorel Marineasa și Daniel Vighi, Mircea Pora reprezintă un prozator, un gazetar și un intelectual de seamă al zonei bănățene și al Timișoarei.
Tribulațiile melancolice ale unui „turist al toamnei“ by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3583_a_4908]
-
București. E necesar să precizez că doamna Marta Cojan este posesoarea unică a tuturor drepturilor de autor ale lui Nichifor Crainic. 1. Dumitru Gherghinescu-Vania (1900-1971) poet și jurnalist. A colaborat, intens, la revista Gândirea (1921-1944). 2. Ovidiu Creangă, prozator și gazetar, specialist în științe juridice. A publicat în revista Gândirea o nuvelă - Cheltuielile de îngropăciune, 6, nr. 2, martie 1926, p. 64-67. 3. Domnița Gherghinescu-Vania (1909-1969), traducătoare, memorialistă și epistolieră. 4. Horia Teculescu (1897-1942), istoric literar și folclorist. Nichifor Crainic i-
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
sunt învinuiți de complicitate în săvârșirea infracțiunilor de crimă cu premeditare și înșelăciune - fapte pentru care Codul Penal (ce va fi abrogat abia în 1912) stipulează pedepse care merg până la detenția pe viață. În atare circumstanțe, devine explicabilă perplexitatea junilor gazetari atunci când, în locul judecătorului de instrucție care promisese solemn că va fi „negreșit” la ora și în locul stabilite pentru a dejuna împreună, în salon își face apariția un „tip exotic, de o înfățișare foarte hotărâtă și energică (...), îmbrăcat într-un chip
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
Pavel. În ceea ce privește scrierile lui Dorin Tudoran, abordările estetice ale poeziei au fost concurate de tratarea unor aspecte ale publicisticii. Contribuții semnificative au avut, în ordinea comunicării, profesorii Vasile Spiridon (cu o analiză de poezie aplicată), Romulus Bucur (despre activitatea de gazetar a scriitorului) și Alina Buzatu (radiografierea strategiilor discursive și a structurii imaginarului din volumul Respirație artificială), dar și doctoranzii Adina Sâncelean, Vlad Sibechi și dr. George Neagoe. Atenția acordată textelor invitaților și plurivalența discuțiilor i-au stimulat deopotrivă pe aceștia
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
Aceeași condamnare primește și Dumitru Stăniloae, cel mai cunoscut dintre cei 16 condamnați ai lotului Rugul aprins, care va fi pus în relație cu lotul Noica-Pillat în timpul anchetei prelungite. Catalizatorul grupării, călugărul Alexandru Teodorescu (alias Sandu Tudor, poet, eseist și gazetar recunoscut) are parte de cea mai grea condamnare: 25 de ani temniță grea și 10 ani degradare civică. Nu va mai ajunge să trăiască în libertate, fiindcă moare în temnița de la Aiud în 1962, la câteva luni după eliberarea autorului
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
În anii 1945-1948 era funcționar superior în Ministerul Artelor. 5. Ben Corlaciu (1924-1981), poet, prozator și memorialist. Se face trimitere la cunoscutul volum de versuri Tavernale (1941), care e, de fapt, cartea sa de debut. 6. Sergiu Filerot (1921-1989), poet, gazetar și memorialist. Autor al unei importante cărți de amintiri, Reîntâlniri (1985), în care-i evocă și pe albatrosiști. 7. Mihai Gafița (1923-1977), istoric și critic literar. Îndeplinea în acea vreme funcția de redactor-șef la Editura pentru Literatură. A susținut
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
Moșu, cu minime modificări față de original (au - glosează Florin Colonaș - și plagiatorii personalitatea lor!). Tata-Moșu cel adevărat, să spunem așa, era un hoț celebru al Bucureștiului interbelic, prins repetat, și evadând spectaculos. Deopotrivă, era o sursă de expresii colorate pentru gazetarii vremii. Înțelegem din restituirea lui Florin Colonaș că plagiatul era asumat de redacție, fiind o formă de a le ironiza pe sensibilele doamne Farago. Cel care a semnat poezia care nu-i aparținea și-a luat identitatea unui hoț spiritual
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3105_a_4430]
-
Nu avem însă de-a face, cum pare a crede tînărul meu confrate, cu o „rescriere”, ci cu reîncărcarea unui arhetip comun. Cei patru crai mateini de la Răsărit renasc, metamorfozați negativ, în persoanele alter egoului Horia Stanciu, scriitor ignorat și gazetar famelic la o publicație a BOR, și ale vechilor prieteni și colegi din presa culturală a ceaușismului tîrziu: afemeiatul cinic Victor Pașadia, Florea Pirgu, activistul ardelean rigorist, dar vulnerabil, și straniul, visătorul, damnatul tipograf Alexandru Pantazi. Cu riscul de a
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
dintre memorialiștii antologați de Ștefan Cazimir unor povești reale sunt chiar agreabile. Cu atât mai mult cu cât destui dintre ei sunt, de nu direct scriitori, măcar oameni ai condeiului. Lista completă îi cuprinde pe Ion Agârbiceanu, Archibald (pseudonim al gazetarului Gh. Rădulescu), Paul Bujor, Marius Bunescu, Luca I. Caragiale, Al. Davila, Barbu Delavrancea, Cella Delavrancea, Victor Eftimiu, Gala Galaction, Ioan D. Gherea, Octavian Goga, D. Gusti, G. Ibrăileanu, Șt. O. Iosif, Ioan I. Livescu, Ecaterina Logadi, C.I. Nottara, Cincinat Pavelescu
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
din Shakespeare (drama Hamlet, publicată în1955, la E.S.P.L.A., sub semnătura lui Petru Dumitriu). Nu-i greu să ne închipuim ce va fi fost în sufletul lui Vinea în acești ani când cota lui, de scriitor fără cărți publicate și de gazetar redus la tăcere, era în declin, iar bătrânețea îi răvășise chipul frumos altădată, în timp ce steaua tânărului rival strălucea tot mai sus, luminându-i gloria literară, cariera, viața de plăceri și lux. După ce, în 1960, Petru Dumitriu a fugit în Occident
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
atare și coloana de gazetă funcționînd ca două vase comunicante? La Geo Bogza, reportajul nu reprezintă oare partea cea mai relevantă a operei? Există deopotrivă romancieri, poeți, critici, ziariști de bună și de proastă calitate. Cornel Nistorescu e, neîndoios, un gazetar „de subțire” (într-o anume vechime, pictorii erau numiți la noi „zugravi de subțire”). Scriitura d-sale e alertă, dar foarte supravegheată, provocatoare cu finețe aidoma unei partide de scrimă. Răspicat în opțiuni, perspicace în argumentarea lor, învederează un cavalerism
Un gazetar „de subțire“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2879_a_4204]
-
singur răspuns. Te spun la Patronu’. Patronul era pălăria lui pentru scos în fața Partidului, a Securității, a jurnaliștilor, inclusiv a pipițelor pe care le aborda”. Factorul care asigură liantul unor asemenea exerciții de echivalare stilistică a reacțiilor foarte variate ale gazetarului îl reprezintă ocolirea compromisurilor. În drastică diferență față de atîția și atîția confrați. Cel puțin din cîte știm, Cornel Nistorescu n-a plecat niciodată urechea la cîntecul sirenelor politice, n-a luat niciodată în seamă darurile grecești ale oficialilor veroși. I
Un gazetar „de subțire“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2879_a_4204]
-
în carte în toate fazele lui, cu opriri mai îndelungi asupra unor episoade, cu expedieri ale altora. Astfel cum precizează într-o însemnare din final, autoarea a folosit pentru scrierea cărții documente de tot felul, memorii ale unor scriitori sau gazetari, acte, extrase din ziare, toate contribuind la impunerea impresiei de autenticitate, de necontrafacere. Admite să introducă în roman și documente privitoare la trecutul propriei familii, mai precis la trecutul bunicului dinspre tată, fost prelat greco-catolic trimis în închisoare de comuniști
Diavolului, o jumătate de veac by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3367_a_4692]
-
au politețea de a fi prevenitori cu adversarii, ba chiar au eleganța de a se considera agnostici, spre a ocoli asprimea radicală a ateismului. În fine, din a treia categorie fac parte ideologii, indiferent că sînt literați, sociologi, filosofi sau gazetari prestînd oficiul literelor la felurite reviste din Occident. Ce-i unește e o dublă lacună: lipsa pregătirii științifice și repulsia apriorică față de tot ce ține de religie. Neavând o teorie proprie pe care s-o opună dogmelor teologice, ce-i
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
iveală un arbore genealogic cîntărind cît o întreagă faună de criminali ancestrali. Dar Hitchens, mărturisindu-și simpatiile marxiste, știa că nu va păți nimic, mizînd pe tăcerea docilă a unor intelectuali prea dresați pentru a mai avea tresăriri ideologice. Oricum, gazetarul născut în Anglia în 1949 scrie o carte polemică, războindu-se cu cele trei monoteisme pe care le consideră răspunzătoare de tot răul din lume. Nu i se poate contesta sinceritatea, ca atunci cînd recunoaște că: „Aceia dintre noi care
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
viziune melioristă: ființa umană poate fi îmbunătățită, iar fericirea nu are nevoie de zei, ritualuri sau credință. Mai mult, prin rațiune omul poate înfrunta „frica de moarte, de întuneric și necunoscut“, cum el însuși mărturisește. La începutul anului 2010, arțăgosul gazetar a fost diagnosticat cu cancer de glande salivare, formă inoperabilă cu diseminare galopantă. Evoluția pe care o invocase cu atîta fermitate pînă atunci îl punea în fața unui renghi absurd: cancerul e orb, nu-i pasă de empatii miloase, iar tenta
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
cu merite notabile. 5. G. Călinescu - Despre poezia lui Mihai Beniuc în Contemporanul, (8), nr. 39, 25 septembrie 1953, p. 3. 6. Festivalul internațional al tineretului s-a desfășurat la București în perioada iulie-august 1953. 7. Ion Pas (1895-1974), prozator, gazetar, traducător și memorialist. În perioada 1955-1958 a deținut funcția de prim-locțiitor al Ministrului Culturii. 8. G. Călinescu - [Cuvânt la Conferința pe țară a scriitorilor] în Gazeta literară, 9, nr. 6, 8 februarie 1962, p. 2 și [Scrisoare adresată Conferinței
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
gogomăniilor care au apărut de-a lungul anilor în presa anglo-saxonă, dar ne semnalează și o recentă enormitate din presa noastră, pe care n-o știam: „Zilele trecute un ziar central l-a omorât în efigie pe Ilie Șerbănescu, economist, gazetar și fost ministru în Guvernul Ciorbea, punându-i poza la necrologul unui operator TV din Constanța cu același nume. „Ce să spui când pățești așa ceva? Dacă ai umor, nimic nu e mai potrivit decât această vorbă atribuită lui Mark Twain
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3026_a_4351]
-
elanul lor expresiv. Cît e mască și cît e exaseprare în mascarada lor e greu de spus, dar cei trei interbelici își reneagă tot și se leapădă de tot, scuipă pe tot și terfelesc tot, renăscînd apoi în forma unor gazetari postbelici care iau interviuri, scriu reportaje, făuresc pamflete, laudă comunismul, luptă pentru pace - într-un cuvînt se schilodesc singuri cu o poftă paroxistică, ce denotă fie disperarea victimei care simte că a pierdut, fie cabotinismul unor slugi care încă mai
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
confrate, G. Topîrceanu [Doamnei Tanți Cotovu, Strada Traian, nr. 51, Constanța] Note Originalele celor trei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Mihail Sadoveanu, coautor la unele manuale didactice. 2. Mihail Sevastos (1892-1967), poet, prozator, gazetar și memorialist. Din anul 1925 este numit director al revistei Adevărul literar și artistic până la suprimarea publicației, în 1939. 3. Sandra Cotovu, Conferențiarul în Adevărul literar și artistic, 14, nr. 774, 6 octombrie 1935, p. 7, col. 1-7. 4. Virgil
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]