7,828 matches
-
parte, interesul sporit al publicului pentru acest tip de produse mediatice. Din start menționăm că produsul specializat pe domeniul social este o practică specifică mai mult audiovizualului. Or, portalurile de știri și publicațiile periodice, în mare parte, au un caracter generalist, cu toate că primele pun accentul, prioritar, pe jurnalismul de informare, iar celelalte - pe cel de opinie și comentativ. Excepție sunt, în cazul presei tipărite, publicațiile periodice comunitare, instituționale sau școlărești, ele însă sunt de circulație închisă, au tiraje reduse și nu
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
înscris la facultatea AMG -Asisenți medicali Medicină Generală-4 ani la UMF Victor Babeș-Timișoara, însă am renunțat în primul an. În septembrie 2011 m-am înscris la Școala Postliceală Sanitară-Logos-Timișoara (3ani) și în prezent sunt absolventă cu diplomă de asistent medical generalist -media 9,33. Încă de la sfîârșitul anului 2008 am activat la SPCL Municipal Timișoara ca voluntar! Despre pasiuni pot spune atât: dacă aș putea scrie cu mintea, aș avea miliarde de poezii! Nu există pentru mine o pasiune mai mare
BEATRICE LOHMULLER de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362263_a_363592]
-
de învățământ (curricula) în acest domeniu, care respectă prevederile Directivelor sectoriale ale Uniunii Europene. În cadrul reuniunii au fost aprobate conținutul minimal și natura modificărilor necesare pentru compatibilizarea curriculară, în acord cu Directivele UE pentru: medicină, medicină dentară, farmacie, asistenți medicali generaliști, asistenți medicali licențiați (absolvenți de facultate, cu durata de 4 ani) și moașe licențiate (absolvente de facultate, cu durata de 4 ani). S-a convenit, de asemenea, modificarea, acolo unde era posibil, și pentru ceilalți ani de studiu, a actualelor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
asigurarea compatibilității cu prevederile acquis-ului comunitar. S-a hotărât introducerea în universități a unor programe de formare pentru cei care, după absolvire, trebuie să îndeplinească toate condițiile minimale stabilite de Directivele sectoriale pentru exercitarea profesiei în UE. Pregătirea asistenților medicali generaliști, pentru practicarea profesiei urma a se realiza prin programe de studiu cu durata de 3 ani, începând cu anul universitar 2003-2004, curricula fiind în conformitate cu prevederile Directivelor Uniunii Europene. În cadrul colegiilor universitare, studiile vor fi finalizate prin diplomă de absolvire, iar
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
sau ale cursurilor, nu le luam deloc În seamă, nici profesorii nu ne obligau să le dăm vreo importanță. Gândirea critică nu era lăsată să exerseze În zona politicului, ideologicului și, În general, a socialului. Ne erau Îngăduite reflecțiile universaliste, generaliste, oarecum fără obiect, nu și cele particulare, concrete cu privire la societatea În care trăiam. Excelam În inferențe abstracte, dar nu eram În stare să radiografiem obiectiv lumea În care trăiam. Dacă o aduceam În discuție, aceasta trebuia numaidecât preamărită, aplaudată, ca
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la orele de maximă audiență, controlul trebuie să privească mai mult și conținutul emisiunilor, respectarea unor standarde pentru programele difuzate în orele de maximă audiență, reducându-se în aceste intervale programele și scenele violente și erotice, mai ales pe canalele generaliste; diversificarea ofertelor și accesului copiilor la programe specifice copiilor prin cablu și satelit (canale de desene animate și canale pentru tineret) ridică probleme și mai complicate. O întrebare importantă subzistă: televizorul mai este media de referință în perioada „multiecranelor” (PC
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
două săptămâni (26 iulie-8 august 2004). Pentru a surprinde mai bine diversele nuanțe, s-a ținut cont de tipul programelor TV monitorizate, de perioada săptămânii (zile lucrătoare/zile de week-end) și de particularitățile fiecărui canal TV în parte (public/privat, generalist/tematic etc.). Canalele TV monitorizate au fost următoarele: Acasă TV, Antena 1, Atomic TV, B1 TV, MTV, Național TV, Prima TV, PRO TV, TVR 1, TVR 2. Pentru că nu a difuzat programe TV semnalizate în timpul intervalului monitorizat, canalul TV muzical Atomic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Rezultatele cercetării Evaluarea violența din desenele animate Frecvența și durata scenelor de violență Pentru o primă viziune asupra violenței din desenele animate, un fel de punere în contextul audiovizualului românesc a desenelor animate, vom compara violența ficțională transmisă de canalele generaliste și violența ficțională difuzată de canalele pentru copii în cadrul emisiunilor de desene animate. Astfel, rezultatele cercetării ne arată că într-o oră de film, un telespectator vede, în medie 12,24 secvențe de violență, ceea ce revine la a spune că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
10,2% la 7,3% și ajungând la 3,6% la 15-18 ani. Câteva concluzii și noi problematizări Am văzut care este cantitatea și calitatea violenței transmisă în cadrul programelor de desene animate (și chiar, comparativ, cu cea transmisă de canalele generaliste în cadrul emisiunilor de tip ficțional) și, de asemenea, am văzut că ea diferă foarte mult de percepția pe care micii telespectatori o au asupra ei. Mai mult, am văzut că această percepție variază în timp și am încercat să găsim
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai generală - circa 80% dintre programele vizionate de copii sunt destinate adulților. Figura 4. Consumatori TV în week-end Sursa: CURS și CSMNTC, noiembrie 2005. În week-end intervalul preferat pentru televizionare este cel cuprins între orele 9 și 13, când canalele generaliste oferă emisiuni speciale pentru copiii. Tabelul 6. Vârfurile audienței în timpul săptămânii și în week-end În timpul săptămânii În week-end Băieți Fete Total Băieți Fete Total Dimineața între orele 6-9 2,18 1,45 1,82 3,28 0,91 2,10
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
anilor ’90, fenomenul televiziunii a cunoscut o expansiune foarte mare și în România. În acest moment există o plajă extrem de largă de posturi de televiziune, care acoperă o serie de domenii foarte vaste. Astfel, putem menționa de la posturi de televiziune generaliste până la posturi dedicate muzicii, documentarelor sau desenelor animate. Dezvoltarea televiziunii a însemnat și o explozie informațională, televiziunea preluând multe dintre rolurile educative pe care multă vreme le-a avut familia și școala. Extinderea televiziunii și puterea reprezentată la ora actuală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
elemente secundare. După opțiunea pe care o au concretizată în numărul de segmente strategice abordate, organizațiile se pot clasifica în următoarea tipologie (vezi figura 6.1): - „specialiștii”, reprezentați într-un singur segment; - „polispecialiștii” („pluri” sau „multi”), reprezentați în câteva segmente; - „generaliștii”, reprezentați în majoritatea sau chiar în toate segmentele. Tipologia de bază ilustrează o opțiune strategică „primară” privind specializarea, potrivit căreia apar categoriile menționate. Este de remarcat că, în acest fel, un segment oarecare poate fi abordat de o organizație din
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
opțiune strategică „primară” privind specializarea, potrivit căreia apar categoriile menționate. Este de remarcat că, în acest fel, un segment oarecare poate fi abordat de o organizație din orice categorie menționată (vezi figura 6.1, spre exemplu, SS2 este abordat de generaliștii A, E, de polispecialistul B și de specialistul F), căreia îi este specific un mod de a obține un avantaj strategic. „Specialistul” va încerca să obțină superioritatea prin focalizare, tradusă într-o cunoaștere mai bună a procesului, astfel încât să obțină
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
F), căreia îi este specific un mod de a obține un avantaj strategic. „Specialistul” va încerca să obțină superioritatea prin focalizare, tradusă într-o cunoaștere mai bună a procesului, astfel încât să obțină din această sursă o diminuare a costurilor, în timp ce „generalistul” va încerca să obțină superioritatea din managementul partajat tradus în obținerea unei economii de scop (de anvergură). Pe de altă parte, în tabelul 6.1 este ilustrat și fenomenul creării unei noi piețe sau industrii, prin organizația X care atacă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
combinații ce se pot realiza și, implicit, numărul posibilităților de a obține un avantaj din aceste combinații va crește. Gestionarea combinației factorilor-cheie ai succesului prezintă o perspectivă asemănătoare. Dacă între diferitele segmente ale industriei nu există factori comuni, atunci posibilitățile generaliștilor de a obține un avantaj de anvergură (economie de anvergură sau de scop) sunt reduse, practic nesemnificative. Dacă însă mulțimile factorilor-cheie ai succesului pentru diferitele segmente nu sunt disjuncte, atunci generaliștii pot obține avantaje semnificative asociate economiei de anvergură (de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
segmente ale industriei nu există factori comuni, atunci posibilitățile generaliștilor de a obține un avantaj de anvergură (economie de anvergură sau de scop) sunt reduse, practic nesemnificative. Dacă însă mulțimile factorilor-cheie ai succesului pentru diferitele segmente nu sunt disjuncte, atunci generaliștii pot obține avantaje semnificative asociate economiei de anvergură (de scop) sau de evantai, conform etichetei create de Koenig (1990). Sintetizând, aceluiași client i se oferă două produse identice din toate punctele de vedere (exceptând marca, ce se presupune, într-un
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
al „polispecialiștilor în ambalaje agro-alimentare”, colectează segmente cu potențial slab și mediu, ce se adresează unui tip special de clienți și utilizării focalizate. Există o singură firmă de grup, dar partajarea de resurse între segmente este slabă; - Grupul 6, al „generaliștilor”, este reprezentat de o singură firmă, care abordează toate tehnologiile, dar cu aplicații pentru clienți fără pretenții deosebite. Ca și grupul precedent, posibilitățile unor sinergii din utilizarea unor resurse pentru mai multe segmente sunt reduse și nu pot fi transformate
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și grupare a concurenților. În mod previzibil a apărut posibilitatea exploatării partajate a unor resurse și obținerea unor economii de anvergură, paralel cu apariția unor factori-cheie ai succesului, comuni pentru mai multe segmente. Aceste elemente au mărit atractivitatea grupului de generaliști și au apărut mai mulți concurenți. Nou-intrații au fost reprezentați de mari firme diversificate, cu competențe în utilizarea unui număr mare de materiale de altă natură decât cele ale industriei de interes. Figura 6.2 Printre noile produse interesante se
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și potențialul grupelor s-au modificat astfel încât hărțile strategice prezintă o imagine complet nouă cu o raportare la alte sisteme de axe. Distanța față de concurenții ce folosesc alte materiale decât plasticul, spre exemplu, aluminiul și cartonul, s-a micșorat, iar generaliștii operează și cu aceste materiale. În figura 6.3. apar trei grupe focalizate doar asupra plasticului, dar s-au adăugat producători ce utilizează și alte materiale. Pentru axele de referință ale industriei ambalajelor din plastic „procedee/materiale” și ținta „clienți
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de polispecialiști devin, la această trecere, vizibili sub forma unui singur grup. Dacă s-ar putea reprezenta o hartă quatro-dimensională, atunci ar fi vizibile următoarele șapte grupuri strategice: - specialiști superfocalizați - un grup; - specialiști în plastic - trei grupuri; - polispecialiști - două grupuri; - generaliști - un grup. Exemplul preluat din Atamer și Calori (1993) a fost prelucrat prin adăugarea unor clarificări imediate, dar mai persistă un număr de semne de întrebare sau neclarități. În mod evident, o analiză detaliată chiar pe structura prezentată ar necesita
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
toate standardele de calitate aferente. Aceste produse, în principal lentile și rame de toate tipurile, ajung apoi la marii distribuitori care vizează o arie națională. Vânzătorii finali ai ochelarilor sunt reprezentanții unor rețele de magazine sau magazine independente, specializate sau generaliști, în funcție de caracteristicile produsului. Produsele speciale, cum ar fi cele de corectare a vederii și cele scumpe, sunt vândute în magazine specializate. Diferențele dintre caracteristicile magazinelor sunt consistente, ceea ce implică un marketing și relații diferite. Produsele optice pentru corectarea vederii se
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
operaționale. Partea divizională înseamnă Visionaria pentru lentile de contact, secțiunile din AMC și DRG care se ocupă de relația cu De Rigo, Viva și Marchon, ca și cea focalizată asupra ochelarilor low-cost și a marilor clienți cu rețele de magazine generaliste. Fiecare „divizie” are un șef cu sarcini bine definite, asociate brandurilor din portofoliu, iar coordonarea lor se face la vârf. Câteva elemente funcționale omogenizează grupul și îi dau coerență structurală, procedurală și informațională. Ele sunt reprezentate în zona financiar-contabilă, concepută
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de om care: -alină, înțelege suferința -indică boala -salvează (uneori) viața bolnavului. Sondajele psihosociologice au stabilit că în rândurile opiniei public există două imagini corespunzătoare acestor tipuri de medici: imaginea doctorului care îngrijește - acesta fiind omnipracticianul, medicul de familie, medicul generalist și imaginea medicului care vindecă (adică medicul specialist). 5.1. Elemente fundamentale de rol necesare medicului În afara competenței tehnice medicul trebuie să dispună și de disponibilități (naturale sau formate) de comunicare optimă cu pacientul. a) În plan intelectual Există numeroase
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
social. 1. Competenta tehnică Competenta tehnică rezultă din volumul mare de informații de specialitate pe care un medic este obligat să-l acumuleze. Melloni consideră că un atribut esențial al competenței profesionale a oricărui medic, dar în special a medicului generalist, trebuie să-l constituie “a fi minim competent în maximum de domenii”. Acest fapt permite discernerea judicioasă a ceea ce poate păstra pentru sine de rezolvare terapeutică de ceea ce trebuie să trimită la alte nivele ale asistenței medicale. 2. Universalim Toți
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
devreme, matinală) sau din contră, hipersomina, pierderea energiei (oboseală, mai ales la trezire) și - ceea ce în literatură abundă - prezența a numeroase și variate forme de dureri (cefalee, algii cu sedii diferite etc.). Termenul “depresie mascată” trebuie propagat în rândul medicilor generaliști și interniști datorită faptului că ea se află la baza a cel puțin 5% din cazurile de bolnavi care consultă un medic (Kielholtz - 1974). Acest concept consemnează faptul că o multitudine de simptome fizice pot constitui masca unei depresii pe
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]