675 matches
-
Piero di Cosimo, să pot gândi, din nou, imaginea Simonettei Vespuci. Nu prea Îmi mai place romanul, prea complicat, În care am contemplat-o. Filiația, refuzul și aspirația filiației, În artă și În viață, În Revoluție și sub tiranie, În genialitate și În mediocritate? Eroina seamănă cu Simonetta, anchetatorul care o distruge seamănă, nu Întâmplător, cu un iepure. Iar autorul Își caută un predecesor În bătrânul pictor Piero di Cosimo. Contemplu, Îndelung, la Dahlem, tabloul pe care Cosimo Îl intitulase Venus
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
excesele „pesimismului” în rândurile versificatorilor și își propune să demonstreze lipsa de valoare filosofică, morală și artistică a lui Eminescu, el publică în 1891 „studiul critic” Mihail Eminescu. Folosindu-se de la o afirmație a lui Titu Maiorescu (despre blazarea și genialitatea lui Eminescu), autorul susține că poetul era un bolnav inapt pentru o viață socială normală, un versificator cu o influență dăunătoare prin imaginile ilogice, triviale din poezia sa. Condiții speciale (viața, boala, moartea), interese de grup (ale Junimii) ar fi
GRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287336_a_288665]
-
nu cultivă biografismul mărunt; nu orice fapte prezintă interes și, prin urmare, e de reținut doar ceea ce e în măsură a facilita accesul la eul profund, la acele resorturi ale spiritului unui scriitor prin care, în terminologia dragomiresciană, se declanșează „genialitatea creatoare”. În primele studii publicate de C., aceste principii metodologice sunt mai mult sau mai puțin prezente. Poezia română de azi (1909), voluminoasă expunere inclusă în culegerea colectivă Conferențele „Vieței nouă”, trece în revistă, la nivelul unei lucrări de seminar
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
elita socială dinainte de august 1944, sunt înfățișate exclusiv într-o lumină sarcastică, mistificatoare. De anume interes este romanul, în bună parte epistolar, al Caty-ei Zănoagă, femeie cu mari disponibilități erotice, dar totodată rece și calculată. Ioanide, trăind același complex al genialității și având față de tinerele femei o comportare de cincuatenar veșnic îndrăgostit, a ajuns în grațiile puterii comuniste, pentru care imaginează și alcătuiește planuri de noi construcții. Dar toate relațiile lui cu noua societate „muncitorească” și această societate însăși stau sub
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
creatori întâlnim mulți răniți ai destinului, dar care au excelat în alchimia sublimării. Așa cum arătam și cu o altă ocazie (Munteanu, 1994), întrucât fenomenul creator se organizează pe mai multe paliere de complexitate (ce culminează cu treapta emergentivă, cea a genialității), creația își poate arăta binefacerile ei inegalabile și pentru omul obișnuit, dacă acesta știe să cocheteze măcar cu nivelele ei accesibile. Iată de ce, un copil traumatizat poate găsi în desen, modelaj, joc cu păpuși etc. nu numai un mijloc privilegiat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ADRIAN TUDURACHI Fabrica de geniu Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: geniu, utilizarea și politica genialității, literatura română în secolul al XIX-lea, emergență literară, productivitate literară. Cuprins De la prima utilizare a cuvântului geniu în cultura română... / 7 Partea întâi. RESURSELE / 9 1.1. O "fabulă" despre geniu la începuturile literaturii române / 9 1.2. Cum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
le jugeons antérieur, il continue de circuler en nous.] Judith Schlanger, Penser la bouche pleine De la prima utilizare a cuvântului geniu în cultura română și până în momentul eminescian, când s-a creat cel dintâi consens public în jurul unui referent al genialității au trecut șase decenii. Aproape o viață de om. În tot acest timp au existat numeroase extensii ale domeniului genialității, s-au fabricat sintagme superlative, au fost consacrați autori minori. Nu s-a făcut nicio economie de vocabular: geniul istoriei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
geniu în cultura română și până în momentul eminescian, când s-a creat cel dintâi consens public în jurul unui referent al genialității au trecut șase decenii. Aproape o viață de om. În tot acest timp au existat numeroase extensii ale domeniului genialității, s-au fabricat sintagme superlative, au fost consacrați autori minori. Nu s-a făcut nicio economie de vocabular: geniul istoriei, geniul limbii, geniul poporului, geniul României, geniul lui Alecsandri, geniul țăranului, geniul lui Țichindeal... Trei generații de scriitori au vorbit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care uneori nici măcar nu menționează explicit geniul, dar care moștenesc vechea sferă semantică a ingeniumului latin, sunt moduri de a numi o natură și de a o implica, prin spontaneitatea ei, în sfera practicilor literaturii. Ceea ce a susținut abuzul de genialitate de-a lungul celor șase decenii a fost căutarea realităților de limbă sau de societate, de biologie sau de teritoriu în stare să producă literatură. Dacă a existat o istoricitate a ideii de geniu, o evoluție a sintagmelor, aceasta s-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
deplasării, uneori lentă, alteori revoluționară a câmpului în care s-a înscris jocul capacităților creatoare; în jurul acestei deplasări s-au reinventat sintagmele, s-au născocit semnificații noi și uneori s-au purtat bătălii. Și din acest punct de vedere înțelegerea genialității cere o predispoziție contrarie față de obișnuințele noastre de gândire: nu trebuie să ne întrebăm, așa cum am avea tendința, ce realizare valoroasă justifică utilizarea calificării superlative, ce au făcut acei oameni, ca ei sau creațiile lor să merite să intre în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o predispoziție contrarie față de obișnuințele noastre de gândire: nu trebuie să ne întrebăm, așa cum am avea tendința, ce realizare valoroasă justifică utilizarea calificării superlative, ce au făcut acei oameni, ca ei sau creațiile lor să merite să intre în seria genialității. Într-un fel, invers față de disciplina noastră de utilizare a geniului, pentru ei cuvântul conta cu cât era mai puțin justificat. Utilitatea lui nu se măsura în capacitatea de a numi realizările efective, ci potențialitățile, forțele neexploatate, dorințele încă neîmplinite
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
era normal să fie așa, pentru că asta era misiunea lui: a face posibilă o literatură înainte ca ea să fie echipată cu instituțiile necesare funcționării ei. "Geniul de dinainte de geniu" e situația paradigmatică. Nu ai nevoie de o politică a genialității dacă deții "genii": strategia genialității nu e retrospectivă, de consacrare a ceea ce s-a făcut, ci prospectivă, de identificare a capacităților de creație. Ceea ce am încercat a fost să mă poziționez în așa fel încât să pot face vizibile tocmai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru că asta era misiunea lui: a face posibilă o literatură înainte ca ea să fie echipată cu instituțiile necesare funcționării ei. "Geniul de dinainte de geniu" e situația paradigmatică. Nu ai nevoie de o politică a genialității dacă deții "genii": strategia genialității nu e retrospectivă, de consacrare a ceea ce s-a făcut, ci prospectivă, de identificare a capacităților de creație. Ceea ce am încercat a fost să mă poziționez în așa fel încât să pot face vizibile tocmai valorile arhaice, greu accesibile astăzi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
retrospectivă, de consacrare a ceea ce s-a făcut, ci prospectivă, de identificare a capacităților de creație. Ceea ce am încercat a fost să mă poziționez în așa fel încât să pot face vizibile tocmai valorile arhaice, greu accesibile astăzi, ale culturii genialității: dimensiunea sa de "fabrică", de dispozitiv menit să alimenteze și să încadreze productivitatea literară. De aceea, nu am căutat nici o istorie a "ideii" de geniu în cultura română, nici o analiză a discursului genialității, ci situarea unor figuri ale spontaneității creatoare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
valorile arhaice, greu accesibile astăzi, ale culturii genialității: dimensiunea sa de "fabrică", de dispozitiv menit să alimenteze și să încadreze productivitatea literară. De aceea, nu am căutat nici o istorie a "ideii" de geniu în cultura română, nici o analiză a discursului genialității, ci situarea unor figuri ale spontaneității creatoare în raport cu niște realități ale societății românești, în funcție de nevoia simplă a unei culturi mici de a avea multe opere și mulți scriitori. Dacă cercetarea se oprește în 1875, asta se întâmplă nu pentru că necesitatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spontaneității creatoare în raport cu niște realități ale societății românești, în funcție de nevoia simplă a unei culturi mici de a avea multe opere și mulți scriitori. Dacă cercetarea se oprește în 1875, asta se întâmplă nu pentru că necesitatea care reclama o politică a genialității ar fi dispărut, ci pentru că, odată cu impunerea consensuală a unor autori și a unei noțiuni a elitei, funcționarea democratică a productivității literaturii a fost marginalizată. Încrederea în talente, în valori, în ierarhii ne-a făcut - și continuă să ne facă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
confuz-totalizatoare - printr-un clișeu. Prezența termenului pare oarecum întâmplătoare la Mumuleanu, mai degrabă un accident de parcurs, decât un mit personal constant. De altfel, înainte de 1825 cuvântul nici nu face parte din vocabularul lui. Există un "Mumuleanu" de dinainte de descoperirea genialității. Acest autor care se născuse în 1796 și care începuse să facă versuri pe la 16 ani, a apucat să scrie și chiar să publice ignorând ideea de geniu. Cu numai cinci ani înainte de Caracteruri ieșise pe piață cu un alt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lichidelor ("duhul fierbe ca o smoală"); ca să evoce consacrarea supremă a lui Homer are atributele verticalității ("Toți cei ce înțeleg pre acest poet să spăimântează de înălțimea condeiului său"). Toate lucrurile foarte speciale ale literaturii se lasă spuse fără cuvinte-șperaclu. Genialitatea îi devine necesară abia când descoperă că literatura se poate alimenta și din experiența ordinară. Volumul din 1825 se deschide cu un motto care face apologia facultăților comune, "Ochi avem să vedem/ Urechi avem s-auzim...", fixând condiția de intrare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
făcuseră studiile în străinătate și publicau frecvent în două sau mai multe limbi. Erau elevii Academiilor de la Iași și București care învățau cu dascăli greci. Toți aceștia cunoșteau bine preocupările secolului al XVIII-lea, aveau acces la "bibliografia" grea a genialității, la textele fundamentale în franceză, în germană sau în engleză. Dar nu ei aveau să importe ideea. În același an 1825, în care Mumuleanu era frământat de transcrierea cuvântului, oscilând între jenie sau genie, transilvănenii încheiau marele Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu11, tomul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
culturilor literare pentru că presupune omologarea sărăciei ca o formă de bogăție, revelând o avere secretă. În esență și dincolo de orice nuanță istorică, noțiunea se referă la faptul că orice resursă se poate califica drept literatură. Ca strategie literară, credința în genialitate implică o vastă întreprindere de captare și transformare, mobilizând tot ceea ce într-o comunitate are capacitatea de a genera și de a funcționa în mod spontan ca substitut de literatură: practicile sociale și individuale, structurile instituționale, dispoziția teritorială sau demografică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dacă alții îl au pe Homer, pe Virgiliu sau pe Racine. Geniul asigură existența valorilor literare chiar și în culturile abia intrate pe piață. Nu trebuie recuperat un decalaj pentru că literatura există deja. Unde? De exemplu, în practicile lingvistice banale. Genialitatea arată cum se poate face literatură din articularea spontană a limbajului în comunicare, cum se poate remonta vorbirea, conversația, cuvintele de zi cu zi în așa fel încât să se obțină opere. Poți face literatură așa cum vorbești și, chiar mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de noțiunea herderiană a geniului național, Volksgeist, care fixa poezia ca model al literaturii produse spontan: dacă țăranul lui Alecsandri, vorbind, face poezie, în vreme ce burghezul lui Molière făcând același lucru obține proză, asta se datorează unei condiționări istorice a proiectului genialității. Însă dincolo de variațiile culturale și contextuale, în esență, aceste imagini vor să transmită aceeași idee: că o bogăție literară zace neștiută în cele mai banale dintre practicile și gesturile umane. Că lucrurile cele mai puțin spectaculoase pe care le face
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de distribuție a bogăției, ci schimbarea fundamentală a structurii bogăției, calificarea unor noi resurse ca bogăție. În loc să presupună un proces de import, prin care noua literatură ar intra într-o cursă - fără șanse de izbândă - de reducere a decalajului, instituția genialității implică o reevaluare bruscă a existentului. Nu e nimic de recuperat, nimic de "învățat". Capitalul simbolic nu trebuie importat și localizat, el e altundeva. Genialitatea face să basculeze sistemul valorilor literare: literatura nu trebuie căutată în nomenclatoarele de autori consacrați
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literatură ar intra într-o cursă - fără șanse de izbândă - de reducere a decalajului, instituția genialității implică o reevaluare bruscă a existentului. Nu e nimic de recuperat, nimic de "învățat". Capitalul simbolic nu trebuie importat și localizat, el e altundeva. Genialitatea face să basculeze sistemul valorilor literare: literatura nu trebuie căutată în nomenclatoarele de autori consacrați, nici în retoricile savante predate în academii, ci în practicile cotidianului, în ceea ce comunitatea deținea fără să știe, într-un interval de inconștiență a colectivității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nici în retoricile savante predate în academii, ci în practicile cotidianului, în ceea ce comunitatea deținea fără să știe, într-un interval de inconștiență a colectivității. E o cultură care se descoperă bogată fără să facă nimic diferit. De aceea politicile genialității au aspect revoluționar. În termeni economici, e vorba de o răsturnare care schimbă cu totul configurația schimburilor și a valorilor monetizabile: ca într-o lume postapocaliptică în care apa ar deveni brusc mai scumpă decât produsele electronice de vârf - după ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]