870 matches
-
răsturnase. Nu mai exista viitor. Și apoi, din nou: dacă era Ștefănel? Dacă Ștefănel se Întorsese cu adevărat? Atunci de ce nu venise acasă? În Moldova? De ce la Istanbul? Și, dacă chiar era el, oare Îi dăduse prin minte că pictorul genovez din fața palatului Ak Sarai putea fi chiar Alexandru? Nu, n-avea de unde să-i vină un asemenea gând. Totul părea imposibil, din orice perspectivă ar fi privit. Tabloul pur și simplu nu se lega. Erau forme și culori diferite. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ca toți prizonierii luați anul trecut la Vaslui și pe teritoriul dintre Vaslui și Dunăre să fie imediat eliberați și trimiși la Istanbul, și mai ales fiul beglerbegului Rumeliei, Soliman, pe numele său Isaac. Stăpânul lumii mai poruncește ca toți genovezii scăpați din bătălia de la cetatea Caffa și fugiți cu o corabie pe Marea Neagră și debarcați la cetatea Chilia să fie predați fără zăbavă trupelor noastre, pentru a fi executați. Ca semn al puterii și Înduplecării sale către pace, luminăția sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Ali Mihaloglu beg, care a fost Învins de Vlad Dracula În Balcani, dar vrea să-și dovedească geniul militar În Moldova. Trupe numeroase de achingii și spahii sunt comandate de faimosul Ahmed bey, cel care a cucerit cetatea Caffa de la genovezi. - Aliați? Întrebă Ștefan. - În primul rând Hanatul Crimeii, spuse postelnicul Mârza, fiul lui Stanciu, atent observator al frontului de Răsărit. Nu se știe când vor lovi și unde vor lovi, dar e limpede că tătarii lui Mengli Ghirai sunt supuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
veritabili strălucesc aproape pretutindenea prin absența lor și macedo-romînii constituie marea majoritate a populațiunii. Se pricepe dar scârba ce-o au de-a deveni concentățenii d-rului Kokinos. Am, voi să cunoaștem cuvintele fineței 'n adevăr italiene, pentru a nu zice genoveze, în virtutea cărora s-a descoperit că macedoromânii ar fi elini! Pentru că au cler grecesc, călugări greci și că-n lipsa de școale naționale, de cărți naționale, ba chiar de caractere tipografice cari să fi putut pîn' acum să reprezinte sunetele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a unui Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, Domni stăpânitori de la munte și pân-la marea cea mare, cum se întitulau ei. Pierzând încă din secolul al Xv-lea și al Xvi-lea cetățile de pe Dunăre cătră atotputernicia otomană, coloniile genoveze și venețiane cari se formaseră, sub sceptrul protector al voivozilor români, la Moncastro (Cetatea Albă), la Proilabum (Brăila) și la San-giorgio (Giurgiu), au încetat de-a fi românești, negoțul nostru a trebuit să dea îndărăt și să dispară. {EminescuOpXII 396
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
european. Erau încărcături mici ca volum și greutate, dar fiecare în parte era o avere. Pentru aducerea lor, negustorii își puneau averea și viața în joc pe drumurile nesigure ale apelor sau pustiului. Din Cetatea Albă, aflată cândva sub controlul genovez, mărfurile urcau prin Lăpușna și Iași la Suceava, de unde negustorii lioveni le cumpărau pentru a le răspândi în restul Europei. Prin privilegiul din 1460 Ștefan cel Mare da libertatea de a neguța în târgurile și orașele moldovenești. Liovenii aduceau postavuri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca să apere hotarul dinspre Moldova, 7.000 de oameni, după cronicarul turc. N. Iorga nu s-a îndoit de afirmațiile făcute de cronicarul bizantin, mai mult, el a adus în discuție două documente italienești. Este vorba de o scrisoare a genovezilor din Caffa către regele polon, din 2 aprilie 1462, în care se arată că exista un conflict între cei doi domni români. Apoi este scrisoarea baitului venețian la Constantinopol, Domenico Balbi, din 28 iulie 1462 în care se menționează că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în sinteza sa de Istorie a românilor, vol. III, p. 137-138. De data aceasta (1937), Iorga vedea ce văzuse I. Ursu în 1925, că documentele, pe care-și construise demonstrația, înregistraseră zvonuri care nu aveau nici o legătură cu realitatea. Când genovezii din Caffa afirmau la 2 aprilie că Ștefan cel Mare se află în conflict cu Țepeș din cauza Chiliei, documentele interne ni-l arată pe Ștefan la Suceava, la 22 aprilie și la Bacău, la 15 mai. Abia peste o lună
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
interne, unele insuccese în Albania, nu i-au îngăduit sultanului să organizeze o campanie contra Moldovei. Hanul tătar din Crimeea era ostil față de o acțiune militară împotriva Moldovei și Ungariei. În primăvara anului 1465, domnul Moldovei a refuzat să predea genovezilor castelul Lerici de la gurile Niprului, pe care moldovenii îl cuceriseră în 1454. În felul acesta, Moldova își exercita controlul asupra întregului țărm al Mării Negre, de la Chilia la Cetatea Albă și de aici până la castelul Lerici. Comerțul din Marea Neagră sau comerțul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Nagy Pienaru s-a străduit să demonstreze că incursiunea a avut loc în 1471, Dlugosz, ca și analele putnenene, putând să greșească datarea. Această incursiune e menționată într-un raport din Caffa, din 18 mai 1471. Atunci s-au aflat genovezii din Caffa în raporturi încordate cu Moldova, când Ștefan cel Mare le-a interzis să mai facă comerț în țara sa. În ianuarie 1971, genovezii sperau să recupereze pierderile prin „brachio et favore ill · domini imperatoris tartarorum”. N. Pienaru ajunge
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
e menționată într-un raport din Caffa, din 18 mai 1471. Atunci s-au aflat genovezii din Caffa în raporturi încordate cu Moldova, când Ștefan cel Mare le-a interzis să mai facă comerț în țara sa. În ianuarie 1971, genovezii sperau să recupereze pierderile prin „brachio et favore ill · domini imperatoris tartarorum”. N. Pienaru ajunge la concluzia potrivit căreia cei care au făcut o incursiune în Moldova nu au fost tătarii de pe Volga, ci tătarii din Crimeea. Prezența fiului lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mangop. Mangopul era considerat ca o „împărăție creștină”, numit în documentele vremii Theodoro. Era o mică formațiune politică pe coasta apuseană a Crimeii. Principele acestui mic principat și fratele său aveau relații de bună vecinătate și comerciale cu tătarii, cu genovezii din Caffa și cu Cetatea Albă. În ciuda micimii sale teritoriale, principatul avea trei rânduri de fortificații și cetatea era așezată pe o înălțime întărită în mod natural. Cât de puternică a fost cetatea Mangopului o arată rezistența acesteia în fața atacurilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
11 august 1473, la 29 octombrie, sultanul era încă în Asia, ceea ce însemna că scurgerea trupelor turcești spre Europa avea să dureze toată toamna. Spre realizarea unui front antiotoman, Ștefan cel Mare încearcă să încheie pacea cu foștii săi dușmani, genovezii din Caffa. Din cuprinsul soliei moldovenești trimisă la Veneția în 1477, reiese că domnul „avea jurăminte și învoieli” cu „principii creștini și vecini cu dânsul”, din care cauză acești principi trebuia să fie gata să-l ajute pe cel împotriva
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
circulau vești în legătură cu pregătirile pe care le făceau turcii, printre acestea numărându-se și o mare flotă alcătuită din 600 de vase. Era o amenințare pentru toate puterile creștine din jurul Mării Negre. Ștefan cel Mare încearcă să realizeze o alianță cu genovezii din Caffa, pentru ca, împreună cu cetatea Mangopului, să se opună turcilor. Domnul era dispus să plătească o mare sumă de bani ca despăgubire pentru daune făcute unor negustori genovezi, numai ca să se realizeze o alianță antiotomană. Recunoscând suzeranitatea regelui polon, genovezii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
creștine din jurul Mării Negre. Ștefan cel Mare încearcă să realizeze o alianță cu genovezii din Caffa, pentru ca, împreună cu cetatea Mangopului, să se opună turcilor. Domnul era dispus să plătească o mare sumă de bani ca despăgubire pentru daune făcute unor negustori genovezi, numai ca să se realizeze o alianță antiotomană. Recunoscând suzeranitatea regelui polon, genovezii vor urma politica suzeranului, care se afla în relații bune cu Poarta, deși „din martie, se știa că turcii vor ataca cetățile din Crimeea”. În timp ce se pregătea flota
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
genovezii din Caffa, pentru ca, împreună cu cetatea Mangopului, să se opună turcilor. Domnul era dispus să plătească o mare sumă de bani ca despăgubire pentru daune făcute unor negustori genovezi, numai ca să se realizeze o alianță antiotomană. Recunoscând suzeranitatea regelui polon, genovezii vor urma politica suzeranului, care se afla în relații bune cu Poarta, deși „din martie, se știa că turcii vor ataca cetățile din Crimeea”. În timp ce se pregătea flota, oastea otomană se concentra sub comanda sultanului la Adrianopol. Domnul a cerut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ceară sprijinul. Voievodul moldovean i-a dat o gardă de 300 de oșteni și o corabie care 1-a transportat pe Alexandru și oamenii săi în Crimeea, care reușesc să ajungă la Mangop, mai înainte ca turcii să cucerească posesiunea genoveză Caffa. La 19 mai, 1475, flota turcă părăsea Constantinopolul, iar la 1 iunie arunca ancora sub zidurile Caffei. După trei zile de asediu, locuitorii Caffei au hotărât să capituleze. Comandantul oastei turcești le făgăduise asediaților viața și siguranța personală în schimbul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Călugărul fiind silit să se refugieze la Brașov. În anul 1481, la 20 martie, Ștefan cel Mare dăruia un aer mănăstirii Putna iar la 29 august, din Suceava, întărea printr-un privilegiu moșiile Mitropoliei de la Rădăuți. Într-un raport al genovezilor, din 30 septembrie 1481, se arată că „Ștefan strânge o mare armată și are chiar ajutorul regelui Poloniei și al creștinilor, din care putem să nădăjduim că va ieși ceva bun”. E posibil ca prezența unei solii moldovenești la curtea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moartea marelui erou Rănit la asediul Chiliei în 1462, Ștefan cel Mare avea să sufere din pricina acelei răni până la sfârșitul vieții sale. Domnul a căutat să se îngrijească și, astfel, în 1468, se afla la curtea de la Suceava ca „bărbier”, genovezul Zoan (Ioan). În 1474, domnul îl ruga pe Paolo Ognibene să-i caute la Veneția un doctor „pentru îngrijirea și tămăduirea unei vătămări care îl supără la picior.” Rana căpătată în timpul asediului Chiliei a afectat și osul, provocând o osteomielită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
judecătorești, în special vornici (marele vornic și vornicii de târguri) și pârcălabii, dar cine era nemulțumit de sentința acestora putea să facă apel la judecata domnească. Despre felul în care se făcea judecata la români avem mârturia lui Francesco Sivori, genovezul care l-a însoțit pe Petru Cercel când acesta a luat domnia. Iată ce spune genovezul: “Principele ține judecăți în toate zilele și dă ascultare tuturor în cea mai bună rânduială și astfel se isprăvesc repede procesele, atât cele civile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de sentința acestora putea să facă apel la judecata domnească. Despre felul în care se făcea judecata la români avem mârturia lui Francesco Sivori, genovezul care l-a însoțit pe Petru Cercel când acesta a luat domnia. Iată ce spune genovezul: “Principele ține judecăți în toate zilele și dă ascultare tuturor în cea mai bună rânduială și astfel se isprăvesc repede procesele, atât cele civile cât și cele penale, nefiind altă lege decât voința principelui, acesta se călăuzește după vechiul obicei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de un număr mare de oameni Înarmați. Părea că apărătorii reprezentanți ai Întregii creștinătăți Își dăduseră Întâlnire pe esplanadă, gata de plecare În cruciadă. Dintr-o privire, recunoscu uniformele lăncierilor francezi din garda lui Acquasparta și pe acelea ale arbaletierilor genovezi, pe lângă soldații din poliție și garda de cartier. Chiar și armurile greoaie ale câtorva mercenari teutoni se zăreau ici și colo, printre straiele grosolane ale țăranilor Înarmați cu furci. Pe caldarâm zăceau câteva trupuri acoperite de sânge. În fugă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
asalt mortal. Prima salvă, executată fără prea mare precizie, lovise În gol. Multe săgeți zburaseră pe deasupra turnului, pierzându-se, altele loviseră În ziduri, răspândind schije de cărămidă și praf. Oamenii se apucară să Își reîncarce arbaletele, printre strigăte de surescitare. Genovezii aceia nu păreau la Înălțimea faimei lor, Își zise Dante În sinea lui. Iar Comuna Își storsese din cămară și ultimul bănuț ca să Îi angajeze, trândavi afurisiți. Într-acestea, un huruit neașteptat curmă liniștea. Ceva se fărâma În vârful turnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
marcat începutul intervenției neechivoce a thalasocrațiilor mediteraneene în evoluția cruciatei și chiar în determinarea direcțiilor ei. Cruciații au început prin a deschide negustorilor calea spre Orient la sfârșitul secolului XI și în cursul secolului XII, dar negustorii mediteraneeni - venețieni și genovezi - au sfârșit prin a impune cruciaților în secolele XIII și XIV hotărâri în conformitate cu interesele lor majore. Scurt timp după devierea cruciatei la Zara, a urmat o deviere mai grandioasă, anume cucerirea Bizanțului de către aceiași cruciați. În absența unor izvoare decisive
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
raporturile dintre cele două principale puteri maritime ale Mediteranei au evoluat spre ruptură, urmare a gravelor contradicții de interese în Țara Sfântă, la Acra, cel mai de seamă centru comercial al regiunii, de unde în 1258 venețienii i-au izgonit pe genovezi. Răspunsul Republicii Sfântului Gheorghe nu a întârziat mult. În martie 1261, Genova a încheiat un tratat de alianță cu împăratul din Niceea, care avea să producă curând masive modificări ale situației politice la Strâmtori. O thalasocrație mediteraneană, Veneția, a contribuit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]