1,118 matches
-
adesea în evidență efectele economiei prost înțelese (o izolare fonică mai eficientă a apartamentelor construite nu presupunea cheltuieli suplimentare semnificative). Odată cu posibilitatea reculului în timp, pare ușoară compilarea greșelilor de previziune efectuate atunci, în beția entuziastă a creșterii econo-mice. Astfel, geograful Pierre George remarca slăbiciunile studiilor urbane operaționale efectuate asupra unor probleme fundamentale privind amenajarea urbană și dezvoltarea demografică. ""Cărțile albe" relevă acesta ilustrau această propensiune de a stabili rate ale creșterii în disprețul legilor demografice; dacă previziunile lor ar fi
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la o democrație a participării, atât de controversată la începutul anilor 1960. 80 Eugène Claudius-Petit, "Pour un plan national d'aménagement du territoire". Am găsit textul prescurtat al acestei comunicări în revista Urbanisme, nr. 1-2, 1950, pp. 7-13. 81 Câțiva geografi tind să impună în 1947 o nouă disciplină: "geonomia". 82 Jean-François Gravier, Paris et le désert français, Paris, Le Portulan, 1947. 83 Jean-François Gravier, Mise en valeur de la France, Paris, Le Portulan, 1949, p. 248. 84 François Aballea, "La ville
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Ed. Confluences, p. 232. 302 Claude Lacour, "Méthodologie de recherche et théorisation des villes", în C. Lacour, S. Puissant, op. cit., 1999, p. 75. 303 Este vorba de "orașele europene": Milano, München, Madrid, Frankfurt, Roma, Bruxelles, Barcelona, Amsterdam etc., recenzate de geograful R. Brunet pentru DATAR în 1989. 304 C. Lacour, op. cit., 1999, p. 75. 305 Celelalte tipuri sunt: orașele metalurgiei (20), orașele industriale (101), târgurile locale și regionale (109), localitățile specializate în turism (10). Vezi F. Paulus, "La structure économique du
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
universale, referitoare la libertate, egalitate și progres, lăsându-se tot ceea ce depășea sfera interesului general în seama deplinei libertăți de acțiune a națiunilor (Romano, 1977, 19-20). Expresia Statele Unite ale Europei îi aparține atât italianului Carlo Cattaneo (1801-1869) - filosof, istoric, economist, geograf și lingvist, conducător al revoluției milaneze din 1848 - cât și marelui romancier francez Victor Hugo. Carlo Cattaneo afirma că „nu va exista pace decât atunci când se vor crea Statele Unite ale Europei” (Romano, 1977, 19-20). Cu prilejul Congresului de pace, organizat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și oamenilor din acele părți a atras și atenția istoricilor, prin specificul evoluției vieții sale sociale, sociologilor, prin conservarea unor vechi elemente organizatorice și reminiscențe ale unor relații sociale de nuanță feudală, filologilor, prin autenticitatea unor particularități lingvistice și, desigur, geografilor, prin unicitatea coexistenței spațio-temporale a omului cu natura de aici. Toate acestea mă obligă a-mi începe spovedania cu cadrul natural și social de ansamblu al Colinelor Tutovei, urmat de cel administrativ al județului Vaslui și al comunei Voinești, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
consultată o frumoasă teză de doctorat, publicată chiar sub titlul "Relieful Colinelor Tutovei" (1968), de cunoscutul profesor universitar ieșean Ioan Hârjoabă, și, mai recent, un articol complementar, "Contribuții la studiul geomorfologic al bazinului văii Tutova" (1992), publicat de mai tinerii geografi Ion și Violeta Ioniță în Lucrările Seminarului Geografic "D.Cantemir", nr.10-1990, Univ. "Al.I.Cuza" Iași. b. Populația Colinelor Tutovei a beneficiat de atestări arheologice, urmate de documente istorice și cartografice tot mai sigure spre zilele noastre. Faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pădurilor din Colinele Tutovei (1970) (după P.Poghirc) II. Județul Vaslui comuna Voinești Întrucât în colecția "Județele patriei" a fost publicată separat și broșura privind "Județul Vaslui" (Fig.5) (Edit.Acad.R.S.România, 1973, 133 p.), elaborată de un colectiv de geografi ai Universității ieșene (condus de prof. Ion Gugiuman și din care a făcut parte și subsemnatul), nu am considerat necesar să reiau sintetic problemele privind natura, populația și economia județului nostru, ele decurgând din considerațiile generale privind Colinele Tutovei în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
-și da copiii la școli mai înalte, conștienți că singura posibilitate de ieși din izolarea locului este învățătura de carte. Ajuns aici, se cuvine o privire mai atentă asupra naturii locurilor și oamenilor, nu atât prin limbajul convențional abstract al geografului, cât mai ales prin percepția senzorială concretă a copilului "Neculai a lu' Barbu", pentru care nu există centimetru de pământ necălcat și nici trăire umană dată uitării. Atât de intens s-au întipărit toate în memorie, încât și acum, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
am înscris și la istorie, a doua mea slăbiciune. Am apucat însă să asist doar la conferința de deschidere a acelui an universitar ... ținută de noul rector al Universității, prestigiosul istoric Andrei Oțetea, recentul înlocuitor a nu mai puțin prestigiosului geograf Mihai David, detronat pe motiv de fost politician burghez. A fost primul meu contact cu nivelul academic universitar care, desigur, m-a entuziasmat. Iar prima mea acțiune ca student geograf a fost aceea de a-mi procura insigna-simbol al obiectului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
istoric Andrei Oțetea, recentul înlocuitor a nu mai puțin prestigiosului geograf Mihai David, detronat pe motiv de fost politician burghez. A fost primul meu contact cu nivelul academic universitar care, desigur, m-a entuziasmat. Iar prima mea acțiune ca student geograf a fost aceea de a-mi procura insigna-simbol al obiectului ... un reușit mic "glob pământesc", pe care cu mândrie mi l-am prins la reverul hainei, o haină ponosită cu care încă mă mai culcam pe fânul călcat și udat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
David, Gh. I.Năstase și Nicolae Lupu, primul fiind până de curând rector al vestitei Universități "Al.I.Cuza" din Iași ... cea mai veche universitate din țară, iar ceilalți doi cu specializare la Paris ... centrul geografiei mondiale moderne. Acești eminenți geografi, împreună cu mai tinerii lor colaboratori Ion Gugiuman, Ion Șandru, Constantin și Jana Martiniuc, Natalia Șenchea și doi ani mai târziu, Ion Chelcea, au reprezentat nucleul profesoral pur geografic de la Universitatea ieșeană, restul fiind cadre didactice de la istorie sau științe naturale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
origine mic burgheză și de activitate politică reacționară. Pregătirea științifică de bază a primit-o la Secția de Geografie a Facultății de Științe de la Univ. "Al.I.Cuza" Iași (1924-1928) și la specializarea făcută la Paris (1929-1931) sub îndrumarea renumitului geograf Emmanuel de Martonne. L-am avut profesor în anii II și III de studenție, respectiv în ultimii săi ani la catedră. Se impunea prin alura sa atletică, mersul elegant, figura plăcută și zâmbetul cuceritor (studentele îl mâncau din ochi, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
spre a nu utiliza terenurile bune de cultură de pe platouri și de pe șesurile văilor, la asigurarea nevoilor de apă prin valorificarea izvoarelor de coastă sau a apelor subterane prin fântâni de redusă adâncime etc., după care profesorul ne spune "dar geograful merge mai departe". Ajungând la primele case, ni se explică necesitatea grădinii din fața sau din spatele casei, alegerea orientării fațadei casei etc., după care, cu același "dar geograful merge mai departe", intrăm în interiorul uneia dintre case, unde ni se explică avantajul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
subterane prin fântâni de redusă adâncime etc., după care profesorul ne spune "dar geograful merge mai departe". Ajungând la primele case, ni se explică necesitatea grădinii din fața sau din spatele casei, alegerea orientării fațadei casei etc., după care, cu același "dar geograful merge mai departe", intrăm în interiorul uneia dintre case, unde ni se explică avantajul dispoziției camerelor, bucătăriei, balconului, sălii de intrare, pentru ca ... prin același agasant, "dar geograful merge mai departe" ... intrăm în camera "curată", frumos ornată cu covoare tradiționale, țesute în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
din fața sau din spatele casei, alegerea orientării fațadei casei etc., după care, cu același "dar geograful merge mai departe", intrăm în interiorul uneia dintre case, unde ni se explică avantajul dispoziției camerelor, bucătăriei, balconului, sălii de intrare, pentru ca ... prin același agasant, "dar geograful merge mai departe" ... intrăm în camera "curată", frumos ornată cu covoare tradiționale, țesute în tradiționalul "război" de țesut nelipsit din nicio casă, lada de zestre împodobită cu modele populare, prezentă în orice casă cu fete de măritat și ... cum, duminică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
țesut nelipsit din nicio casă, lada de zestre împodobită cu modele populare, prezentă în orice casă cu fete de măritat și ... cum, duminică fiind, fata acelei familii tocmai se înapoiase de la biserică, profesorul profită de ocazie și, cu nelipsitul "dar geograful merge mai departe", începe să ne descrie costumul național al tinerei fete, cu detalii privind modelele iei, ilicului, brâului, fustei ... moment în care nu m-am putut stăpâni să nu zic "dar geograful merge mai departe" ... Desigur colegii, părinții fetei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
profită de ocazie și, cu nelipsitul "dar geograful merge mai departe", începe să ne descrie costumul național al tinerei fete, cu detalii privind modelele iei, ilicului, brâului, fustei ... moment în care nu m-am putut stăpâni să nu zic "dar geograful merge mai departe" ... Desigur colegii, părinții fetei și niște oameni din sat veniți din curiozitate, au început să râdă. Singurul care s-a uitat încruntat la mine a fost profesorul Chelcea care, după ce ne-a mai arătat prin sat tipul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
acel sat. Scuzele și rugămințile mele nu l-au înduplecat. A trebuit să apelez prin profesorul Năstase, ca să-l convingă să nu-mi compromită absolvirea ultimului an universitar. Științele naturale (geologia, climatologia, hidrologia, biologia) dețineau o pondere importantă în pregătirea geografilor ieșeni, de unde și poziționarea geografiei în cadrul Facultății de Științe Naturale, fiind singura din țară care punea accent pe studiul naturii cu geosferele sale (desigur, fără a ignora antroposfera), dar accentuând geomorfologia (singura nerevendicată de alte discipline) și abordând inclusiv climatologia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
accent pe studiul naturii cu geosferele sale (desigur, fără a ignora antroposfera), dar accentuând geomorfologia (singura nerevendicată de alte discipline) și abordând inclusiv climatologia și hidrologia sub forma lor geografizată. Doar biologia (botanica, zoologia), mult specializată, neputând fi acoperită de geografi, a fost predată de biologi, în formă pură la începuturi ... și adaptată mai apoi necesităților geografice (sub numele de biogeografie, sau fitogeografie și zoogeografie). Doar M.David să fi încercat, după modelul "Geografiei fizice" a lui Emmanuel de Martonne în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
dau din nou teză și să mă prezint ... de data asta punctual ... la botanică. La oralul din acea după-amiază ... rândul mi-a venit mai târziu ... căci am fost precedat de câțiva studenți naturaliști ... amânați de la examenul din vară. Eu fiind geograf, am fost lăsat la urmă. Când am fost anunțat să intru în sală, mi-am dat seama de starea de tensiune existentă, care ... nu mi s-a părut de bun augur. Profesorul Papp se plimba agitat ... și îi spunea D-nei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mulțumesc ... ai de la mine 10 cu felicitări ... m-ai salvat ... am crezut că nu mai știu să predau un curs pe înțelesul studenților ... că e cazul să mă pensionez ... că după atâțea nătărăi naturaliști pe ziua de azi vine un geograf ca dumneata (noi, geografii, făceam cursuri comune cu naturaliștii) să-mi refacă încrederea ... îți mulțumesc". Examenele, în general, nu erau multe, cam câte 5-6 pe an ... în două sesiuni: de vară și de toamnă. Dar erau grele, cuprinzătoare ... nu-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
10 cu felicitări ... m-ai salvat ... am crezut că nu mai știu să predau un curs pe înțelesul studenților ... că e cazul să mă pensionez ... că după atâțea nătărăi naturaliști pe ziua de azi vine un geograf ca dumneata (noi, geografii, făceam cursuri comune cu naturaliștii) să-mi refacă încrederea ... îți mulțumesc". Examenele, în general, nu erau multe, cam câte 5-6 pe an ... în două sesiuni: de vară și de toamnă. Dar erau grele, cuprinzătoare ... nu-ți puteai permite mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
unele aspecte ce mă au ca "erou" pozitiv sau negativ. Prima s-a organizat la sfârșitul primului an de studii, în iunie 1946, în partea centrală a Carpaților Orientali (pe traseul Păltinoasa-Mălini-Broșteni-Durău-Ceahlău-Cheile Bicazului-Lacul Roșu), având ca organizatori pe I.Gugiuman (geograf) și M.Savul (geolog). A fost primul meu mare contact cu pământul și oamenii de la munte, plin de învățăminte geologico-geografice și de un pitoresc fascinant pentru ruralul tutovean. După o noapte cu trenul, în două vagoane scoase din uz, oferite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
iunie-iulie 1948), pe itinerarul Buzău Nehoiu Covasna M-ții Lăcăuți M-ții Penteleu M-ții Vrancei. Am trăit două săptămâni de traseu aproape exclusiv montan, pedestru ziua și în corturi noaptea, pe o vreme de excepție. Au participat numai studenți geografi, din toți anii de studii (circa 70) și toate cadrele didactice de predare (conf.N.Lupu, sef lucrări I.Gugiuman, asistenți I.Șandru și C.Martiniuc) în frunte cu profesorul Gh.Năstase, conducătorul acestei expediții. În penultima zi ne aștepta o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ora șapte pentru a-mi pune ordine în activitatea zilei respective. Mă întreb și acum ... cum de reușeam să rezolv un program atât de încărcat, inclusiv să nu lipsesc de la niciuna din excursiile științifice din împrejurimile Iașului făcute cu studenții geografi (conduse îndeosebi de C.Martiniuc) sau naturaliști (C.Papp, M.Răvăruț, C.Burduja, D.Cărăușu, Alexei Alexinschi ș.a.) și la niciuna din ședințele de comunicări științifice ținute fie în cadrul Societății de Geografie "Dimitrie Cantemir", fie în cadrul Institutului de Cercetări Geografice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]