663 matches
-
discuția pentru a obține, în final, accesul la acea zonă discursivă comună de unde apar teme diferite, uneori chiar contradictorii. Pilonul sociologic Biografia reprezentativă a lui Anton Golopenția este o parte importantă a proiectului nostru de înțelegere a pilonului sociologic al geopoliticii și antropogeografiei românești. Prin „biografie reprezentativă” (Muller, 1987), conform opiniei lui Jerry Muller înțelegem, istoria condensată a unui individ în care interesul nostru se orientează nu spre ceea ce este unic și idiosincrasic, ci pe urmărirea contextelor formative și a experiențelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este mai mult sau mai puțin reușită, chiar dacă este clară doar în spațiul german - și acolo doar parțial. Ea merită însă luată în seamă și testată pe cazul românesc - unde, din câte se pare până acum, se aplică destul de puțin. Geopolitica este unul dintre cele mai interesante discursuri ale modernismului reacționar. Reprezintă mai mult decât un tip oarecare de argumentație folosit de un grup de savanți și pseudosavanți grupați în jurul lui Karl Haushofer și al Zeitschrift für Geopolitik, fiind unul dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Pocock, 1987) a modernismului reacționar nu este atât de importantă și centrală ca în cazul german, deși se potrivește foarte bine în contextul discursului despre unitatea noului stat românesc și, tipic pentru caracterul său pragmatic și eclectic, încearcă să împace geopolitica germană cu geografia umană a lui Vidal de la Blache. Emblema geopoliticii va fi adoptată în întregime și cu entuziasm de un grup cultural și academic coerent de abia în situația de criză provocată, în timpul războiului, de Dictatul de la Viena. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
centrală ca în cazul german, deși se potrivește foarte bine în contextul discursului despre unitatea noului stat românesc și, tipic pentru caracterul său pragmatic și eclectic, încearcă să împace geopolitica germană cu geografia umană a lui Vidal de la Blache. Emblema geopoliticii va fi adoptată în întregime și cu entuziasm de un grup cultural și academic coerent de abia în situația de criză provocată, în timpul războiului, de Dictatul de la Viena. În Germania, căutarea de noi răspunsuri care să le înlocuiască pe cele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Germania, căutarea de noi răspunsuri care să le înlocuiască pe cele învechite sau discreditate, ce a constituit o parte atât de importantă a arhitecturii, literaturii, artelor plastice și politicii din Republica de la Weimar, s-a reflectat în geografie sub forma geopoliticii. În România, rezultatul unui proces asemănător, situat în contextul căutării unității naționale teritoriale și culturale, a fost o parțială îndepărtare a acestui proces de matricea sa istoriografică antebelică și apariția unei tendințe geopolitice. O nouă retorică, un nou dinamism, antipozitivism
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fost o parțială îndepărtare a acestui proces de matricea sa istoriografică antebelică și apariția unei tendințe geopolitice. O nouă retorică, un nou dinamism, antipozitivism pe anumite paliere, încredere în știință pe altele, aplicabilitate și realism sunt noile trăsături ce caracterizează geopolitica. Pământul ia locul personajului principal - eroul, în narațiunile geografico-istorice ale geopoliticienilor, configurând decisiv istoriile naționale, povestirile exemplare, caracteristicile grupurilor etnice și naționale etc. Ca o manifestare a unui răspuns la modernitate, ambivalența geopoliticii față de societatea Germaniei weimariene trebuie considerată, credem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și realism sunt noile trăsături ce caracterizează geopolitica. Pământul ia locul personajului principal - eroul, în narațiunile geografico-istorice ale geopoliticienilor, configurând decisiv istoriile naționale, povestirile exemplare, caracteristicile grupurilor etnice și naționale etc. Ca o manifestare a unui răspuns la modernitate, ambivalența geopoliticii față de societatea Germaniei weimariene trebuie considerată, credem noi, ca un aspect al modernismului, chiar dacă deseori își exprimă opoziția cu tendințele vieții „moderne”. „Limbajul geopolitic, ce descrie natura organică a statului [...] și influența determinantă a geografiei asupra politicii, a structurii sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
deplin legitimat doar devenind sociologia militans. Nu este aici locul pentru o analiză mai aprofundată a Școlii Gusti - analiză din păcate încă nedusă la capăt în sociologia românească de după ’89 -, dar vom puncta câteva trăsături ale ei prin care „transgresiunea” geopolitică a lui Anton Golopenția devine, credem noi, inteligibilă. Piatra unghiulară a sociologiei gustiene se află în descoperirea voinței sociale ce susține, din interior, unitățile sociale. Acest moment al sociologiei a fost numit de Gusti „principiul preeminenței unităților sociale”. În final
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în sociologie, sau întorsătura ei geopolitică este deja inevitabilă? Întrebarea nu e probabil una foarte clară, diferența fiind greu de surprins; ea indică însă o importantă schimbare de accent în sociologia lui Golopenția. Definiția pe care o dă John Agnew geopoliticii (2002), referindu-se mai mult la faza sa germană, surprinde cinci trăsături esențiale: - accentul pus asupra statului ca fomă centrală a oricărei politici; - cunoaștere de tip ștințific, apropiată chiar de un canon metodologic naturalist, cuplată cu scopul „idealist” al servirii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
canon metodologic naturalist, cuplată cu scopul „idealist” al servirii statului național; - orientare pragmatică, accentul fiind pus pe rezolvarea problemelor concrete; - rasism; - eurocentrism (americano-centrism). Cu excepția notabilă a rasismului, sociologia lui Anton Golopenția se află foarte aproape de această schemă creată pentru caracterizarea geopoliticii germane. Chiar dacă, ieșind pentru o clipă din definiția lui Agnew, diferența centrală ar consta în absența unor poziții și teme explicite din zona geografiei, ele sunt foarte ușor integrabile în sociologia lui A. Golopenția. Lucru mai important poate, aceste teme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
clipă din definiția lui Agnew, diferența centrală ar consta în absența unor poziții și teme explicite din zona geografiei, ele sunt foarte ușor integrabile în sociologia lui A. Golopenția. Lucru mai important poate, aceste teme nu sunt indispensabile pentru o geopolitică văzută ca parte a sociologiei, ca ținând de spațiul „contribuțiilor științelor sociale la politica externă”, așa cum sună titlul unui articol din 1936 al lui Golopenția din Sociologie Românească (Golopenția, 1999, 527), articol având, în subsidiar, scopul de a defini „geopolitica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
geopolitică văzută ca parte a sociologiei, ca ținând de spațiul „contribuțiilor științelor sociale la politica externă”, așa cum sună titlul unui articol din 1936 al lui Golopenția din Sociologie Românească (Golopenția, 1999, 527), articol având, în subsidiar, scopul de a defini „geopolitica”. Oricum, cel puțin în cazul lui Anton Golopenția, putem spune la fel ca și Ladis Kristof că „...esența geopoliticii este că apare ca politică, și nu ca geografie - nici măcar geografie politică și probabil nici măcar o diviziune a științelor politice, deși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unui articol din 1936 al lui Golopenția din Sociologie Românească (Golopenția, 1999, 527), articol având, în subsidiar, scopul de a defini „geopolitica”. Oricum, cel puțin în cazul lui Anton Golopenția, putem spune la fel ca și Ladis Kristof că „...esența geopoliticii este că apare ca politică, și nu ca geografie - nici măcar geografie politică și probabil nici măcar o diviziune a științelor politice, deși este, bineînțeles, un subiect legitim de studiu pentru științele politice” (Kristof, 1994, 222). În primul număr al revistei Geopolitica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
geopoliticii este că apare ca politică, și nu ca geografie - nici măcar geografie politică și probabil nici măcar o diviziune a științelor politice, deși este, bineînțeles, un subiect legitim de studiu pentru științele politice” (Kristof, 1994, 222). În primul număr al revistei Geopolitica și geoistoria din 1941 G. Brătianu considera că „geopolitica la români este precum proza dlui Jourdain: adică a fost practicată dintotdeauna fără însă să fi purtat această denumire”. Chiar dacă aserțiunea istoricului român nu este valabilă în generalitatea ei, ea este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
geografie - nici măcar geografie politică și probabil nici măcar o diviziune a științelor politice, deși este, bineînțeles, un subiect legitim de studiu pentru științele politice” (Kristof, 1994, 222). În primul număr al revistei Geopolitica și geoistoria din 1941 G. Brătianu considera că „geopolitica la români este precum proza dlui Jourdain: adică a fost practicată dintotdeauna fără însă să fi purtat această denumire”. Chiar dacă aserțiunea istoricului român nu este valabilă în generalitatea ei, ea este, credem noi, foarte potrivită pentru a caracteriza poziția lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sfârșitul anilor ’30 - o putem data de la articolul din Sociologie Românească pomenit mai sus - și doar în urma unei polemici cu Ion Conea. Luarea de poziție definitorie este însă cea din 1937, din „Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică” (Golopenția, 1999, 533) publicată în volumul Geopolitica, la care Golopenția este coautor împreună cu Ion Conea și Mircea Popa-Vereș. Pentru sociologul român, geopolitica va reprezenta în fapt o nouă „știință a realității” - nu în sens weberian, ci în cel dat de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Luarea de poziție definitorie este însă cea din 1937, din „Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică” (Golopenția, 1999, 533) publicată în volumul Geopolitica, la care Golopenția este coautor împreună cu Ion Conea și Mircea Popa-Vereș. Pentru sociologul român, geopolitica va reprezenta în fapt o nouă „știință a realității” - nu în sens weberian, ci în cel dat de Freyer acestei sintagme - va concretiza noua tendință a științelor sociale ce ies din perioada formalizării și autonomizării liberale pentru a se pune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tendință a științelor sociale ce ies din perioada formalizării și autonomizării liberale pentru a se pune, precum niște științe cameralistice renăscute, în slujba statului (Freyer, 2000; Golopenția 1999). Prin aceasta, Golopenția se îndepărtează de o parte a definițiilor „clasice” ale geopoliticii, care o leagă mai ales de geografia politică. Vorbind de încercările de definire a noii discipline Golopenția consideră că ele „...n-au pornit de la faptul preocupării ce poartă numele geopolitică. Ci, dimpotrivă, de la definiții și științe existente, cu care credeau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a satisface această preocupare apărută spontan, ca răspuns la unele împrejurări specifice vremii noastre, au construit definiții perfecte în perspectiva anumitor postulate, dar fără legătură cu preocuparea vizată” (Golopenția, 2002, 534). În opinia lui Golopenția există 12 trăsături definitorii ale geopoliticii. Nu le vom enumera aici pe toate, însă ne vom opri la cele trei semnificații principale pe care le poate avea acest termen în perspectiva sociologului român: teorie și cercetare a condițiilor geografice ale statului, informație politică externă și mit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Prima accepțiune se suprapune parțial cu geografia politică și este „socotită și ea uneori geopolitică” (Golopenția, 2002, 537). Ultimele două ar reprezenta însă adevărata noutate pe care o aduce tendința geopolitică în științele sociale ale secolului al XX-lea. Legătura geopoliticii cu sociologia se desfășoară pe mai multe paliere. Sociologia, în sensul de fundamentare teoretică și filosofică a analizelor economice, culturale, politice etc., este o premisă a geopoliticii-informație externă, care, la rândul ei, constituie o parte integrală a sociologiei-cercetare integrală a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
parte integrală a sociologiei-cercetare integrală a națiunii (în sensul Școlii Gusti). Mai mult chiar: „Sociologia-teorie a structurilor sociale [...] este una din premisele teoretice ale geopoliticii-informație externă; sociologia-cercetare a structurilor sociale [...] este una din operațiile ce o compun” (Golopenția, 2002, 537). Geopolitica își asumă o tendință hegemonică în câmpul disciplinar al științelor sociale, încercând să concentreze științele ce privesc aspecte autonome ale statului și societății într-o singură perspectivă și asumându-și construcția miturilor politice. Discursul geopoliticii germane, în special cel al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o compun” (Golopenția, 2002, 537). Geopolitica își asumă o tendință hegemonică în câmpul disciplinar al științelor sociale, încercând să concentreze științele ce privesc aspecte autonome ale statului și societății într-o singură perspectivă și asumându-și construcția miturilor politice. Discursul geopoliticii germane, în special cel al școlii lui Haushofer, este relativ puțin folosit în geopolitica lui Golopenția, în favoarea construcției freyeriene a unei sociologii în slujba statului. Raportarea la „canonul” științific european (german) este una creatoare, prin intermediul unei lecturi selective și al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al științelor sociale, încercând să concentreze științele ce privesc aspecte autonome ale statului și societății într-o singură perspectivă și asumându-și construcția miturilor politice. Discursul geopoliticii germane, în special cel al școlii lui Haushofer, este relativ puțin folosit în geopolitica lui Golopenția, în favoarea construcției freyeriene a unei sociologii în slujba statului. Raportarea la „canonul” științific european (german) este una creatoare, prin intermediul unei lecturi selective și al unei transformări a discursului recunoscut ca „geopolitic” în spațiul științific european. Această adaptare, sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
una creatoare, prin intermediul unei lecturi selective și al unei transformări a discursului recunoscut ca „geopolitic” în spațiul științific european. Această adaptare, sau translare, se înscrie însă, atunci când este una reușită, în limitele recognoscibilității. Prin intermediul lui Golopenția, dar și al întregii „geopolitici” românești interbelice, avem un exemplu al relației complexe și ambiguue dintre „centru” și „periferie”, al adaptării și transformării limbajelor științifice occidentale în științe sociale românești și al jocului continuu dintre modificarea discursurilor și a instrumentarului științific și păstrarea criteriilor prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Oxford University Press. Berlin, I. (1980) [1976]. Vico and Herder: Two studies in the history of ideas. Londra: Chatto și Windus. Clifford, J. (1997). Routes. Travel and translation in the late twentieth century. Harvard: Harvard University Press. Conea, I. (1937). Geopolitica, o știință nouă. Sociologie Românească, anul II, nr. 9-10, septembrie-octombrie. Conea, I. (1938). Corectări geografice în istoria Românilor. București: Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Conea, I. (1939). Prin geografia umană la o nouă concepție a geografiei istorice. Buletinul Societății Regale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]