694 matches
-
ideile cheie ale accepțiunii biologice: gesturile fundamentale sunt înnăscute, indiferent de coordonatele de timp, zona geografică și cultura la care ne raportăm, iar factorii biologici precum constituția morfo-fiziologică, temperamentul, genul și vârsta, starea sănătății fizice și psihice etc. pot influența gestica unei persoane. 1.5. Accepțiunea etologică Un alt aspect cercetat se referă la caracterul universal și local al gestului, deoarece există gesturi care au aceeași semnificație indiferent de zona geografică sau au semnificații diferite în funcție de zona geografică. De fapt, accepțiunea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
postură: stând în picioare, persoana care deține controlul indică acest avantaj prin poziția impunătoare, dominatoare, umerii drepți, mâinile în buzunare, piept bombat; • mimică: cel cu statut social inferior este primul care pleacă capul când salută și nu prelungește contactul vizual; • gestică: cu cât o persoană se află pe o treaptă mai înaltă cu atât gesturile sale sunt mai rafinate și mai reduse; • atingere: managerul, de cele mai multe ori, este cel care inițiază atingerea corporală cu ceilalți; • proxemică: persoana cu statut social înalt
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dintre interlocutori este mare, gesturile se manifestă mai mult timp pentru a fi observate și înțelese de aceștia; • intensitatea: în spațiile largi, gesturile oamenilor devin mult mai dinamice și mai accentuate. Dispunerea spațială a persoanelor aflate într-o conversație influențează gestica acestora. Ozyürek (2000, 2002) a cercetat efectele relației spațiale dintre interlocutori asupra traiectoriei gesturilor. În primul studiu (2000), vorbitorul care urmărise un film de desene animate foarte dinamic trebuia să-l povestească altor doi interlocutori care se aflau alături de el
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestual, care tinde să fie mai rezervat în culturile din zonele reci sau mai apropiat în culturile din regiunile calde, se datorează climei specifice fiecărei zone geografice. Preocuparea și atitudinea față de mișcările corpului într-o conversație cristalizează diferențele culturale în ceea ce privește gestica la diverse națiuni. Peter Collett descrie într-o manieră artistică expresivitatea și dinamismul limbajului gestual al italienilor, care l-au ridicat la rang de artă, spre deosebire de cel al britanicilor, care au de mult reputația unor persoane reci, calculate și pragmatice
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Napoli se gesticulează mai mult ca oriunde. ,,În Galeria Umberto, spectacolul e și mai uimitor. Aici, grupuri de bărbați se adună să discute afaceri și politică și s-ar părea să schimbe între ei gesturi. Conversația este întotdeauna entuziastă, iar gestica animată. Pe măsură ce punctele de vedere și controversele zboară care încotro, mâinile se rotesc și împung aerul, lăsând tot felul de semne criptice în toate direcțiile. Pentru un străin, scena arată ca un balet cu o coregrafie specială a mâinilor sau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de semne criptice în toate direcțiile. Pentru un străin, scena arată ca un balet cu o coregrafie specială a mâinilor sau ca o adunare a dirijorilor făcând repetiție fără baghete. Vizitatorii orașului s-au minunat întotdeauna de extraordinara grație a gesticii napolitane. Printre cei care ne-au lăsat impresiile lor se află Goethe, cardinalul Wiseman și Charles Dickens"63. La polul opus teatralității gesticii italienilor se află, după același autor, gestica lipsită de orice componentă a expresivității britanicilor, care pun accentul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
adunare a dirijorilor făcând repetiție fără baghete. Vizitatorii orașului s-au minunat întotdeauna de extraordinara grație a gesticii napolitane. Printre cei care ne-au lăsat impresiile lor se află Goethe, cardinalul Wiseman și Charles Dickens"63. La polul opus teatralității gesticii italienilor se află, după același autor, gestica lipsită de orice componentă a expresivității britanicilor, care pun accentul mai mult pe oralitate decât pe limbajul corpului și nu se gândesc la efectele acestuia în interacțiunea socială. În momentul în care se
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Vizitatorii orașului s-au minunat întotdeauna de extraordinara grație a gesticii napolitane. Printre cei care ne-au lăsat impresiile lor se află Goethe, cardinalul Wiseman și Charles Dickens"63. La polul opus teatralității gesticii italienilor se află, după același autor, gestica lipsită de orice componentă a expresivității britanicilor, care pun accentul mai mult pe oralitate decât pe limbajul corpului și nu se gândesc la efectele acestuia în interacțiunea socială. În momentul în care se adresează celorlalți, britanicii nu își folosesc foarte
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Tobie", îngerul creează impresia de înălțime spațială, în ,,Răpirea lui Ganymede" zbaterea copilului creează impresia de vertij, iar în ,,Sacrificiul lui Abraham", mișcarea îngerului formează un fel de flacără răsucită. Nu putem să nu remarcăm în picturile lui Rembrandt diversitatea gesticii personajelor sale: gesturi de uniune, de supunere, de liniștire și de îmbrățișare în ,,Întoarcerea fiului risipitor", ,,Logodnica evreică", gesturi de rugăciune în ,,Haman implorând iertare Esterei", dar și privirea ,,pierdută" în ,,Suzana și cei doi bătrâni". Compozițiile pictorului sunt monumentale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și rezultatele școlare. De fapt, autorul accentuează influența stilului de predare al profesorului asupra climatului afectiv și relațional din sala de clasă, care este descifrat rapid de elevi pe baza comportamentului nonverbal al acestuia. Prin urmare, mișcările profesorului, postura și gestica acestuia, intensitatea și orientarea privirii, alături de nenumărate indicii, unele aproape insesizabile, contribuie din plin la identificarea stilului de predare al acestuia. Transformarea sălii de clasă într-un laborator de comunicare, specific stilului democratic de predare, este rezultatul pregătirii psihopedagogice, antrenamentului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Pentru ca școala să nu fie percepută de elevi ca fiind constrângătoare, autoritară și plictisitoare, profesorul trebuie să nu utilizeze excesiv prescriptorii. El își poate ,,camufla" adevăratele intenții, scopuri, obiective prin utilizarea secundară a celorlalte semne lingvistice (designative, apreciative) și nonlingvistice (gestică, mimică, postură, contact vizual etc.). De asemenea, poate apela la inflexiuni vocale, accente în predarea unităților de învățare, ruperi de ritm, pauze stimulatoare, parametri paraverbali care măresc forța mesajului verbal, creează emoții și sentimente, captează atenția și motivează elevii. Discursul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
conceptelor figurale, influențează negativ inteligibilitatea și aplicabilitatea cunoștințelor. ▪ credibilitatea profesorului: poate să fie demonstrată atât prin deținerea rolului de expert în domeniul său de specialitate și în managementul clasei de elevi, cât și prin poziția degajată a corpului, mimica și gestica convingătoare, contactul vizual direct și constant cu elevii. La rândul lor, elevii caracterizează profesorii credibili ca fiind competenți, demni de încredere, empatici, siguri pe sine, cu personalități plăcute și dinamice. Ei se documentează riguros, oferă exemple elocvente și plăcute, îi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
respect și de a-i înțelege. Cele mai eficiente tehnici de persuasiune pe care profesorul le poate utiliza în interacțiunile cu elevii sunt: • intensificarea rolului de actor cu ajutorul intonației bogate, accentuării cuvintelor cheie, modulării vocii, strategiei tăcerii, expresivității mimicii și gesticii; • oferirea unor suporturi multiple de înțelegere a unităților de învățare și folosirea unui limbaj sugestiv (,,ar fi bine", ,,s-ar putea", ,,posibil", ,,se recomandă", ,,probabil" etc.); • stimularea motivației școlare și precizarea crizei de timp (,,astăzi", ,,acum", ,,imediat", ,,repede", ,,curând" etc.
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care să creeze dileme cognitive. Dacă puterea de convingere are legătură cu rațiunea și stăpânirea limbajului verbal, rezonanța afectivă depinde de valorificarea elementelor paraverbale (tonul vocii, ritmul vorbirii, intonația, intensitatea vocii etc.) și nonverbale (privire, vestimentație, accesorii, mers, postură, miros, gestică, proxemică etc.). Profesorul este asemenea actorului de pe scenă, care pune în valoare mesajul pe care îl rostește, având tot timpul în vedere așteptările și reacțiile elevilor. Imaginea pe care și-a format-o asupra auditoriului clasă trebuie să fie cât
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
redundanța comunicării (de exemplu, abundența gesturilor ilustrative); • perturbă atenția (gesturile personale excesive ale unui profesor ștergerea lentilelor ochelarilor, manipularea mărgelelor, păstrarea mâinilor în buzunare, fluturarea părului etc. pot conduce la insuccesul comunicării didactice). De asemenea, mișcarea excesivă a profesorului și gestica dinamică îi împiedică pe elevi să se relaxeze sau să se concentreze. Un astfel de profesor se deplasează mult printre elevi în timpul unei lucrări scrise, distrăgându-le atenția în efectuarea sarcinilor de lucru; • stabilesc și păstrează distanța fizică și psihică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
utilizării acestui parametru nonverbal. Practic, rolul gesturilor în comunicarea didactică se concretizează în funcție de următoarele criterii de clasificare: A) După funcția gestului Analiza gesturilor în comunicarea didactică după acest criteriu valorizează tipologia lui Paul Ekman și Wallace V. Friesen (1969) și gestica personală: * Gesturi care substituie comunicarea verbală / ,,emblemele" (Paul Ekman și Wallace V. Friesen, 1969): reprezintă o traducere directă și clară a unor cuvinte sau propoziții ale profesorului în semne, manifestându-se în situații de imposibilitate sau substituire a comunicării verbale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
simțit un personaj; • își umflă obrajii și pufăie pentru a ilustra vântul; e) expresii faciale în scopul mânuirii: • privește cu coada ochiului pentru a citi un titlu de carte de pe etajeră; • își contractă ochii în timp ce citește 125. Exprimarea emoțiilor prin intermediul gesticii este mai puțin dependentă de mesajul verbal comparativ cu ilustratorii și mai puțin controlabilă decât emblemele. * Gesturi stereotipe în condiții de concentrare, disconfort sau tensiune psihică: ,,adaptorii"126. Aceste gesturi sunt utilizate de actorii educaționali copleșiți de stări psihice negative
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
arată, se mișcă și gesticulează ca atare. Gesturile expresive au valoare atunci când sunt în concordanță cu tematica prezentată, cu natura relației cu elevii și cu indicii spațiali. Cu cât exprimarea verbală a sentimentelor și gândurilor este mai puternică, cu atât gestica devine mai accentuată și expresivă. * După întinderea temporală, apar în comunicarea didactică: gesturi care durează mai mult și gesturi care durează mai puțin. Un gest des întâlnit în comunicarea didactică care durează mai mult este enumerarea argumentelor pe degete. Enumerația
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
știință recentă cu o vârstă de doar câteva decenii, care nu dispune de formule magice care să decodifice limbajul trupului, respectiv limbajul gestual, într-o manieră precisă și riguroasă, dar ne ajută să devenim mai conștienți de semnificațiile acestuia. Registrul gesticii cuprinde mișcări ale trupului întreg și ale componentelor sale, ca și felul cuiva de a reacționa atunci când deschide o ușă, salută, strânge mâna altei persoane etc. În demersul cercetării de față, am pornit de la analogia semn gest, ceea ce ne-a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
O altă metodă utilizată a fost observația pentru avantajul surprinderii manifestărilor comportamentale autentice ale subiectului în condiții obișnuite de viață și activitate, în cazul cercetării de față, a gesturilor profesorilor în sala de clasă. Astfel, am putut să consemnăm ,,tabloul gesticii" unor profesori diferiți cu ajutorul liceenilor, iar analiza și interpretarea datelor ne-au condus către o grupare aproximativă a acestora, creionând astfel profiluri pe baza anumitor gesturi comune în cadrul deosebirilor constatate. În vederea aplicării metodei, am elaborat ,,Grila de observare a gesturilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
din zece categorii: 1) postura specifică a profesorului la intrarea în sala de clasă; 2) expresia facială a profesorului în timpul comunicării didactice; 3) deplasarea profesorului în sala de clasă; 4 ) stabilirea contactului vizual cu elevii; 5) direcția contactului vizual; 6) gestica specifică indicării elevilor în timpul comunicării didactice; 7) gestica de captare a atenției elevilor; 8) gestica de clarificare a semnificațiilor cuvintelor; 9) mânuirea materialelor didactice; 10) gestica personală. Fiecare categorie a grilei conține mai mulți itemi/gesturi specifice profesorilor cu scopul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la intrarea în sala de clasă; 2) expresia facială a profesorului în timpul comunicării didactice; 3) deplasarea profesorului în sala de clasă; 4 ) stabilirea contactului vizual cu elevii; 5) direcția contactului vizual; 6) gestica specifică indicării elevilor în timpul comunicării didactice; 7) gestica de captare a atenției elevilor; 8) gestica de clarificare a semnificațiilor cuvintelor; 9) mânuirea materialelor didactice; 10) gestica personală. Fiecare categorie a grilei conține mai mulți itemi/gesturi specifice profesorilor cu scopul de a oferi un tablou complet asupra temei
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
expresia facială a profesorului în timpul comunicării didactice; 3) deplasarea profesorului în sala de clasă; 4 ) stabilirea contactului vizual cu elevii; 5) direcția contactului vizual; 6) gestica specifică indicării elevilor în timpul comunicării didactice; 7) gestica de captare a atenției elevilor; 8) gestica de clarificare a semnificațiilor cuvintelor; 9) mânuirea materialelor didactice; 10) gestica personală. Fiecare categorie a grilei conține mai mulți itemi/gesturi specifice profesorilor cu scopul de a oferi un tablou complet asupra temei investigate, ajutând astfel memoria observatorilor și facilitând
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sala de clasă; 4 ) stabilirea contactului vizual cu elevii; 5) direcția contactului vizual; 6) gestica specifică indicării elevilor în timpul comunicării didactice; 7) gestica de captare a atenției elevilor; 8) gestica de clarificare a semnificațiilor cuvintelor; 9) mânuirea materialelor didactice; 10) gestica personală. Fiecare categorie a grilei conține mai mulți itemi/gesturi specifice profesorilor cu scopul de a oferi un tablou complet asupra temei investigate, ajutând astfel memoria observatorilor și facilitând analiza rezultatelor obținute. Observatorii (liceenii) au fost rugați să marcheze cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
design-ul acesteia a cuprins trei mari etape: a) etapa investigării profesorilor în vederea constituirii lotului reprezentativ de subiecți, care au format grupul celor observați; b) etapa selectării și pregătirii lotului de liceeni, care au alcătuit grupul observatorilor; c) etapa observării gesticii profesorilor de către liceeni cu ajutorul grilei de observare. Orientarea noastră către cele trei licee în care s-a desfășurat cercetarea a avut în vedere următoarele criterii: • profilul general al liceului, din dorința de a avea trei licee cu profile diferite; • reputația
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]