689 matches
-
unul jubilatoriu, ci dimpotrivă, unul sumbru, aspru, întunecat, pliat pe o sensibilitate mai ascuțită, mai deschisă percepției distrofiei lumii recente. Culorile în care aceasta este zugrăvită sunt la rândul lor mult mai întunecate, profilurile existențiale reduse la câteva definitorii, iar gestica stereotipă; în ciuda referințelor "reale", autenticitatea este mimată și minată, lumea atrofiată, iar umanitatea anonimizată. Poetica e acum una a refuzului, a revoltei surde, a pumnilor strânși, deși nu răzbate, în afară, decât o doză suficientă de ironie groasă ori cinism
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la marginea câmpului, Editura Cartea Românească, București, 1985; Poezii, Editura Junimea, Iași, 1987), viziunile terifiante de acest fel se aglomerează. Contemplativ, mimând adesea detașarea, actantul specific își ascultă, cel mai adesea, "vocile din adânc", pe care le corporalizează într-o gestică ritualică, fixată într-un peisaj de sfârșit de lume: "Lumină roșie. Cer negru", "întinderea neagră și nesfârșită a deșertului", "stearpa priveliște", câmpul pustiit de un "soare negru, soare al sfârșitului" etc. Revin motivele și schemele parabolice dragi (îngerii și Căderea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
arlechini "cu fața ridată de somn" și "oameni cu gura de pluș", îngeri orbi, înveliți în ziare, pruncul sfânt cu o carte în mână, "femeia cu sâni ca iarba/ pe care urcă în apus turme de melci bărboși") execută aceeași gestică stereotipă, menită a îngroșa, caricatural, certitudinea captivității și a neantificării: Noi suntem prizonierii neantului, prizonierii neantului/ și strigăm din neant în neant, în neant: de aici nu vom putea evada niciodată!". Treptat, acestui strigăt disperat îi ia locul un început
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ale celor originare, proiectate, așa cum sunt, pe un fel de ecran neoexpresionist, cu o imagistică în nuanțele întunecate cunoscute. Personajele umane ce se mișcă în acest spațiu al halucinației generalizate sunt reduse ca număr, dar își asumă, deloc teatral, o gestică tulburătoare, care potențează sensurile adânci ale cărții: Ghisela, femeia ce mătură smocuri de păr, le clădește pe câmpuri și apoi le spulberă cu porniri de pruncucigașă (Gânduri); fetița cu fluturi, jucând parcă întreaga soartă a umanului într-un inocent, dar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
bunici mele" Perfectum, Nadam ș.a.) dau la început senzația că simbolizează Maladia, Păcatul, Erosul despiritualizat, Puritatea pierdută sau Estropierea, deopotrivă fizică și morală, dar ajung, finalmente, să fie percepute ca altfel de nume sau prefigurări ale Morții. Schimonosite într-o gestică stereotipă, imuabilă, ele apar, funest, în toate secvențele veritabilei coborâri infernale ale actantului (descensus ad inferos), de-a lungul și la finele căreia guvernează, freudian, aceeași spaimă organică, cea determinată de certitudinea extincției lente. O atenție specială trebuie însă acordată
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
se poate de trează, povestea edenică. Apelul la o memorie mitologică fără greș, care permite asociații și justificări îndrăznețe, este, de altfel, cât se poate de evident în Altarul de pelin. Poezia Rafilei Radu păstrează urme ale binecunoscutelor evenimente arhetipale: gestica prozaică este bunăoară asociată gestualității simbolice a figurilor semnificative ale mitologiei grecești (Ariadna) sau creștine (Adam, Maria, Ana, Iisus), evenimentele ce țin de mecanica diurnă sunt comparate cu marile mituri ale umanității, iar din recuzita lirică nu lipsesc instrumentarul și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Îndoirea luminii lui Nichita Stănescu: "abia o lumină în patru labe/ din când în când mi-adoarme la picioare/ și tremurând în vis mănâncă flori"). Mai mult, Demonul își permite nu o dată luxul riscant al amenințării cititorilor nedemni cu o gestică arogantă sau chiar agresivă, care să le puncteze inferioritatea. Există, de fapt, nu mai puțin de nouăsprezece motive pentru care Poetul e îndreptățit să se adreseze vulgului mai degrabă poruncitor decât rugător: Vă rog sa revizuiți statutul meu de poet
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dintre autorii pentru care recursul la memorie reprezintă o garanție a păstrării identității, dar și recuperării frumuseților altfel uitate, oricum puține, ale vieții. Prin consemnarea în poem se poate recupera, cu finalitate evident cathartică, o "euforică stare de levitație" (Melancolia), gestica sau despărțirea îndrăgostiților (Calul verde), o etapă a vieții (spre exemplu, copilăria tragică, ca în Plecat sunt din Abdera, sau studenția boemă, în Viața de student la conservator), în fine, chiar întreaga viață (În forță, cu nerușinare. Suveran este însă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mitologică. Iubirea are, în acest caz, funcția de catalizator existențial: "iubirea dintâi mă însoțește/ prin răcoarea dimineții/ doar marea și orașul într-o pânză de ceață/ valuri călcate de greci fenicieni.../ popoare vechi/ au rămas doar cetăți în ruine", iar gestica îndrăgostiților pare, de aceea, deseori încremenită dincolo de spațiu și de timp ("unde se termină Lumea"). Imaginea se prelungește, simbolic, și în cel din urmă volum al lui Cassian Maria Spiridon, Poeme în balans (Editura Charmides, București 2013), spre sfârșitul căruia
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
migală și tensiune ideatică, alte și alte fațete: filosofard și sensibil, pătruns de raskolnikoviene interogații și deținător al apei vii, sfințite de orice păcat, călăul scapă de la început de încadrarea în tipologia clasică a sceleratului lipsit de conștiință și remușcări. Gestica lui, dimpotrivă, sugerează uneori tocmai candoarea, sensibilitatea, umanitatea chiar: își împodobește ferestrele "cu vitralii luminoase, viu colorate,/ cu imagini biblice/ ca la catedrale", iar în grădina de o geometrie severă cultivă flori multicolore, "aduse din paradisuri/ neinventate încă" (lacrimile paradisului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care vorbesc toate ziarele a luat mită? Tendința de afirmare 23. De ce anumite articole de presă vi se par „tendențioase”? Reacțiile automate la ideologii 24. De ce candidatul comunist ridică mâna în aer când vrea să sugereze creșterea puterii de cumpărare? Gestica ce punctează și gestica metaforică 25. De ce un șef de stat pare mai tolerant atunci când pozează lângă un cântăreț cunoscut? Transferul simbolic 26. De ce ziarele prezintă confruntările politice ca pe niște afixe pentru box? Incertitudine și plăcere 27. De ce oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a luat mită? Tendința de afirmare 23. De ce anumite articole de presă vi se par „tendențioase”? Reacțiile automate la ideologii 24. De ce candidatul comunist ridică mâna în aer când vrea să sugereze creșterea puterii de cumpărare? Gestica ce punctează și gestica metaforică 25. De ce un șef de stat pare mai tolerant atunci când pozează lângă un cântăreț cunoscut? Transferul simbolic 26. De ce ziarele prezintă confruntările politice ca pe niște afixe pentru box? Incertitudine și plăcere 27. De ce oamenii politici își petrec timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
despre care vorbesc toate ziarele a luat mită? Tendința de afirmare 23. De ce anumite articole de presă vi se par „tendențioase”? Reacțiile automate la ideologii 24. De ce candidatul comunist ridică mâna în aer când vrea sugereze creșterea puterii de cumpărare? Gestica ce punctează și gestica metaforică 25. De ce un șef de stat pare mai tolerant atunci când pozează lângă un cântăreț cunoscut? Transferul simbolic 26. De ce ziarele prezintă confruntările politice ca pe niște afixe pentru box? Incertitudine și plăcere 27. De ce oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ziarele a luat mită? Tendința de afirmare 23. De ce anumite articole de presă vi se par „tendențioase”? Reacțiile automate la ideologii 24. De ce candidatul comunist ridică mâna în aer când vrea sugereze creșterea puterii de cumpărare? Gestica ce punctează și gestica metaforică 25. De ce un șef de stat pare mai tolerant atunci când pozează lângă un cântăreț cunoscut? Transferul simbolic 26. De ce ziarele prezintă confruntările politice ca pe niște afixe pentru box? Incertitudine și plăcere 27. De ce oamenii politici își petrec timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
defavorizare prin gesturi a candidatului care se găsea în fața lor. Izolând gesturile elementare ale jurnaliștilor, E. Babad, a constatat că mimicile „favorizante” erau zâmbetul și înclinarea corpului spre înainte. Dimpotrivă, lovirea mesei cu degetele sau întreruperea candidatului face parte din gestica „defavorizantă”. Dacă e să ne încredem în acest experiment e clar că nu trebuie să sperăm în interviurile sau dezbaterile politice ca jurnalistul să se comporte echitabil cu diferiții săi interlocutori. Dar cum acționează posturile și expresia facială a jurnaliștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
of affect for political leaders, groups, and issues: An experimental test of the Hot Cognition Hypothesis”, Political Psychology, vol. 26, nr. 3, p. 455. 24. De ce candidatul comunist ridică mâna în aer când vrea să sugereze creșterea puterii de cumpărare? Gestica ce punctează și gestica metaforică Perioadele de campanie electorală sunt întotdeauna o bună ocazie pentru a savura gesturile oamenilor politici. Unii își scandează discursurile dând din mâini, alții ridică degetul mare și pe cel arătător pentru a exprima și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
leaders, groups, and issues: An experimental test of the Hot Cognition Hypothesis”, Political Psychology, vol. 26, nr. 3, p. 455. 24. De ce candidatul comunist ridică mâna în aer când vrea să sugereze creșterea puterii de cumpărare? Gestica ce punctează și gestica metaforică Perioadele de campanie electorală sunt întotdeauna o bună ocazie pentru a savura gesturile oamenilor politici. Unii își scandează discursurile dând din mâini, alții ridică degetul mare și pe cel arătător pentru a exprima și mai multă precizie, iar alții
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o bună ocazie pentru a savura gesturile oamenilor politici. Unii își scandează discursurile dând din mâini, alții ridică degetul mare și pe cel arătător pentru a exprima și mai multă precizie, iar alții gesticulează mai exuberant. Care este efectul acestei gestici asupra telespectatorului? Se poate să fiți influențați de mișcările candidaților și că aceste mimici să vă câștige inconștient de partea lui? Studii în psihologie au arătat că personalitățile de stânga și cele de dreapta nu au aceeași manieră de a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
poate să fiți influențați de mișcările candidaților și că aceste mimici să vă câștige inconștient de partea lui? Studii în psihologie au arătat că personalitățile de stânga și cele de dreapta nu au aceeași manieră de a-și puncta discursul. Gestica de dreapta are mai mult funcția de punctare (ritmează fraza cu mâna fără ca gestul să aibă o semnificație în sine). Candidații de stânga se pare că, dimpotrivă preferă să „mimeze” ideile pe care le exprimă în discursul lor. Gesturile acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
exprimă în discursul lor. Gesturile acestea nu sunt făcute la întâmplare: sunt destinate să intre în rezonanță cu un electorat de dreapta sau cu unul de stânga, după cum arată următorul experiment: Doi psihologi, patrice Georget și Anne-Laure Cotard, au analizat gestica personalităților politice în jurnalele televizate în emisiunile specializate de politică și la Adunarea Națională din 2006. Au repertoriat trei tipuri de gestică: una care punctează, cea care ritmează discursul, o gestică „adaptatoare”, care nu are un raport direct cu conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sau cu unul de stânga, după cum arată următorul experiment: Doi psihologi, patrice Georget și Anne-Laure Cotard, au analizat gestica personalităților politice în jurnalele televizate în emisiunile specializate de politică și la Adunarea Națională din 2006. Au repertoriat trei tipuri de gestică: una care punctează, cea care ritmează discursul, o gestică „adaptatoare”, care nu are un raport direct cu conținutul verbal (este exemplu oratorului care își trece mâna prin păr sau se joacă cu stiloul) și o gestică metaforică, care se realizează
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Doi psihologi, patrice Georget și Anne-Laure Cotard, au analizat gestica personalităților politice în jurnalele televizate în emisiunile specializate de politică și la Adunarea Națională din 2006. Au repertoriat trei tipuri de gestică: una care punctează, cea care ritmează discursul, o gestică „adaptatoare”, care nu are un raport direct cu conținutul verbal (este exemplu oratorului care își trece mâna prin păr sau se joacă cu stiloul) și o gestică metaforică, care se realizează prin analogie cu discursul (de exemplu, deschiderea brațelor într-
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
repertoriat trei tipuri de gestică: una care punctează, cea care ritmează discursul, o gestică „adaptatoare”, care nu are un raport direct cu conținutul verbal (este exemplu oratorului care își trece mâna prin păr sau se joacă cu stiloul) și o gestică metaforică, care se realizează prin analogie cu discursul (de exemplu, deschiderea brațelor într-un gest amplu pentru a anunța o reformă de mare amploare). Comparând gesturile candidaților și apartenența lor politică, au constatat că personalitățile de dreapta optau în general
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
se realizează prin analogie cu discursul (de exemplu, deschiderea brațelor într-un gest amplu pentru a anunța o reformă de mare amploare). Comparând gesturile candidaților și apartenența lor politică, au constatat că personalitățile de dreapta optau în general pentru o gestică ce punctează, iar cele de stânga pentru o gestică metaforică. Gestica adaptatoare era practic absentă în clasa politică. În concluzie, personalitățile politice nu-și lasă gestica la voia întâmplării. În funcție de apartenența lor, ele adoptă niște coduri precise care pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
brațelor într-un gest amplu pentru a anunța o reformă de mare amploare). Comparând gesturile candidaților și apartenența lor politică, au constatat că personalitățile de dreapta optau în general pentru o gestică ce punctează, iar cele de stânga pentru o gestică metaforică. Gestica adaptatoare era practic absentă în clasa politică. În concluzie, personalitățile politice nu-și lasă gestica la voia întâmplării. În funcție de apartenența lor, ele adoptă niște coduri precise care pot fi observate în dezbaterile televizate. În timpul recentei campanii prezidențiale au
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]