654 matches
-
niciodată de tot când se află lângă mine. Această decență și această pudoare de fond îi vin, fără îndoială, din cultura ei. La ea nu apar niciodată, în act, atitudini prea îndrăznețe sau provocatoare. Reușește să se dea întreagă cu gesticulația inconștienței și aceasta, în momentele în care uită să se controleze, dezvăluie un rafinament de neatins. Orfism Ca să captez atenția prietenilor mei din Roma, a trebuit să scriu câteva pagini clasice despre neciopliții „barbari” și să mă lamentez de lipsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
lui" relațională, <populată de un singur personaj care contează, el însuși> (de aceea și e centrat pe sine). Mai poate fi identificat și tipul grobian explicit-agresiv (22%), care ar fi în stare <să "vă scuipe între ochi">, însoțit de o gesticulație abundentă și amenințătoare. <îl recunoașteți, desigur, printre cei care vă împing "cu naturalețe în tramvai">,<care "bagă manelele" pînă vă dansează geamurile apartamentului>, <care vă înghiontesc sufletul cînd înjură de cele sfinte în fața copiilor dumneavoastră> sau care apreciază "calificat", după
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Editura tineretului, 1969, p. 19 2 idem, p.25 26 fugi în America. Toate acestea și alte detalii semnificative se reliefează parcurgând pas cu pas Însemnările zilnice, editate de un discipol prea devotat, I. Al. Rădulescu-Pogoneanu. Vladimir Streinu refuză tranșant gesticulația hagiografică, supralicitantă, pe care o detectează la fidelul editor: „Însemnările zilnice au, în cuprinsul lor de adevăr al personalității, o desfășurare cu totul liniară. Dacă am căuta săi născocim omagial cine știe ce complexități de conștiință, transformându-le pe deasupra din accidente morale
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de critică literară s-a stins la 26 noiembrie 1970. Cu siguranță că precizarea temporală de la finele evocării - octombrie 1970 - este convențională, ca să nu spunem eronatăă. Reținem această frumoasă frază de încheiere: „Omul avea un cap de veche statuie și gesticulația decisă și demnă a unui tribun. În figura și în răcoarea marmoreeană a stilului său sentențios mi s-a părut că romanitatea noastră se exprimă deplin.”2 Comentând volumul apărut postum, Studii de literatură universală, 1973, ediție și prefață de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
stabilirea incapacității adaptative (respectiv, a gradului de invaliditate) se va face conform celor stabilite la fiecare capitol în funcție de afecțiunea de bază în care apar sindroamele respective. TULBURĂRI DE MANIPULAȚIE Deficit motor minim la un membru superior care nu afectează prehensiunea, gesticulația. Incapacitate 0-20%, nu se încadrează în grad de invaliditate. ● Deficit motor la un membru superior care afectează minim motilitatea, gestualitatea și prehensiunea, incapacitate 20-49%, se încadrează în gradul III de invaliditate. ● Deficit motor la un membru superior ce afectează motilitatea
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
tendință esențială" (tendance essentielle) a psihologiei umane. Acesta distingea între "bovarsimul empiric sau patologic" și un "bovarism esențial sau metafizic"10. În primul caz, avem o automistificare deplină, o suprapunere a afectelor, fără rest, între modelul livresc, cu conduitele și gesticulațiile sale și subiect; în cel de-al doilea, subiectul își alege o atitudine romanescă, o conduită livrescă, deplin conștient de alegere, fapt în măsură să-i confere un stil de viață prin similitudine cu cel prestigios, care-i servește drept
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
o parte,/ creierul fumegând.// în cealaltă, elitrele aurii/ ale unei seri de iarnă." (Poem de dragoste II). Dincolo de aceste notații simple prezente în Portret ca și în alte texte, intervine o dublare a codului lingvistic de un limbaj "subteran", o gesticulație subînțeleasă menită să transforme poemul într-un mic text dramatic: "aici în colț o să-mi pictez gândurile -/ o claie informă de rufe murdare.// Pieptul - o oglindă cu poleiul zgâriat,/ va lăsa să se vadă interiorul/ (cu totul neînsemnat, în definitiv
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
refugiu, nu spații pentru explorări literare. Pornea către ele ori de cîte ori „nu știa unde să se (mai) ducă”, cînd nu-și găsea locul în altă parte. Se ducea ca să uite de tristețe și se întorcea adesea trist, în ciuda gesticulației exhibiționiste. Cum se infiltra apa în zidurile pe lîngă care trecea, așa se infiltrau dramele locurilor în zidurile sale sufletești. La lumina zilei, aventurile nocturne (plimbări sau petreceri) provocau analize dintre cele mai dureroase. Modele umane - modele literare „Ca Edgar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
continui să cred că e așa. De altminteri, furat de ceea ce gîndea în secret, în manuscrisul Cluj, cînd repetă versul „Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare”, trădat de impuls, lasă deoparte „poema” și scrie: „Eu prevăd iubirea roză”. Toată gesticulația poetului de-acolo nu-i decît pentru a ajunge mai repede la iubire. Lucrurile sînt simple, în afară de cazul că nu vrei să te ambalezi în complicații, să ții neapărat un discurs cu un titlu incitant: „Jocul de oglinzi în poezia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
desprindem un prim criteriu de definire a gestului, preluat și dezvoltat de-a lungul timpului: relația gest-cuvânt. Interpretând explicațiile oferite de Marcus Fabius Quintilianus, putem menționa câteva caracteristici ale gestualității, care relevă legătura dintre limbajul gestual și cel verbal: a) gesticulația ajută la înțelegerea amplorii emoționale a discursului și a oratorului, atrăgând publicul; b) gesticulația contribuie la înțelegerea logică a discursului, a componentelor sale structurale, deținând astfel virtutea de a persuada publicul; c) gesticulația nu se limitează numai la seducerea și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
timpului: relația gest-cuvânt. Interpretând explicațiile oferite de Marcus Fabius Quintilianus, putem menționa câteva caracteristici ale gestualității, care relevă legătura dintre limbajul gestual și cel verbal: a) gesticulația ajută la înțelegerea amplorii emoționale a discursului și a oratorului, atrăgând publicul; b) gesticulația contribuie la înțelegerea logică a discursului, a componentelor sale structurale, deținând astfel virtutea de a persuada publicul; c) gesticulația nu se limitează numai la seducerea și persuadarea publicului, prin amplificarea fluxului emoțional și logic al discursului, ci și trădează trăsăturile
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dintre limbajul gestual și cel verbal: a) gesticulația ajută la înțelegerea amplorii emoționale a discursului și a oratorului, atrăgând publicul; b) gesticulația contribuie la înțelegerea logică a discursului, a componentelor sale structurale, deținând astfel virtutea de a persuada publicul; c) gesticulația nu se limitează numai la seducerea și persuadarea publicului, prin amplificarea fluxului emoțional și logic al discursului, ci și trădează trăsăturile oratorului în fața publicului ,,devorator"; d) gesticulația are loc concomitent cu vorbirea, distingându-se gesturi care pornesc firesc din noi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
discursului, a componentelor sale structurale, deținând astfel virtutea de a persuada publicul; c) gesticulația nu se limitează numai la seducerea și persuadarea publicului, prin amplificarea fluxului emoțional și logic al discursului, ci și trădează trăsăturile oratorului în fața publicului ,,devorator"; d) gesticulația are loc concomitent cu vorbirea, distingându-se gesturi care pornesc firesc din noi (spontane, înnăscute) și gesturi care indică anumite lucruri prin mijlocirea imitării (învățate, dobândite). Recomandările lui Cicero cu privire la mișcările corpului țin cont de faptul că oratorul se urca
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și gesturi care indică anumite lucruri prin mijlocirea imitării (învățate, dobândite). Recomandările lui Cicero cu privire la mișcările corpului țin cont de faptul că oratorul se urca pe rostrii, de unde auditoriul îi putea observa cea mai mică șovăială a picioarelor, nervozitatea pașilor, gesticulația dezordonată a mâinilor, mișcări care ar fi putut trăda teama, timiditatea și nesinceritatea. Gesturile oratorului variau în funcție de tonalitatea dicțiunii cu care-și rostea discursul și de caracterul cuvântării sale (întinderea brațului corespundea tonului puternic al vocii, iar îndoirea acestuia tonului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
parte, de la dubla comparație dintre trupul omenesc și corpul social, și pe de altă parte, de la disciplinarea gesturilor și administrarea regatelor. În spiritul unui dualism de evidentă sorginte teologică, autorii medievali opuneau gestul moderat și cuviincios, propriu omului cucernic (gestus), gesticulației necontrolate a posedatului (gesticulatio). De aici și conotația morală a cuvântului ,,gest", păstrată până în zilele noastre (,,Un gest care vă onorează")7. Astfel, în acea perioadă istorică gesturile inadecvate sau exagerate erau dezaprobate, făcându-se deosebirea dintre gesticulația virtuoasă, potrivită
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cucernic (gestus), gesticulației necontrolate a posedatului (gesticulatio). De aici și conotația morală a cuvântului ,,gest", păstrată până în zilele noastre (,,Un gest care vă onorează")7. Astfel, în acea perioadă istorică gesturile inadecvate sau exagerate erau dezaprobate, făcându-se deosebirea dintre gesticulația virtuoasă, potrivită și gesticulația grosolană, nepotrivită. În prima traducere a lucrării lui Erasmus Desiderius Rotterdamus, ,,De civilitate morum puerilium" (Despre civilitatea unor obiceiuri la copii), unul din aspectele dezbătute este desconsiderarea de către europenii nordici, a meridionalilor în special a francezilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a posedatului (gesticulatio). De aici și conotația morală a cuvântului ,,gest", păstrată până în zilele noastre (,,Un gest care vă onorează")7. Astfel, în acea perioadă istorică gesturile inadecvate sau exagerate erau dezaprobate, făcându-se deosebirea dintre gesticulația virtuoasă, potrivită și gesticulația grosolană, nepotrivită. În prima traducere a lucrării lui Erasmus Desiderius Rotterdamus, ,,De civilitate morum puerilium" (Despre civilitatea unor obiceiuri la copii), unul din aspectele dezbătute este desconsiderarea de către europenii nordici, a meridionalilor în special a francezilor și a italienilor pentru
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
grosolană, nepotrivită. În prima traducere a lucrării lui Erasmus Desiderius Rotterdamus, ,,De civilitate morum puerilium" (Despre civilitatea unor obiceiuri la copii), unul din aspectele dezbătute este desconsiderarea de către europenii nordici, a meridionalilor în special a francezilor și a italienilor pentru gesticulația lor: ,,să nu se ridice sau să-și răsucească umerii, așa cum fac numeroși italieni"8. Umanistul olandez, propune pentru prima dată în secolul al XVI-lea un cod valabil pentru toți în legătură cu bunele maniere la biserică, la masă, cu prilejul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de David Efron) este demonstrată și de Ray Birdwhistell pe parcursul cercetărilor sale. Observând comportamentul nonverbal al persoanelor care proveneau din clase sociale diferite ale societății americane, antropologul constată că apartenența la o clasă socială (superioară, medie, de jos) determină o gesticulație specifică, care ajută un observator avizat să deducă pe baza acesteia din care strat, și, chiar, substrat, face parte persoana. Teza sa principală susține faptul că gestualitatea reprezintă un fel de instanță intermediară între cultură și personalitatea umană 15. Rezultatele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fizic stabilit cu ceilalți, transmite fără să vrea informații despre felul ei de a fi, despre modificările sale interioare sau exterioare, despre întreaga sa personalitate. În interacțiunile cu ceilalți, tipul de sistem nervos și temperamentul persoanei își pun amprenta asupra gesticulației sale mai ales în ceea ce privește dinamismul sau lentoarea acesteia. Cantitatea de energie de care dispun persoanele, exprimată mai ales prin motricitate și vorbire, a fost cercetată din cele mai vechi timpuri: cei cu o energie inepuizabilă hiperactivii sunt foarte rapizi și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de loc, timp, societate și cultură, accepțiunea socială menționează caracterul dobândit al acestuia. Din această perspectivă, gestul unei persoane devine acea fază a actului individual care conduce spre integrare în comunitate și adaptare la regulile, normele, principiile și valorile sociale. Gesticulația naturală devine un fenomen social, situându-se într-o acțiune ,,instituțională" cu roluri, valori și finalități, coduri și ritualuri sociale. Practic, limbajul gestual capătă caracter social atunci când are același efect atât asupra emițătorului, cât și asupra receptorului. El devine prin
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
italienilor sunt mai expresive și mai spectaculoase decât ale francezilor; • fluxul gestului: gesturile italienilor sunt mai sacadate, ale francezilor mai regulate 64. Sintetizând, putem constata că diferențele în praxisul gestual se manifestă atât din punct de vedere cantitativ (nordicii percep gesticulația italienilor ca fiind excesivă și ridicolă), cât și din punct de vedere calitativ (gesturile italienilor sunt recunoscute ca fiind expresive și dinamice). Plecând de la relația cuvânt-gest, Peter Andersen evidențiază culturile verbale sau slab contextuale, în care comunicarea este explicită sau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
modelate în întregul echipament al părții sale corporale superioare mâini, brațe, umeri, cap și ochi sunt decodate de către instrumentiști și transformate în sunete, care sunt retrimise publicului. După cum scria recent eminentul pianist Charles Rosen: ,,Pentru noi toți, muzica e deopotrivă gesticulație corporală și sunet, iar legătura ei primară cu dansul nu este niciodată total eliminată"72. Mulți actori ai filmului mut, printre care și renumitul Charles Chaplin, au exploatat la maximum și cu măiestrie gesturile, constrânși fiind și de faptul că
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorului poate transmite elevilor tipul său de personalitate: dacă gesturile sale sunt îndreptate mai mult spre elevi, atunci este extravertit, iar când gesturile sale sunt îndreptate mai mult înspre propriul corp, este introvertit. Mișcările mâinilor nu trebuie să formeze o gesticulație neîntreruptă și nici să fie vag schițate. Dacă sunt executate adecvat, acestea sunt utile, fiind mult mai rapide și mai prompte decât răspunsurile verbale. * Gesturi ale picioarelor (depărtate, încrucișate, lăsarea greutății pe un picior, deplasarea de pe un picior pe altul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
istorice și criterii de definire. 2. Analize semiotice: gestualitate-gen; gestualitate-vârstă; gestualitate-statut social; gestualitate-cultură; gestualitate-spațiu și timp. 3. Particularități ale accepțiunilor gestului. Teme de reflecție 1. Specificați de ce kinezica nu este o știință exactă precum matematica, fizica, chimia. 2. Explicați contribuția gesticulației la înțelegerea amplorii emoționale și logice a discursului și a oratorului. 3. Argumentați de ce femeile au o abilitate mai bună în descifrarea gesturilor decât bărbații. 4. Descrieți cum influențează parametrii gesturilor unei persoane starea de sănătate fizică și mentală. 5
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]