658 matches
-
dușmanilor va fi ucis. Cu riscul vieții sale și sperând că Aetius va fi ucis, Attila a dat ordinul de atac, însă abia în ora a noua (aproximativ ora 15), pentru a profita de apropierea amurgului în cazul unei înfrângeri ("Getica" 37.196). După relatarea lui Jordanes, câmpia Catalaunică se înălța pe o parte printr-o pantă abruptă până la o culme. Această caracteristică geografică domina câmpul de luptă, devenind astfel centrul bătăliei. Hunii au ocupat primii partea dreaptă a culmii, apoi
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
mijloc.) Când hunii au încercat să ocupe poziția centrală decisivă, au fost împiedicați de către alianța romană. Trupele acesteia ajunseseră primele și respinseră înaintarea hunilor. Războinicii huni au fugit în dezordine înapoi către propriile forțe, dezorganizând astfel restul armatei lui Attila ("Getica" 38). Locația actuală a Câmpiilor Catalaunice nu se cunoaște cu siguranță: istoricul Thomas Hodgkin a plasat terenul lângă Méry-sur-Seine, însă consensul curent plasează locul bătăliei la Châlons-en-Champagne. Attila a încercat să mobilizeze forțele sale în luptă ca să mențină poziția sa
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
în spațiul carpatic este bine dovedit la Tismana. Toate lăcașurile de cult de pe teritoriul orașului Tismana au fost construite pe locul sau lângă vechi biserici creștine de lemn, care la rândul lor au fost construite pe vechi locuri de cult getice, „păgâne”, care au fost mai apoi creștinate. Vechile denumiri de cult precreștin au fost adaptate, bisericile purtând pecetea hramurilor creștine. Astfel, „locul amenajat” („diz” + „meni”) pentru întruniri păgâne în perioada precreștină, legate de cultul mamei, este creștinat prin construcția unei
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
fac pentru tine!”". Rămase fără comandant, legiunile romane pornesc la luptă împotriva oștilor dace. Filmul "Dacii" prezintă perioada expediției generalului roman Cornelius Fuscus în Dacia, care a fost descrisă de istoricul Dio Cassius în "Istoria Romana" și de Iordanes în "Getica". Generalul Fuscus a murit în anul 86 în Prima Bătălie de la Tapaye. Istoricii consideră că 2/3 din natura filmului este diegeză (univers fictiv), expresia artistică ocupând o pondere mai mare decât cea ocupată de informația propriu-zisă. O mare parte
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
localizează la nord de gurile Dunării. Constantin Daicoviciu propune, până la descoperirea unor documente noi, localizarea în stânga Dunării (în Basarabia, sudul Moldovei sau Muntenia) ori chiar în dreapta Dunării iar din punct de vedere etnic triburile peste care domnea Rhemaxos puteau fi getice, scitice sau eterogene. ne comunică că regele get Rhemaxos stăpânea pe malul stâng al Dunării poate până în Muntenia, Moldova și Bugeac dar își întindea autoritatea și asupra cetăților pontice care îi plăteau tribut, apărându-le de scitul Zoltes cu 100
Rhemaxos () [Corola-website/Science/311450_a_312779]
-
Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bascovele, Bunești, Costești, Cotmeana (reședința), Dealu Pădurii, Drăgolești, Lintești, Negești, Pielești, Săndulești, Spiridoni, Ursoaia, Vârloveni și Zamfirești. Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Cotmeana, în platforma Cotmeana (o subunitate a Podișului Getic). Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. Din acest drum, la Lintești se ramifică șoseaua județeană DJ703A, care duce spre sud la , (unde se intersectează cu DN67B) și (unde se termină în DN65). La marginea
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
platou piemontan, cu conducte morfologice slab conturate, este considerată a fi una dintre localitățile cu cele mai mici resurse de apă din țară. Zona carstică Carașova este situată în partea vestică a acestei vaste arii de sedimentare a Unității Pânzei Getice, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de Sinclinoriul Reșița- Moldova Nouă. Sedimentarea sinclinoriului peste fundamentul cristalin s-a efectuat în cursul mai multor cicluri de sedimentare: 1 Carbonifer- Permian, 2 Triasic, 3 Jurasic- Cretacic Inferior, 4 Cretacic Superior, 5
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
este situat în sud-vestul țării, la vest de râul Motru și la poalele Munților Mehedinți, având ca limite Valea Motrului la est, Valea Dunării la vest, Munții Mehedinți la nord și Podișul Getic la sud. Este temperat-continentală, caracteristică dealurilor înalte, cu influențe slabe submediteraneene, respectiv cu ploi de toamnă și ierni blânde. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8-10°C, mai ridicată în sud, înscriindu-se în zonele cu cele mai ridicate valori
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
ierni blânde. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8-10°C, mai ridicată în sud, înscriindu-se în zonele cu cele mai ridicate valori de temperatură din țară. Precipitațiile însumează 700-800mm anual, valorile mai scăzute înregistrându-se în sud spre Podișul Getic. Vânturile specifice sunt Austrul și fenomenele de Foehn. Cu excepția fluviului Dunărea, care îl limitează la vest și râul Motru care îl mărginește la est, podișul este străbătut de râuri mici, neînsemnate, de regulă cu izvoarele în munții învecinați: Topolnița și
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
Mavrocordat începând cu 1746, forma „rumân” tinde să dispară, fiind înlocuită treptat de forma „român”, care se stabilizează definitiv după 1830. Cel mai vechi indiciu cunoscut asupra unei denumiri geografice cu mențiunea „românesc” este conținuta de unele versiuni ale operei Getica de Iordanes: "„...Sclavini a civitate nova et Sclavino Rumunense et lacu qui appellantur Mursianus...”". Denumirea „Rumunense” constituie o transliterație latinizanta a unei pronunții slave pentru „românesc”. Deși mențiunea "Sclavino Rumunense" s-a dovedit a fi apocrifa, ea fiind o interpolare
Etimologia termenilor român și România () [Corola-website/Science/310713_a_312042]
-
(n. 1903, Rășcani, Șuletea - d. 1995, București) a fost un etnolog român, interesat de dezvoltarea unul din întemeietorii Muzeului Satului din București și directorul acetuia timp de 30 ani, membru fondator al Societății Cultural-Științifice GETICA. În anul 1948 Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" își redeschide porțile pentru public, iar la conducerea să este numit , fost student al profesorului D. Gusti și membru al echipelor de monografiști În timpul lui Gheorghe Focșa au fost fundamentate direcțiile
Gheorghe Focșa () [Corola-website/Science/308784_a_310113]
-
pe mărgele și două piese neidentificate, toate realizate din lut ars. ◦MOVILENI (comună Helesteni, jud. Iași) - în 2001 am inițiat, împreună cu Rodolfo Striccoli (Universitatea din Bari), Vasile Cotiuga și Mădălin Valeanu, săpături într-un mare complex tumular, probabil de perioada getica. A întreprins, în cei peste 35 de ani de activitate arheologică, numeroase cercetări arheologice perighetice în localități din județele Suceava, Botoșani și Iași, în unele cazuri reușind să realizeze chiar cercetarea exhaustiva a teritoriului (comunele Verești, Preutesti, Prajeni, orașele Suceava
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
depozit - din octombrie până în aprilie anul următor. La nivel național Romgaz deține calitatea de co-titular de drepturi și obligații petroliere în 14 perimetre petroliere în baza Acordurilor de Operare în Comun încheiate cu partenerii din respectivele blocuri, după cum urmează: Proiect Getica CCS - captare, transport, stocare dioxid de carbon Romgaz este unul dintre beneficiarii acestui proiect demonstrativ ca operator al facilităților de stocare geologică a CO2, alături de Complexul Energetic Turceni și Transgaz SA Mediaș și membru în Comitetul de coordonare, însărcinat cu
Romgaz () [Corola-website/Science/310409_a_311738]
-
geții, la rândul lor, râd prostește la auzul poemelor recitate de Ovidiu. Poetul, însă, afirmă ulterior că a învățat limba geților și că a și scris un volum în limba acestora, în al șaselea an de exil. Textul lui Iordanes, "Getica", arată că unele din legile naturii ale lui Deceneu au fost chiar transcrise. Citând o lucrare a lui Androtion, Claudius Aelianus ("Felurite istorioare", VIII, 6) scrie că "se spune că dintre vechii traci nimeni nu cunoștea scrierea". Dar tot el
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
diferit în numeroasele relatări antice, dar posibil ca varianta lui Herodot să fie cea mai apropiată de varianta reală, datorită faptului că este varianta cea mai detaliată și pentru că "părintele istoriei" s-a inspirat din medii culturale apropiate de societatea getică, și anume a cules date din coloniile grecești pontice pe care le-a vizitat. Pe scurt, pasajele lui din "Cartea IV", 93-96, redau intenția de a explica credința în nemurire a geților, și anume după moarte ei merg la Zalmoxis
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
să fie ucisă pentru bărbatul ei, atunci când acesta decedează". Riturile de sacrificiu aveau ca scop atragerea binefacerilor unei divinități pentru comunitate prin jertfirea unor animale, oameni sau chiar ofrande vegetale. Sacerdoții erau marii preoți dar și oamenii politici. Iordanes, în "Getica, 71", scrie, despre că în vremea lui Burebista sacerdoții erau recrutați "dintre bărbații cei mai de seamă și mai înțelepți, pe care (Deceneu) i-a învățat teologia, i-a sfătuit să cinstească anumite divinități și sanctuare, făcându-i preoți și
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
nord-dunăreni și să fi stat la baza Călușului românesc. În "Tristele" lui Ovidius apare versul "Păstorul cânta din fluierele lui lipite cu smoală" (V,25.). Herodot mai amintește toba folosită de geți, iar Athenaios menționează fluierele și o liră specific getică, numită "magadis". O informație dată de Teopomp și păstrată de Athenaios în "Banchetul înțelepților", XIV, 24, ne spune că "geții cântă din citerele pe care le aduc cu ei, când se găsesc într-o solie". B.P.Hașdeu consideră că doina
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
de Oleg Levițki materialele colectate pe vatra satului datează din eneolitic (mileniile IV-III î.Hr.). Pe partea stângă a drumului ce leagă satele Susleni și Trebujeni, în locul numit Fântâna Joei, în anul 1959 s-au descoperit vestigii care atestă o așezare getică din secolele IV-III î.Hr. Ea se întindea de-a lungul drumului cu orientare nord-sud, având o lungime de 380 m și o lățime de 140 m. Tot aici, în 1961, au fost găsite fragmente ceramice atribuite purtătorilor culturilor Poienești-Lucășeuca (sf.
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
Dobrogei și centrul Bărăganului. În regiunile de câmpie din sud, Podișul Bârladului și extremitatea vestica a Câmpiei Aradului, numărul anual de zile cu precipitații se ridică la 125 iar în Câmpia și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei, în Subcarpați și Piemontul Getic, în Subcarpații Moldovei și în restul Podișului Moldovei se înregistrează până la 150 zile. Cele mai multe zile cu precipitații, peste 190, se înregistrează în zona montană și cu deosebire în grupa nordică a Carpaților Orientali, pe culmile masivelor Bihor-Vlădeasa și în Carpații
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
câteva zeci de metri. se prezintă sub forma unei creste principale unitare situată în general la altitudini de "1900 - 2000" m care trimite culmi secundare către nord și sud. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiți din roci aparținând Pânzei Getice, reprezentate mai ales prin șisturi cristaline. Spre zonele marginale apar și calcare jurasice. În Cuaternar, Munții Godeanu au fost afectați de glaciațiune, ce a permis formarea de mase de gheață (probabil inițial ghețari) la obârșia văilor din zona culmii centrale
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
observa și după numărul ridicat de stâne, unele din ele având un grad ridicat de complexitate structurală. Asimetria generală a masivului Godeanu concordă cu constituția lui geologică. Masivul Godeanu este alcătuit în majoritate de șisturi cristaline puternic metamorfozate ale pânzei getice, care formează un mare petic de acoperire, cu înclinarea N - S, prinzând sub el cristalinul autohtonului și învelișul lui sedimentar. Intercalațiile de amfibolite și gnaise, ca și o parte din numeroasele lentile de cuarț și pegmatite din cadrul cristalinului getic, se
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
pânzei getice, care formează un mare petic de acoperire, cu înclinarea N - S, prinzând sub el cristalinul autohtonului și învelișul lui sedimentar. Intercalațiile de amfibolite și gnaise, ca și o parte din numeroasele lentile de cuarț și pegmatite din cadrul cristalinului getic, se înscriu în relieful munților Godeanu, alcătuind vârfuri mai înalte, abrupturi cu microrelief framântat sau stânci izolate. La extremitatea estică, sedimentarul pânzei, format din conglomerate și gresii permiene, alcătuiește un relief specific de dezagregare. Formațiunile sedimentare ale autohtonului, reprezentate în
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
(sau "Peșteră Muierii") se află în comuna Baia de Fier, Județul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peșteră a fost sculptata în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogată, peșteră în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, cănd bărbații plecau la lupte, foarte mulți copii și
Peștera Muierilor () [Corola-website/Science/305613_a_306942]
-
legată de cultul soarelui. Mircea Eliade în "Istoria Religiilor" sugera prezența cultului lui Apulo la traco-geții hiperboreeni susținînd că zeul Apollo ar fi fost împrumutat de grecii antici din lumea traco-getă. De remarcat și asemănarea lingvistică dintre dorianul Apelon și geticul (A)pelen(dava). S-au descoperit la Făcăi și în zona centrală, valuri și palisade, locuințe, cuptoare, vetre de cult și ruinele a două cetăți legate între ele prin valuri. Poziția lor, la cota 154,4 m, permitea supravegherea cîmpiei
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de metamorfism: grupul I, de metamorfism intens, suprapus peste grupul II, de metamorfism scăzut. Această observație i-a permis geologului Gh. Munteanu Murgoci să schițeze structura în pânză de șariaj a cristalinului din această zonă și să o numească "Pânza getică". În anul 1901 devine membru corespondent al Academiei Române, fiind ales în anul 1905 ca membru titular. A înființat ""Institutul Geologic al României"" al cărui director a fost din 1906 și până în 1928. În anul 1907, este ales președinte al "Congresului
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]