5,266 matches
-
noroi. „Lumânările din capelă!“ Se agăța deznădăjduit de gândul ăsta. Ajunse la căsuța de lemn cu sângele bubuindu-i înverșunat în tâmple. Intră, căută bâjbâind, cu umerii strânși, o lumânare, găsi una și ieși în goană. Se smuci spre stânga, ghicind în întuneric două forme vag omenești ce veneau spre el cu mâinile întinse. Alergă aproape în genunchi prin noroiul din ce în ce mai gros, căutând portița cimitirului; se opri și fugi spre dreapta; iar se opri și iar alergă; apoi obosi, aprinse lumânarea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
tăioase: -V am primit În casa mea și v-am omenit ca pe niște oaspeți de seamă! zise Decebal. -Nu voi mai calcă În casa asta decât cu război! răspunse Traian. Sabia a rămas În fântăna, globul de aur (ați ghicit: soarele) a rămas pe cer ca să dea lumină pământului și să-l Încălzească (și pe noi). Se spune, dragii mei, că Soarele este ochiul lui Dumnezeu. Stiați? LUPUL Pe când Sâmpetru umbla pe pământ, acesta era cioban. Dimineața Își lua ițarii
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pe cât erau de urâți, pe atât erau de răi, nu mai știu.Știu doar că făceau numai rele: furau fete de Împărați, mâncau copii și cine mai știe câte.Totuși, dacă vă vine să credeți, aveau și ei prieteni.Ați ghicit? Erau prieteni cu balaurii.Și vreau să spun că zmeii nu erau nimic pe lângă balauri. Balaurii erau din cale afară de urâți.Aveau câte două, trei, cinci sau șapte capete, aveau aripi pline de solzi tăioși, ochii sticloși și ghiare mai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
prefăcută și mincinoasă. Ca să n-o mai sfădească atâta bărbatul că bea și doarme lângă soba, Îl lingușea și se prefăcea că e bolnavă. Într-o seară, pe când omul stătea necăjit cu capul În mâini, iaca apare un șoricel care ghicea gândurile oamenilor și-l Încurajă pe bărbat spunându-i că el știe leacul pentru astfel de femei și că a mai scăpat el pe vreo două din asta. Bărbatul trebuia să fiarbă niște buruieni, după cum Îi spuse șoricelul și să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
puțin înciudat. — Se zvonește că vă vindeți casa. E adevărat? Am râs. — Scuzați-mă, însă tocmai mi-am amintit de Livada de vișini. Presupun că doriți s-o cumpărați, nu? S-a strâmbat puțin, încruntat, dar n-a răspuns. Îmi ghicise repede intențiile. E adevărat că s-a pus problema vinderii casei noastre unui prinț, fiind estimată la cinci sute de mii de yeni noi, dar nu s-a ajuns la nici un rezultat. Am fost foarte surprinsă că vestea a ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Bănuiala că nu pe norocosul vecin, ci pe tine te va pocni ghina nu e lipsită de orice temei: criza n-o descurajează pe Fortuna să-i avantajeze mai departe pe cei îndrăzneți. Și astfel, specialiști în finanțe, economie, administrație, ghicit în cafea ne dau asigurări că un climat mai potrivit pentru îmbogățire decât criza nu s-ar putea afla. Nici n-ar fi de așteptat să treacă toiul: acum e momentul fericitei, maximei lovituri. Gândește-te: cu mia de roni
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
are o pondere mult mai mică decât bucățile masive de text citat, poziția ei este bine marcată. Nu este limpede, însă, ce fel de carte avem în față. Este un studiu critic? Din cauza puținătății argumentărilor și a textului personal, putem ghici criticul mai ales din felul în care organizează materialul cules. Fiindcă, în loc să enunțe, de cele mai multe ori autoarea citează. În orice caz, volumul mare al informațiilor cuprinse în aceste pagini și structura inteligent organizată sunt atuurile care transformă cartea într-un
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
fapt, scriind în plin proces al comunismului și urmând direcția acestuia, dominantă începând cu anii '90 până în zilele noastre, Anei Selejan i-ar fi fost greu să se detașeze. Iar scrierile, faptele "gloriosului deceniu" sunt privite dintr-o perspectivă morală, ghicită printre rânduri, care umbrește fireasca cercetare istorică "la rece". Iată unde se poate observa prezența părtinitoare a autoarei: "O posibilă schiță a acestei masive participări șa tineretului cuprins de Ťfebra realist-socialistăťț ne-o oferă colaboratorii revistei Viața românească pe 1954
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
Sorin Lavric Nu știu dacă vă amintiți de două cărți stranii și cu totul atipice semnate de Petru Creția - mai întîi Norii în 1975 și apoi Oglinzile în 1993 -, al căror titlu, banal și inofensiv, nu lasă să se ghicească nimic din bizareria conținutului lor. Cele două volume te izbesc prin monomanie și te atrag prin monofagie. De ce monomanie? Fiindcă sunt cărți prin excelență monotematice, în ele vorbindu-se, de la prima pînă la ultima pagină, de chiar subiectul pe care
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
și împlinirea profeției referitoare la Mircea Cărtărescu. Cum cărțile tale sunt pline de asemenea viziuni anticipatoare, am putea vorbi de o dimensiune profetică a acestui gen de proză pe care îl practici? Fără îndoială, îmi place să anticipez și să ghicesc acele linii de forță care, plecând din prezent, se duc în viitor și se concretizează acolo, confirmând sau infirmând viziunile mele. Un alt exemplu din proza mea, construcția Catedralei Neamului, mereu și mereu amânată. Abia acum, se pare, că s-
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
a naratorului-personaj care își rememorează primele experiențe infantile (aproape în regimul unei suite de ședințe de psihanaliză) și cea a prietenei părinților, în relatare indirectă. De aici se creează impresia de imprecizie și mister, ca și cum spectacolul vieților ar fi abia ghicit dincolo de perdeaua și draperia amintirii, fluide amândouă. O anume patină încarcă narațiunea de o atmosferă desuetă, care dă iluzia de roman sentimental, poate chiar patetic, iluzie realizată printr-o strategie rafinată a psihanalistului care învăluie prin dezvăluire și viceversa. O
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
lucruri despre voi. Scrisoarea ta recentă, mi le-a completat. Dar, înainte de a intra în fondul scrisorii, vreau să te lămuresc asupra unor fapte, care-ți vor explica multe lucruri despre noi, pe care - desigur - n-ai putut să le ghicești... Câțiva ani, am dus-o extrem de greu: țară străină, obiceiuri noi, o totălă lipsă de pregătire... Este inutil să-ți spun cum am dus-o, pentru că acum sunt lucrurile trecutului. Un lucru însă ți-l semnalez: am venit în țara
Scrisori din Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8866_a_10191]
-
viziunea lui o bucurie a simțurilor și a simplității vieții. Poemul devine mica simfonie a unui mod de viață nepervertit de civilizație. În contextul politicii românești din a doua jumătate a obsedantului deceniu, într-un poem precum strămoșească se pot ghici unele intenții subversive. Pentru că în plin proces de industrializare forțată, într-o epocă în care toată lumea proslăvea isprăvile fruntașilor în producție și îi denunța pe chiaburii din mediul rural, poetul descrie frumusețea cvasi-sălbatică dar sublimă a traiului la țară, din
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
pare-se, în iernile de altădată, cînd Gherea își pierdea vremea cu Rodica, iar revistele cu facerea literaturii, a ideologiei, cu discuții despre cum trebuie să arate o democrație, una scăpată de ciocnirile de arme ale trecutului și care nu ghicea încă nimic din spaimele viitorului. La fel de temeinică, chitită pe informație, mai mult decît pe împunsături tandre, ocrotite de dulcea și veniala nelegiuire a anonimatului, este Revista revistelor. Panorama presei naționale - revistele "capitaliste", în speță, sînt vizate de ochiul cronicarului de
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
dar și afectivă. Ceea ce îi reunea nu anula aprehensiunile. Lui Malraux îi displăcea profund alunecarea prietenului spre pesimism, apoi prăbușirea în fascism. A încercat sa-l abată de la derută, dar s-a ciocnit de o incăpățânare de stâncă. El a ghicit în orbirea prietenului o atracție a ireparabilului. În grupul de scriitori anticonservatori (în care a apărut), Malraux deținea prioritatea, prezența lui decidea ce se va face, observă și Drieu La Rochelle Era un temperament vivace, apt să ia iniațiativa, dar
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
omul singur... Pentru ce inelul nu reacționează la tine? Numai la tine? - Nu știu. Dar am două presupuneri. - Put the case! - mi-o taie Liza - presupune! - Odată în Africa ne-au dus într-un sat berber și acolo ne-a ghicit o vrăjitoare cu un șarpe viu în jurul gâtului. Când a ajuns la mine mi s-a uitat în palmă și-n urechi după care a șters-o. - Ce înseamnă asta? - Probabil că energia mea și a ei s-au întărâtat
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
închiși într-un țarc de crăci asemeni caprelor și legați unul de celălalt. Când și când era târât acolo încă un ostatec și după câte mi-am dat seama, erau toți longobarzi, tineri și de rang înalt. Era lesne să ghicim ce soartă avuseseră ceilalți. Chinul prin care trecea cugetul lui Rotari nu era mai prejos de mânia sa; stătui treaz în întunericul nopții, nădăjduind să prindă fie și cel mai mic semn privind prezența Gailei. Am încercat zadarnic să-l
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
care-l acordai unor subiecte care mă frământau îmi îngăduia să-ți vorbesc aproape de orice-mi trecea prin cap. Cuceririle mele feminine te amuzau copios. Îmi ascundeam însă neliniștile sexuale. Nu le mărturiseam nici măcar Roulei, chiar dacă mi se părea că ghicesc și la ea frământări similare. Evitam să folosesc anumite cuvinte de teamă să nu mă trădez. Tu te cenzurai mai puțin decât o făceam eu. Îmi dăduseși de înțeles că relațiile tale cu tata scârțâiau serios. Susțineam că trebuie să
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
posesorul unui bun-simț nativ, căruia intuiția pare să îi fi dictat soluții care au revoluționat literatura română. Scrie Gabriel Dimisianu despre poziția adoptată de Constantin Negruzzi în dezbaterile lingvistice ale timpului și, în spatele afirmațiilor sale, nu putem decât să îi ghicim admirația uimită: "Negruzzi mărturisește că s-ar Ťînvoiť cu părerea Ťmoderațilorť, care nu împărtășeau nici elanul de purificări lingvistice de care mulți erau cuprinși, nici închistarea altora față de orice nuanță de schimbare. Acești moderați, cu care Negruzzi se Ťînvoiať, socoteau
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
-se și alunecând pe ghețușcă. M-am uitat după el un timp, să nu cadă. Fără să știe, fără să mă vadă, pe mine, care îl prețuiam ca artist - mai și scria bine. Nici până azi nu am putut să ghicesc ce se căznea să articuleze. Când s-a prăpădit, sau de câte ori trec pe lângă mormântul său de la Bellu, mă gândesc ce-o fi vrut să-mi spună... * Vorbește un fost slujbaș destul de important. "Sunt nevoit - spune el - să fiu meschin. Știu
Doi poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9838_a_11163]
-
cartea aceasta este Ianuș. El este cel dintâi și cel mai iubit dintre ștrumfi, tot el e fabrica de poezie și de personalitate, el e Oblio și el e Zveruța, e Adi și e Chiva. Și mai cine? N-o să ghiciți: "Și am așteptat altceva./ Și altceva a venit imediat./ Din divizia B, din subteranul memoriei, a venit la Brașov cea mai frumoasă echipă din țară./ Era o echipă fără vedete,/ dar încărcată cu iubire ca un detonator.// Galeria Rapidului a
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]
-
mimă, în care fiecare elev primește câte un bilețel pe care scrie denumirea unei profesii, poate fi antrenant dacă fiecare elev este invitat să mimeze meseria scrisă pe acesta. Ceilalți elevi trebuie să urmărească încercările colegului care mimează și să ghicească meseria. Opțional, jocul „Pantomima” poate fi completat în modul următor: clasa poate să voteze și să califice profesia ghicită din punct de vedere al dezirabilității pe un podium cu 10 trepte. În final se discută clasamentul meseriilor în funcție de preferințele majorității
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
fiecare elev este invitat să mimeze meseria scrisă pe acesta. Ceilalți elevi trebuie să urmărească încercările colegului care mimează și să ghicească meseria. Opțional, jocul „Pantomima” poate fi completat în modul următor: clasa poate să voteze și să califice profesia ghicită din punct de vedere al dezirabilității pe un podium cu 10 trepte. În final se discută clasamentul meseriilor în funcție de preferințele majorității, prin detalierea aspectelor legate de sarcini și responsabilități, remunerare, statut social asociat. Se vizează crearea unei viziuni realiste și
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
mai multe adevăruri decât știuse înainte, devenise mai vesel, ca un copil, și totul i se părea nou în jur. Ajunseserăm să ne înțelegem fără să mai discutăm despre nimic, alegeam instantaneu aceeași direcție în care s-o pornim, sau ghiceam exact impresiile celuilalt, într-o clipă. La un moment dat, s-a stârnit o furtună, viscolind zăpada. Ajunsesem la câmp deschis, încât n-aveam unde să ne adăpostim. Regele Lup a ales niște nămeți mai mari și s-a apucat
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
a venit rândul - atunci. Ele au fost păstrate pentru altcândva. Le-am căpătat după vreo trei săptămâni de la întâlnirea noastră, sub forma răspunsurilor la întrebările din interviu. Mi-a plăcut la Augustin Buzura seninătatea candidă, îndărătul căreia am reușit să ghicesc un amestec cuceritor de discreție și nonconformism, de sensibilitate și forță. (I. R.) - Când tatăl meu a aflat că urmează să îmi acordați un interviu, a reacționat foarte spontan, rostind cu un soi de egoism inocent (și cu o mândrie
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]