2,272 matches
-
din livadă Venit-au berze-n esplanadă Și multe flori s-au dezvelit, Iar ciocârlia din estradă Spre înălțimi s-a sumețit, Când vioreaua a-nflorit. Sărutul primăverii Chiar din zori, așa de-odată, par a-mboboci toți merii, Saltă ghiocei sub soare și nou val de viorele, Ce-și culeg din cer culoare, să dea lumii-acum și ele Vestea cea mai așteptată, a sosirii primăverii! Ciripit de păsărele din desișuri se avântă, Cucul cuibul își clădește tot strigându-se pe
PRIMĂVARĂ SENINĂ, DOAMNELOR ŞI DOMNIŞOARELOR! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362816_a_364145]
-
spre a intra în rândul lumii. Când primăvara și-a arătat chipul m-am plimbat cu iubita mea prin pădurile din apropiere. Stratul de zăpadă ceda în fața soarelui. Urma să bată la ușă treisprezece martie. Florile preferate ale Anei erau ghioceii. Trebuia să fac rost de ghiocei. Cunoșteam câteva locuri unde aceștia se iveau în fiecare primăvară. În zorii zilei de treisprezece martie am sărutat-o pe Ana pe frunte. Ea a deschis somnoroasă ochii și mi-a zâmbit. I-am
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
Când primăvara și-a arătat chipul m-am plimbat cu iubita mea prin pădurile din apropiere. Stratul de zăpadă ceda în fața soarelui. Urma să bată la ușă treisprezece martie. Florile preferate ale Anei erau ghioceii. Trebuia să fac rost de ghiocei. Cunoșteam câteva locuri unde aceștia se iveau în fiecare primăvară. În zorii zilei de treisprezece martie am sărutat-o pe Ana pe frunte. Ea a deschis somnoroasă ochii și mi-a zâmbit. I-am spus: La mulți ani! În loc de răspuns
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
Am rugat-o să-mi îngăduie să lipsesc o oră. Nu mi-a răspuns nimic. Am plecat grăbit spre poienița bine cunoscută. Zăpada nu a cedat încă. Unde stratul de zăpadă era subțire se putea observa câte o picătură de ghiocel. Am eliberat ghioceii de haina grea a zăpezii și i-am cules ființei pe care o divinizam treisprezece ghiocei. Când am ajuns la sălaș am observat ușa deschisă. Am intrat repede în sălaș dar Ana nu era niciunde. Am început
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
să-mi îngăduie să lipsesc o oră. Nu mi-a răspuns nimic. Am plecat grăbit spre poienița bine cunoscută. Zăpada nu a cedat încă. Unde stratul de zăpadă era subțire se putea observa câte o picătură de ghiocel. Am eliberat ghioceii de haina grea a zăpezii și i-am cules ființei pe care o divinizam treisprezece ghiocei. Când am ajuns la sălaș am observat ușa deschisă. Am intrat repede în sălaș dar Ana nu era niciunde. Am început să o strig
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
poienița bine cunoscută. Zăpada nu a cedat încă. Unde stratul de zăpadă era subțire se putea observa câte o picătură de ghiocel. Am eliberat ghioceii de haina grea a zăpezii și i-am cules ființei pe care o divinizam treisprezece ghiocei. Când am ajuns la sălaș am observat ușa deschisă. Am intrat repede în sălaș dar Ana nu era niciunde. Am început să o strig disperat. Am căutat-o prin toate locurile cunoscute unde știam că se putea duce și nu
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
era niciunde. Am început să o strig disperat. Am căutat-o prin toate locurile cunoscute unde știam că se putea duce și nu am găsit-o. Epuizat mai mult sufletește m-a așezat pe prag. Lângă mine odihnea buchetul de ghiocei. Toți ghioceii aveau ochii stinși. Îngândurat am observat urmele unor cauciucuri. Cu siguranța aici a fost o mașină. Ana mea a fost răpită de lângă mine. Trebuia să o caut. Am pus ghioceii într-un pahar cu apă și am pornit
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
Am început să o strig disperat. Am căutat-o prin toate locurile cunoscute unde știam că se putea duce și nu am găsit-o. Epuizat mai mult sufletește m-a așezat pe prag. Lângă mine odihnea buchetul de ghiocei. Toți ghioceii aveau ochii stinși. Îngândurat am observat urmele unor cauciucuri. Cu siguranța aici a fost o mașină. Ana mea a fost răpită de lângă mine. Trebuia să o caut. Am pus ghioceii într-un pahar cu apă și am pornit spre oraș
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
așezat pe prag. Lângă mine odihnea buchetul de ghiocei. Toți ghioceii aveau ochii stinși. Îngândurat am observat urmele unor cauciucuri. Cu siguranța aici a fost o mașină. Ana mea a fost răpită de lângă mine. Trebuia să o caut. Am pus ghioceii într-un pahar cu apă și am pornit spre oraș. Nu știam de cine să întreb. Ane erau multe. Am întrebat pe oricine îmi ieșea în drum dacă nu știe nimic despre o fată pe nume Ana ce în iarna
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
atunci nu am mai întâlnit-o niciodată pe Ana. Eu am fost în viața ei o pasăre călătoare. Ea a fost pentru mine totul. Un lanț gros mi-a legat sufletul și acesta a rămas ferecat într-o iarnă geroasă. Ghioceii s-au ofilit ca și clipa pardisiacă ce a apus. Eu am continuat să adun afine în timp ce sufletul meu trăia în trecut. Trăia într-o iarnă înflăcărată peste care au nins mulți ani de atunci. Se apropie iarna. O s-o
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
putere se așează pe un scaun de lângă patul de suferință a rănitei.) Afin: E Ana, Ana mea de acum treisprezece ani. Parcă ieri s-a petrecut totul. Ce păcat că este toamnă. Dacă era primăvară i-aș fi cumpărat treisprezece ghiocei. E mai bine că e toamnă. Dacă m-aș fi dus acum după ghiocei riscam s-o pierd din nou. S-ar fi trezit și ar fi fugit de mine. (Face câțiva pași prin salon și privește peisajul ce se
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
Ana, Ana mea de acum treisprezece ani. Parcă ieri s-a petrecut totul. Ce păcat că este toamnă. Dacă era primăvară i-aș fi cumpărat treisprezece ghiocei. E mai bine că e toamnă. Dacă m-aș fi dus acum după ghiocei riscam s-o pierd din nou. S-ar fi trezit și ar fi fugit de mine. (Face câțiva pași prin salon și privește peisajul ce se înfățișează dincolo de fereastră.) De fapt nu pot s-o pierd. Am pierdut-o demult
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
Afin: Condoleanțe. Am aflat despre soțul tău. Ana: Tu ești bine? Afin: Așa cum mă găsești. Ana: Ți-ai întemeiat o familie? Afin: Acest vis al meu s-a ofilit demult. A pierit într-o primăvară în lacrimile albe a treisprezece ghiocei. Ana: O singură dată în viață am trăit cu adevărat, într-o iarnă limpede ca o adiere călduță de vânt. Clipa aceea a devenit picătura colorată a vieții mele. În rest am trăit o viață oarbă, o căsătorie aranjată. Afin
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016. Când râde sufletul, fața mi se luminează. Pupila se dilată în orbită, trimițându-mă în primăvară. Aroma liliacului înflorit în alb și albastru, îmi cântă la geam. Ghioceii sparg pământul făcându-și prezența. Anotimpul se lungește numai pentru mine. Când mă încinge durerea în piept și sufletul nu mai poate duce, lacrimile și ochii vorbesc. (16.05.2016, Craiova) Citește mai mult Când râde sufletul,fața mi se
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
mai poate duce, lacrimile și ochii vorbesc. (16.05.2016, Craiova) Citește mai mult Când râde sufletul,fața mi se luminează.Pupila se dilată în orbită,trimițându-mă în primăvară.Aroma liliacului înflorit în albși albastru, îmi cântă la geam.Ghioceii sparg pământulfăcându-și prezența.Anotimpul se lungeștenumai pentru mine. Când mă încinge durereaîn piept și sufletul nu mai poate duce,lacrimile și ochii vorbesc.( 16.05.2016, Craiova)... XVI. , de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 1959 din 12 mai
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ZIUA FLORILOR Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1555 din 04 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Am pus mir nou în cuvinte Și un clopot ghiocel, Chiar de e plăpând micuțul, Are albul tot în el... Din mangnolia înflorită Vreau să fac cununi în zori, Fericirea și speranța Doar așa să le măsori...! Adun maci îmbujorați Și îi țin sfios în palme Nu vreau viscolul tăcerii
ZIUA FLORILOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362941_a_364270]
-
primăverile mele în livezi ce în suflet le port când în chip de Icar, către stele dorul meu zboară fără efort. Codrii deși reînvață să cânte foșnind tandri în inima mea și-orice lacrimi încep să se zvânte sau devin ghiocei de sub nea. Simt în gânduri și-n trup dans de focuri care ruguri în visuri aprind luminând înnoptatele locuri unde-ascult al speranței colind. E o forfotă plină de viață, o-nviere — miracol sublim, o ciudată schimbare la față, când pe
FORFOTĂ RÂD ŞI PLÂNG de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362962_a_364291]
-
din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului Cerne trist o ploae rece Peste-nmuguriții tei Și un vânt de ghiață trece De trei zile pe alei. Mă-ntorceam plouat din piață: -Uite domnu,dacă vrei, Un cadou de dimineață Pentru doamna,ghiocei. Țigăncușa o copilă Stă în fața-mi tremurând Și-am simțit atunci o milă, Privind trupul ei plăpând. - Ghiocei, urzici, leurdă, Le-am cules de dimineață. Mă-neca revolta surdă: -Tristă-i mama ei de viață. Nu puteam să-mi vin în
ŢIGĂNCUŞA de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362977_a_364306]
-
ghiață trece De trei zile pe alei. Mă-ntorceam plouat din piață: -Uite domnu,dacă vrei, Un cadou de dimineață Pentru doamna,ghiocei. Țigăncușa o copilă Stă în fața-mi tremurând Și-am simțit atunci o milă, Privind trupul ei plăpând. - Ghiocei, urzici, leurdă, Le-am cules de dimineață. Mă-neca revolta surdă: -Tristă-i mama ei de viață. Nu puteam să-mi vin în fire: -De-o vârstă cu nepotul meu, Ca o trestie subțire Și cât mai tremură de-un leu. Emil
ŢIGĂNCUŞA de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362977_a_364306]
-
descopăr pe la tâmple Mijind gata să se-ntâmple, Flăcări reci de iarn-arzândă. Se zăresc abia în mugur Și-or spori fără tăgadă, În curând au să se vadă Desfăcându-se în strugur. Poleind cu-argint s-aștearnă Fulgi de iarnă, ghiocei Troienind tâmpla cu ei, Sub acea ne-nvinsă iarnă . Raveca Vlașin Referință Bibliografică: Poezii de Raveca VLAȘIN / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1067, Anul III, 02 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate
POEZII DE RAVECA VLAŞIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363079_a_364408]
-
primăvară într-un grăunte orb și surd! (acum mi-e sufletul ascuns dup-o cortină ce tremură în faldurile unui clopot de mătase ce se pregătește să hiberneze toată iarna trezindu-se la primavară în clinchetul de clopoțel al unui ghiocel care va străluci-n lumină ... iar tu de mă vei chema să desțelenim cuvântul iertarea o voi aduce chiar din rai iar din izvorul cu apă vie te voi uda la rădăcină din răsărit voi fura câteva raze să te
ELEGIE PENTRU IERTARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363307_a_364636]
-
Acasa > Poeme > Emotie > SUNT DOAR UN GHIOCEL... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt doar un ghiocel, plăpând Și mic, ieșit cu greu de sub zăpadă. Mi-e cam rușine, și am de gând Plecat să stau, să nu
SUNT DOAR UN GHIOCEL... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363375_a_364704]
-
Acasa > Poeme > Emotie > SUNT DOAR UN GHIOCEL... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt doar un ghiocel, plăpând Și mic, ieșit cu greu de sub zăpadă. Mi-e cam rușine, și am de gând Plecat să stau, să nu se vadă Că n-am culoare, nici miros... Dar nu mă faceți de ocară, Căci m-am grăbit să
SUNT DOAR UN GHIOCEL... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363375_a_364704]
-
am de gând Plecat să stau, să nu se vadă Că n-am culoare, nici miros... Dar nu mă faceți de ocară, Căci m-am grăbit să ies de jos, S-aduc cu mine primăvară. Referință Bibliografică: Sunt doar un ghiocel... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1862, Anul VI, 05 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SUNT DOAR UN GHIOCEL... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363375_a_364704]
-
plesnește. Zăresc peștii curcubeu, aurii și argintii, ce-și pun solzii în valoare, fluturând din aripioare. Susur duios se aude - „simfonii de primăvară”, și pe maluri, dalbe flori scot căpșorul din zăpadă. Tot privești și nu ai crede că gingașii ghiocei, cu lăncile din smarald, scot clinchet de clopoței. O boare de vânt ușoară va purta mireasma lor, „vestitori ai primăverii” - bucuria tuturor. Iarna însă nu se lasă, „babele” își pregătește să cearnă zăpadă-n zări, troienind din nou cărări. Vântul
„SIMFONII DE PRIMĂVARĂ” de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363410_a_364739]