1,318 matches
-
vecini nămeții netopiți Și teama de-un viscol barbar Dar soarele darnic,urcă pe cer Strigând îmbietor: veniți,veniți! Vine mic plăpând și îndrăzneț. Clopoțelu-i răcoros și fraged, O primăvară trage după el, În splendoarea noii tinereți. Din bulbu-nfipt în gliile natale Se-naltă-n zarea de lumină, Și sună din goarne de-argint Flutrurându-și cele cinci petale. Privesc, admir, așa într-o doară, Un tainic dor de viață mă îmbie Să fiu și eu, cândva, un ghiocel Sau poate chiar
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
albu-i nimb .Are vecini nămeții netopițiși teamă de-un viscol barbarDar soarele darnic,urcă pe cerStrigând îmbietor: veniți,veniți!Vine mic plăpând și îndrăzneț.Clopoțelu-i răcoros și fraged,O primăvară trage după el,În splendoarea noii tinereți.Din bulbu-nfipt în gliile nataleSe-naltă-n zarea de lumină,Și sună din goarne de-argintFlutrurându-și cele cinci petale.Privesc, admir, așa într-o doară,Un tainic dor de viață mă îmbieSă fiu și eu, cândva, un ghiocelSau poate chiar o primăvară...... XXI. CU DOR DE MAMA
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
calea gândului, acasă... Privind la voi, pe mama o zăresc Cu ochii blânzi, cu chipul îngeresc Și-n ochi o lacrimă-mi răsare, Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când vă privesc cu
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lacramioare.html [Corola-blog/BlogPost/355506_a_356835]
-
calea gândului, acasă... Privind la voi, pe mama o zăresc Cu ochii blânzi, cu chipul îngeresc Și-n ochi o lacrimă-mi răsare, Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când vă privesc cu
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lacramioare.html [Corola-blog/BlogPost/355506_a_356835]
-
este un răspuns didactic la deficiențele manualelor alternative, cît și la eliminarea din programele liceale a unor scriitori reprezentativi - Dimitrie Cantemir, Corifeii Școlii Ardelene, Hașdeu, Coșbuc, Goga -, dar și opere cu răsunet în inimile adevăraților români iubitori de limbă și glie.ˮ , a subliniat L.E. Locusteanu despre cartea care „are un pronunțat caracter metodic, propunînd promovarea unor principii tradiționale privind predarea literaturii române, punînd accent pe latura informativ-formativăˮ. Prof. Zoe Bogdan a vorbit despre înrîurirea pe care dascălii de vocație o
LITERATURA ROMÂNĂ, ELOGIATĂ LA „VATRA ROMÂNEASCĂˮ DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1448000214.html [Corola-blog/BlogPost/353265_a_354594]
-
dumneavoastră, m-am îmbrăcat imediat și am venit cu o ocazie la lansare. V-am adus și eu niște poezii de-ale mele..." Din conversație și din poeziile sale am desprins că face parte din acei oameni simpli care aparțin gliei cu tainele ei, cu „cumințenia pământului" românesc. I-am admirat vorbă spusă cu firesc și simplitate, dar într-un fel răscolitor, percepția scurgerii timpului cu trena lui de schimbări într-o odă închinată patefonului și radioului de odinioară, meditația profundă
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_vara_cultura_elena_buica_1384729343.html [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
fragment într-o manieră nostalgică în vremurile și locurile de care, fiecare în parte și toți la un loc, nu s-au desprins niciodată. Regăsim în fiecare protagonist adânc înrădăcinat și în ciuda timpului păstrat cu sfințenie, sentimentul de dragoste față de glia străbună, de neam și de țară, sentiment doar amorțit și păstrat undeva în cuferele scumpe ale sufletului și care are nevoie de un mic gest, de vibrația dulce a limbii, a dulcelui grai românesc, pentru a se încinge și a
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_manual_de_igiena_morala_si_spirituala.html [Corola-blog/BlogPost/341475_a_342804]
-
nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului 8De-ale toamnei Șiruri, șiruri trec cocorii, Mic e muntele din zare, Păsările migratoare Punte fac pe largul zării. Nimeni nu mai e-n livadă, Aburește-n câmp ogorul, Bobul mic sub glii trudește, Să-și ridice capușorul. Râul noaptea-i plin de stele; Ziua pare de mărgean Și grăbind către ocean Poartă gândurile mele. Scuturate flori de măr Sunt căzute în uitare, Mere roșii fac cărare Către fânul cel din pod. Pere-mprăștiemireasma
DE-ALE TOAMNEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_ale_toamnei_0.html [Corola-blog/BlogPost/348469_a_349798]
-
ani de activitate în slujba poporului îți urez viață lungă.” În câteva fraze vă voi spune despre maestrul GHEORGHE ROȘOGA, un nume cu rezonanță în muzica românească, 50 de ani închinați pe scena „RAIULUI FOLCLORIC” - dăruire, iubire de neam și glie, port, tradiții populare, cântec nemuritor, doine cântate cu patimă și dor, astăzi colonel MAI în rezervă, ne-a fascinat pe data de 28 aprilie la spectacolul „OMAGIU VETERANILOR DE RĂZBOI” care a avut loc în Aula Ministerului Apărării Naționale, moment
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1430783807.html [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
și peste lumi; Ca români, ca oameni buni, Simplu și convingător Cu sufletul...tricolor. Poartă peste lumi afară Dorul dragostei de țară, Spiritul străbun, mândria, Limba sfântă, România. Vorbelor, mai dulci ca mustul, Le-au simțit cu toții gustul, Cei din glia țării mele, Cei străini, cei duși la stele, Într-un ton cald și firesc Prins de har dumnezeesc. Scrie cu dezinvoltură Pentru-a nemului cultură, La margine de vis și univers Și arde-n suflet, fiecare vers. Gavril MOISA/ Cluj-Napoca
CROCHIU, POEZIE DE GAVRIL MOISA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Crochiu_poezie_de_gavril_mois_al_florin_tene_1381087674.html [Corola-blog/BlogPost/352316_a_353645]
-
din 30 august 2014. LIMBA NOASTRĂ, GIUVAER STRĂVECHI Doamne, cât ai fost de-ndurător Când ai vrut ca să mă nasc în vară, Lâng-o pădurice și-un izvor, Prefirând în mine primăvară Toamnelor m-ai dăruit doinind, Ruginiu brumat cu dor de glie, Iernile mi le-ai pictat, zâmbind, Cu omăt pe trup de Românie Legăn de visări, cu mir curgând - Graiul nost', limba română sfântă De la daci străbuni, sclipiri în gând, Colț de rai ce sufletu-ți încântă. Luminat-ai, Doamne, cugetul
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Limba noastră, giuvaer ... Citește mai mult LIMBA NOASTRĂ, GIUVAER STRĂVECHIDoamne, cât ai fost de-ndurătorCând ai vrut ca să mă nasc în vară,Lâng-o pădurice și-un izvor, Prefirând în mine primăvarăToamnelor m-ai dăruit doinind,Ruginiu brumat cu dor de glie,Iernile mi le-ai pictat, zâmbind,Cu omăt pe trup de RomânieLegăn de visări, cu mir curgând -Graiul nost', limba română sfântăDe la daci străbuni, sclipiri în gând,Colț de rai ce sufletu-ți încântă.Luminat-ai, Doamne, cugetulCopt-ai
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
își luase piatra și fugea să mai arunce o dată. Dacă aveai ghinionul să lovești piatra singulară, luai de bunăvoie și fără pic de entuziasm, locul păzitorului. Ne mai jucam de-a v-ați ascunselea, noi îi spuneam mija, țurca sau glia mică, glia mare pe echipe de câte patru, mai ales băietanii care se întâlneau cu vitele la păscut, capra care în alte părți se mai numește și lapte gros, jocuri „inteligente” de genul bâza sau fripta în care puteai să
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
piatra și fugea să mai arunce o dată. Dacă aveai ghinionul să lovești piatra singulară, luai de bunăvoie și fără pic de entuziasm, locul păzitorului. Ne mai jucam de-a v-ați ascunselea, noi îi spuneam mija, țurca sau glia mică, glia mare pe echipe de câte patru, mai ales băietanii care se întâlneau cu vitele la păscut, capra care în alte părți se mai numește și lapte gros, jocuri „inteligente” de genul bâza sau fripta în care puteai să mănânci bătaie
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
În frunze, îmi văd starea, strigarea ce e mută Și traiectoria care mă înveșmântă-n lut, În neputința cărnii, durerea-i mai acută, Dar sufletul zâmbește, chiar dacă e căzut. Când lăcrimează cerul, mă contopesc cu ploaia Și mă aștern pe glie, ca roua-n dimineți, Sunt ramurile goale, la fel e goală foaia, Ce ar putea descrie povestea altei vieți. O viață de izbândă,hțcu pace și iubire, Speranță, sănătate, puteri și bucurii, Dar am primit durerea, ca mod de viețuire
ŞI IARĂȘI AI PLECAT de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1475707473.html [Corola-blog/BlogPost/382476_a_383805]
-
Acasa > Poezie > Amprente > OMAGIU ȚIE... Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1724 din 20 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Omagiu ție sfânt drapel, sub tine s-au jertfit strămoșii Pentru o glie și un țel, au dat piept crunt cu nemiloșii Dușmani ce-au jinduit moșia, ce-o moșteniseră străbunii, Din neam în neam, din tată-n fiu, a lor au vrut să fie unii. Omagiu ție scump stindard, tu i-ai
OMAGIU ȚIE... de NELU PREDA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1442745852.html [Corola-blog/BlogPost/366173_a_367502]
-
plâng frumuseți de acum de odinioară munți câmpii lunca izvoarele și marea livezi ce au rămas mănoase râuri limpezi al tău grânar floarea ea floarea dăruită femeii sărbătorile tale menite ție țară stejarii falnici hărnicia semenilor mei români trecători sub glie pământ românesc. Referință Bibliografică: Te cânt țara mea / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 942, Anul III, 30 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
TE CÂNT ŢARA MEA de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Te_cant_tara_mea_gheorghe_serbanescu_1375149521.html [Corola-blog/BlogPost/364219_a_365548]
-
din brazdă, Chiar dacă-i furtuna de țurțuri peste ogoare Și ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă. Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă, Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii; Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă, Căci mușcă foamea din glie sub arșița verii. Iar salcia s-apleacă stingheră spre unde: Nu´s fete să-și facă de Rusalii cunună! Hățișul Pădurii Nebune spre sate pătrunde Și peștii își pierd, apre amonte, de urmă. Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1457519613.html [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
-n tei te plânge. SPERÂND ÎNTR-O MINUNE Pădurile se nasc la poarta către stele, Ascund la pieptul lor și pasul, și cărarea. Adună legănare, dar și foșniri rebele; Prin cântecul din sevă, alintă resemnarea. Fântânile se nasc la geana gliei plânse, Când cad răzlețe spice sub coase ruginite. O ciutură și-un lanț se zbat spre hău neunse. S-apleacă iar spinarea, sorb greu buzele fripte. Iar râul fierbe-n matcă, rostind o rugăciune, În dans de unde șchioape, sperând într-
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1457519613.html [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
ca oriunde peste Mormântul milenar al neamului nostru. Au uitat însă cei răi, saducheii și fariseii de minunea celei de a „Treia zi.” Dacoromânul creștin-ortodox are de trăit și de apărat cu prețul vieții sale moștenirea a două mari Moșii: Glia străbună și Cerul Înaintașilor săi. Altfel spus: identitatea națională (naționalismul-creștin) și cea spirituală (Ortodoxia-Biserica lui Hristos): „Pe plan socio-istoric, erodarea identității de sine transformă țările în teritorii și popoarele în populații, iar persoanele în simpli indivizi (eventual buni de aservit
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1462281009.html [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
de sumbră, Clipa în care vor fi lepădați! Căci pocăința nu e o favoare, Pe care să o faci Celui Preasfânt ! El este veșnic, însă omul moare Și se va-ntoarce iarăși în pământ. Ne-am răzvrătit! Acum, pribegi pe glie, Purtăm poveri ce-s mult prea greu de dus, De-aceea-n mila Sa, din veșnicie, Tatăl ne-a dat pe Fiul Său, Isus. Prieten scump, dac-ai gustat ce-i harul Și dragostea ce Tatăl ne-a purtat, Cum poți să
DE CE PRIVEȘTI LA OAMENI? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1456847014.html [Corola-blog/BlogPost/373343_a_374672]
-
pe un teren comun, care nu știu să fi coabitat vreodată în paginile aceleiași cărți. Aceasta este și noutatea, ineditul proaspetei apariții. Gheorghe este un alterego al autorului, cel neplecat peste țări și mări, ci rămas statornic la datorie în glia moțească. Scrierea acestei cărți este modul de a se privi în oglindă a lui Cristian Medeleanu, o refulare a condiției lui funciare de român care receptează istoria țării, trăiește în ritmul ei, cu o conștiință aprinsă, neînduplecată de depărtările care
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/colibele-ca-arta-arhetipala-cronica-literara-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
Ediția nr. 1910 din 24 martie 2016 Toate Articolele Autorului Răsplata trudei mele-i demnitatea Pe care-o port, ca pavăză și armă, În bătălii cu cei ce vor s-adoarmă Credința-n adevăr, cu răutatea. Cuvântul a născut din glie, pâine. Cuvântul spune simplu cine ești, Cu el bunicii rostuiesc povești, Și este arca lumii către mâine. E folosit, adesea ca sudalmă, Și-mpovărează sufletul când lacrimi, Arăzdând obrajii ofiliți de patimi, Nu pot schimba în mângâieri, o palmă. Pentru
TĂCEREA ÎNNOBILEAZĂ CUVÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1458800782.html [Corola-blog/BlogPost/373322_a_374651]
-
iubim! Pe cărări de viață ai plecat Tânără, să te desăvârșești Te-ai școlit, catedr-ai preferat Generații-ntregi să păstorești Ai predat limba română, dulce Dragă ți-a fost școala și copiii Mai apoi, ai îndrăgit condeiul Cum își îndrăgește glia fiii... Crud ți-a fost destinu-n tinerețe Ai rămas devreme văduvioară Dar spijinul tău la bătrânețe Fata-ți dragă, a plecat din țară... Și-a-nsoțit sortitu-n țări străine Tu te-ai comportat cu demnitate Și la pensie, cum noi știm bine
LA MULTI ANI DRAGA BUNI ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/La_multi_ani_draga_buni_george_roca_1357209579.html [Corola-blog/BlogPost/348814_a_350143]
-
lacrimile-mi curg - Este timpul, dragă mamă! Să vin, mâna, să-ți sărut. Mâna ta ce mă alină, Ochișorii ce nu dorm, Inima care suspină; Scumpă mamă, căci pe mine M-ai crescut, m-ai făcut om. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... Mamă dulce, fericită! ... Glia ta cea însorită - Cu izvoare cristaline ... Dragă mamă, preaiubită! Dor îmi e, ȚARĂ, de tine! Cine mama nu-și iubește, Cine nu-și adoră tata, Cine țara nu-și respectă, Este mort chiar de trăiește. Mamă, mamă, dor de mamă
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Mamei_cea_mai_iubita_fiinta_de_pe_p_marin_voican_ghioroiu_1331218860.html [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]