1,314 matches
-
Toate Articolele Autorului De Marius Baciu POVESTE DE DRAGOSTE Mi-o amintesc ca pe-o regină Măreață, matriarhă, demnă Distinsă suveran de gintă Neînduplecată și supremă Cu oameni buni și muncitori Și lanuri mari și măiestoase Cu bogații nemărginite O glie plină de prinoase Pe fruntea-i tipărit Banatul În inimă-i sălaș Moldova Crișana curge lin pe ape Cu limba-i dulce și cu slova Ardealu-i dincolo de codri Mirific plai un Maramureș Iar Bucovina-n mănăstiri Evocă un trecut de
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
nu ma compară cu nimeni - dă-mi voie să fiu eu!” Sper că i-am împlinit dorința. Dragul meu cititor, acesta este distinsul Om și Poet Victor Burde - Poetul Iubirii Eterne de mama și de țară, de femeie și de glie, de natură și de cer, de aproapele sau și de Sfanțul Dumnezeu. Prof. ELENĂ ANGHELUȚĂ BUZATU, SCRIITOR - poet - traducător, Foreign Languages Professor Butte Glenn Community College Oroville, California - UȘA Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe
VICTOR BURDE – DESPLETIREA CLIPELOR (ANTOLOGIE DE VERSURI, 332 PAGINI, A5) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350666_a_351995]
-
Lângă vadul pentru vite. Doar pe uliți lume nu e Ci doar case părăsite, Din islaz azi nu mai suie Prunci cu larma praf și vite. Stana veche e pustie Că nu mai sunt ciobani nici oi, E pârloaga vechea glie Și-n sat sunt doar bătrâni că noi . Trist în urmă satu-si lasă Cei tineri duși printre străini Iar pământul lor de-acasă Parloaga-i năpădit de spini . Că nu mai e niciun bărbat Să are dealu-n sus si-
SATUL MEU de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350700_a_352029]
-
vor veni - să-i fie luceferi, si stejari. E ziua României. Să-i fim, în inimi, Cozie, Tismana, Voronețul, Ceahlău, sau Sihăstrie - Să îi plivim, din suflet, neghina, știr și bozie, Și să-i slăvim eroii și sfinții vii, din glie - E ziua României. Cu pâine și cu sare Să îi primim în case Prea Simplul Voievod - Să îl privim cum gusta, din ele, cu răbdare Și cumințenia holdei, ce trupul, ne dă rod - E ziua României. Să ne trăiești, Mărite
CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358928_a_360257]
-
vor veni - să-i fie luceferi, și stejari. E ziua României. Să-i fim, în inimi, Cozie, Tismană, Voronețul, Ceahlău, sau Sihăstrie - Să îi plivim, din suflet, neghină, știr și bozie, Și să-i slăvim eroii și sfinții vii, din glie - E ziua României. Cu pâine și cu sare Să îi primim în case Prea Simplul Voievod - Să îl privim cum gustă, din ele, cu răbdare Și cumințenia holdei, ce trupul, ne dă rod - E ziua României. Să ne trăiești, Mărite
CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358957_a_360286]
-
sunt eu și Ionuț cel mic. ( Arată către copil.). DECEBAL Să aveți grije de copil să crească mare Să spună la toți povestea Tatălui Mare. LICINIUS Mori fără teamă mărite rege. 44 Romanii au o lege: „ Salvarea poporului din strămoșeasca glie Este suprema noastră datorie! „ DECEBAL ( Către comandații. ). Se cade ca vajnicul corăbier, atunci, Când nava se scufundă, prin grije și porunci, Să ia în seamă viața celor de pe vas. La postul de onoare să fie ultimul rămas. Așa că oricât îmi
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
ta! DURAS Din văgăuni, din munți, nevinovații prunci Nu vor ști de această nelegiuire, în văile adânci. Acolo, feriți de dușmani și de păcat Gândul lor se va înfiripa tot curat, Ca prin ei deapururea neamul să moștenească Iubirea de glia strămoșească. Când de geruri și de vreme rea veți fi urgisiți Povestea de acum să le-o amintiți! Să poarte șoapta, codrul prin freamătul lui Să le spună de cinstea, virtutea, vitejia neamului. De nu vor avea nume, să-i
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
raza arsă Cum nimenea în vatra lor, nicicând nu vine. Plecat-am toți prin zări și mări departe Orbiți de izul domnului cu pălărie, Orbiți de-a ști și a ceti din carte Uitat-am timp trecut și dorul nost-de glie. Anii s-au scurs, dar dorul greu m-apasă Hrănindu-mi amintiri ce răscolesc, Un dor flămând îmi cheamă trup acasă Acel meleag, un colț de rai lumesc. Cu turme behăind pe creste nalte, Cirezi întinse-n lung de văi
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
apar ca niște „himere” la care nu poate ajunge: „În spate e noaptea, / În față e oaza. / Pe drumul mătăsii / Un joc de cuvinte / E viața./ Departe e Meka, departe!” Autorul face și un remember al celor ce au apărat glia strămoșească: „Voievozii pletoși / Alungă hoardele... / Dinspre pietrele de întemeiere / Străbate un cânt... / Străbunii, / Mânuind plugul și sabia, / Au durat citadela / Iubirii de neam. / Din codri, / doinele urcă / înspre simfonia / neamului românesc.” Apoi face o trecere în revistă a figurii proeminente
DRAMA POETULUI ÎN „PERLELE UITĂRII” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359048_a_360377]
-
cortina nocturnă deschisă pe scena actorilor aștri, aștept răbdătoare ca-n magica urnă din palmă, să-mi cadă luceferi sihaștri. Iar sufletul meu își deznoadă frânghia cu care-l legasem de trupul de lut și zboară spre stele, departe de glia ce-n chingă vicleană, de fier, l-a ținut. Cu lună, luceferi și sori laolaltă dansează, azi, sufletu-mi, arc peste vreme, în valsul celest prin genune tresaltă, se bucură... Cerul va ninge devreme. 13-14 iunie 2012 Referință Bibliografică: Arc
ARC PESTE VREME... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359075_a_360404]
-
Este o țarâ doar a mea Ce-i dulce ca o acadea Cu câmpuri care gem de maci Și dealuri pline ochi, de fragi... E țara mea unde-i cunosc Pe cei ce sunt și cei ce-au fost, Pe glia ei când mă descalț Ei urcă-n mine spre înalt. Pedeapsă dar și giuvaer Cum totu-n jur e efemer Pân-ne-o veni la cer sorocul E pentru noi românii, totul! Referință Bibliografică: Cântec pentru țara mea / Valeria Iacob
CÂNTEC PENTRU ŢARA MEA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359316_a_360645]
-
au rupt încet, încet ulucii...” Își zice-n gând și mâinile își frânge. Măicuță dragă, chiar plecați în lume Noi te purtăm în suflet cu mândrie În munți cerniți sau mările cu spume Căci rupți am fost de astă tristă glie Muncim, pribegi, străini, fără simbrie De la cicoii noi ce ne-o pângăresc Ne este dor de-o altă Românie De adevăr și suflet românesc! SPERANȚA Mai bate-o oră-n noaptea răvășită Secunde curg prin fante de lumină Prin maci
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
freacă-n unsori Ea-l spală mereu în apă de flori, La ureche-i șoptind rugăciune Îl învață cine-i stăpânul în lume. Aceasta-i măicuța cu privire albastră, Ce-și ține bucătăria sub ie, Și-și poartă prucuțul pe glie Cu ceru-i deasupra fereastră. Maică ce-i face din dragoste scut , Ce viața și-o duce scrijelind doar în lut, Și știe să nalțe rugă fierbinte Să-i crească copilul sănătos și cuminte. Mâna ei vrednică toate le știe
MAMEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359483_a_360812]
-
rimează piuie, What the rock, lasă-l în bloc, Domn” profesor - ventriloc. Disco în the dancing floor, Furi și tu, eu nu mai nor, În sesiune mari magiștri Se ocupă cu nabiștii, Prea mult sex și armonie Pe această sfântă glie, Ia reforma, ia eclerul, Le cam știe inginerul, Să ajungi miliardar Ai ne voie de țipțari, Fanfarlo și gigolo Îți aduc un bordero, Movieplex, move, move, move , move, Toți avem câte-u șurub. P4- Bellezza Gravitate, bunătate, Două kile jumătate, Gatsby
CREAŢIA POEMULUI EPIC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360272_a_361601]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > REMEMBER - MIHAI EMINESCU Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Pantum poetului Eminescu Răsună bucium în Codrii Vlăsiei, la sărbătoarea culturii unui neam. Că îmbelșugat e ogorul gliei, când copacul vieții își înclină ram. La sărbătoarea culturii unui neam se-adună breaslă scriitoricească. Iar copacul vieții își înclină ram, cu glasul lirei s-o sărbătorească. Străluce-n breaslă scriitoricească razele Luceafărului din carte. Ca pe un Demiurg să-l
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360511_a_361840]
-
freacă-n unsori Ea-l spală mereu în apă de flori, La ureche-i șoptind rugăciune Îl învață cine-i stăpânul în lume. Aceasta-i măicuța cu privire albastră, Ce-și ține bucătăria sub ie, Și-și poartă prucuțul pe glie Cu ceru-i deasupra fereastră. Maică ce-i face din dragoste scut , Ce viața și-o duce scrijelind doar în lut, Și știe să nalțe rugă fierbinte Să-i crească copilul sănătos și cuminte. Mâna ei vrednică toate le știe
MAMEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360675_a_362004]
-
Acasa > Strofe > Creatie > NOI PRIMĂVERI Autor: Lucia Secoșanu Publicat în: Ediția nr. 426 din 01 martie 2012 Toate Articolele Autorului Mugur copt sprge-n petale foame de viață. Truda iernii ce-n geruri coace pita în glie Odihna-și găsește... Și-n raze de soare agață Slava noului rod, în triluri de ciocârlie... Simt cum inima-mi bate-n fioruri fierbinți Clocotindu-mi în carne forțe noi, armonie Pentru ziua de mîine, zămislesc noi dorinți Și, iert
NOI PRIMĂVERI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360682_a_362011]
-
ofranda. Pământul înroșit cu vieți nevinovate de miri, devine potir de cuminecare a cerului. Creanga de aur a inimii căntă imnul celor ce s-au dus. Morminte dragi, lumină vie,/ sporite-ntruna an de an,/ noi v-auzim curgând sub glie/ ca un șuvoi subpământean./ Ați luminat cu jertfe sfinte pământul până-n temelii,/ că țara arde de morminte/ cum arde cerul de făclii./ Ascunse-n lut ca o comoară,/ morminte vechi, morminte noi,/ de vi se pierde urma-n țară,/ v-
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
i-a desăvârșit, format și șlefuit. Deși nu ar trebui să existe un motiv anume pentru a dărui limbii române toate meritele, de această dată există un prilej oficial pentru care românii, cu respectul cuvenit, să omagieze graiul strămoșilor, al gliei străbune, al propriei conștiințe ce solidarizează inimile, căci „a vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numește, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA CÂNTULUI MEU! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359993_a_361322]
-
fie departe de țară, nu neapărat împotriva voinței ei dar nici cu bucurie. „Măicuță dragă, chiar plecați în lume/ Noi te purtăm în suflet cu mândrie/ În munți cerniți sau mările cu spume/ Căci rupți am fost de astă tristă glie”. (Mi-e dor ... , Limasol). Dar dincolo de orice considerații de natură relațională între operă și autor, poezia Georgetei Resteman poate fi comparată cu o dantelă. Folosesc metafora fiind exact pe tărâmul acesteia. O dantelă din acelea din timpul când sufletul, mintea
O PRINŢESĂ ÎN REGATUL POEZIEI. DESCIFRAREA ANOTIMPURILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360067_a_361396]
-
Limba târâtă la Roma odată cu Decebal, aspră ca tăișul sabiei ascuțit printre pietre tăcute , și-a întors fața mandră către schitul lui Dumnezeu, munții Carpați. Soarele se răsfrânge în inima ei pulsând veșnicii. Picioarele cuvintelor romanești caută harul în somnul gliei încălțate în sandale romane. Serenitatea vocalelor are timbru de clopot ortodox. Ele înalță curcubeu peste Prut pe cerul de un albastru voronețian. Răsună în trupul Limbii române glasul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Limba Română este ultima Lui mănăstire
LIMBA ROMÂNĂ, ULTIMA MĂNĂSTIRE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360122_a_361451]
-
cer române Și cere-i Domnului să-ți dea tărie, Să-ți iei destinu'-n mâini, că altfel mâine, Vei fi iobag în propria gospodărie. Cât încă poți să spui că ai un nume Și-un sânge de străbun îngrașă glia, Deschide ochii, trezește-te române, Cât încă e pe hartă ROMÂNIA! de Gabriela Mimi Boroianu 16.05.2014 Referință Bibliografică: Trezește-te române! / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1378, Anul IV, 09 octombrie 2014. Drepturi de
TREZEŞTE-TE ROMÂNE! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360204_a_361533]
-
Toate Articolele Autorului străbunii mei au fost păgâni n-au cunoscut altă credință decât sudoarea muncii, s-au născut din roua humei ca merii, le-au crescut și aripi ascuțite de vultur, dar niciodată nu s-au putut dezlipi de glia satului au cultivat prin ogoare dărnicia, iar în fața colibei creșteau straturile dese de fericire în fiecare an, babele din neamul nostru păgân împleteau cu mâinile uscate de ani cununi zdravene de cepe; le atârnau la colțul grinzii de la târnaț ca
POEM PĂGÂN de MARIAN HOTCA în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360206_a_361535]
-
09 octombrie 2014. străbunii mei au fost păgâni n-au cunoscut altă credință decât sudoarea muncii, s-au nascut din roua humei că merii, le-au crescut și aripi ascuțite de vultur, dar niciodată nu s-au putut dezlipi de glia satului au cultivat prin ogoare dărnicia, iar în fața colibei creșteau straturile dese de fericire în fiecare an, babele din neamul nostru păgân împleteau cu mâinile uscate de ani cununi zdravene de cepe; le atârnau la colțul grinzii de la târnaț ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360229_a_361558]
-
în ceruri ... Citește mai mult străbunii mei au fost păgânin-au cunoscut altă credință decât sudoarea muncii,s-au nascut din roua humei că merii,le-au crescut și aripi ascuțite de vultur,dar niciodată nu s-au putut dezlipi de glia satuluiau cultivat prin ogoare dărnicia,iar în fața colibei creșteau straturile dese de fericireîn fiecare an, babele din neamul nostru păgânîmpleteau cu mâinile uscate de anicununi zdravene de cepe;le atârnau la colțul grinzii de la târnațca un dar adus luminii din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360229_a_361558]