575 matches
-
unor vechi reverii. Dornice de evadare din „sinele zilnic, temător, hotărnicit și rutinier”, două personaje - naratorul și prietenul său doctorul - se eliberează din chingile obișnuințelor și tabieturilor, călătorind fie și numai pe Someș. Spiritul ironico-dezabuzat este prezent și aici. SCRIERI: Glose franceze, Cluj-Napoca, 1981; Ținuta obligatorie!, Cluj- Napoca, 1986; Și pe față și pe dos, Cluj-Napoca, 1989; Marcel Proust et le théâtre, Cluj-Napoca, 1991; Practica traducerii literare (Domeniul francez) (în colaborare cu Sorin Barbul și Gheorghe Lascu), Cluj-Napoca, 1992; Sfârșit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
1976, 9247; Ion Marcoș, „La bal cu Marcel Proust”, ST, 1976, 10; Miron Blaga, „Ținuta obligatorie!”, TR, 1981, 1; Vasile Igna, Confesiunile lui Tudor Ionescu, „Făclia”, 1981, 10606; Ilie Călian, Poezia picturii lui Tudor Ionescu, „Făclia”, 1981, 10719; Valentin Tașcu, „Glose franceze”, TR, 1981, 38; Carmen Varfalvi-Berinde, De-a povestirea, TR, 1994, 43; Irina Petraș, San Antonio, TR, 1995, 20; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, coordonatori Cristian Bârsu, Ion Bob, Dan Brudașcu, Cluj- Napoca, 2000, 157. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
Traduceri: N. Iorga, L’ultima delle dee, Lanciano, 1930 (în colaborare cu Aron Cotruș), Frate Francesco. Mister în cinque tempi, Milano, 1931; Mihail Sevastos, La via dei Giardini, Lanciano, 1940. Repere bibliografice: G. Călinescu, Divinul rătăcitor, CNT, 1956, 11; Zaciu, Glose, 218-223; Dan Mănucă, „România antică e modernă”, RL, 1994, 34; Mircea Anghelescu, Literatura română în Italia, „Associazione latină degli studi romeni”, 1995, 9. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
Eminescu a Înțeles acest lucru ca nimeni altul Viitorul și trecutul Sunt a filei două fețe, Vede-n capăt Începutul Cine știe să le-nvețe; Tot ce-a fost ori o să fie În prezent le-avem pe toate. (Mihai Eminescu, Glosă) De ce trebuie studiat contextul? Pentru că fără a utiliza datele contextuale comunicarea ar fi imposibilă. Comunicarea implică, pe lângă un ce (fraza / propoziția rostită), un cine (locutorul), un cui (interlocutorul), un când (momentul enunțului), un unde (locul enunțului) care se Însumează Într-
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Prietenă, iară tâmpa dezmerdare Cu bogătatea și cu boieria. Cuvântul buiecia a fost transcris boieria. Cuvântul buiecia este un derivat al substantivului buiac, cu sensul de răsfățat, nechibzuit, zburdalnic, nebunatic. Introducerea cuvântului boierie a prilejuit, În climatul anilor de atunci, „glose de «critică socială» de-a dreptul vulgarizatoare și ridicole” (Funeriu, 1995, p. 13), fiindcă Întregul context este interpretat din această perspectivă. Un alt exemplu de transcriere eronată provine dintr-o poezie populară. Un culegător a transcris un vers astfel: „Vântul
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Iași. Jordan, R.R., 1980, 1989, Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow. Laggett, Glenn; Mead, David C.; Charvat, William, 1978, Handbook for Writers, ediția a VII-a, Englewood Cliffs, Prentice Hall Inc., New Jersey. Lăzăreanu, Barbu, 1958, Glose și comentarii de istoriografie literară, Editura de Stat pentru Literatură, București. Lăzărescu, Georgeta, 1966, Introducere În metoda de indexare ordonată, Academia Republicii Socialiste România, Centrul de Documentare Științifică, București. Li, Xia; Crane, Nancy B., 1993, Electronic Style: A Guide to
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a IV-a, St. Martin’s Press, New York. Wilber, Rick, 1997, The Writer’s Handbook for Editing & Revision, NTC Publishing Group, Lincolnwood, Illinois. Williams, Joseph M., 1990, Style: Toward Clarity and Grace, University of Chicago Press, Chicago. Zaciu, Mircea, 1970, Glose, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Zinsser, William, 1985, On Writing Well, ediția a III-a, Harper & Row, New York. 1 Textul de față este prelucrat (rezumat, emendat, adaptat) după volumul Tehnoredactarea. Noțiuni elementare de prezentare grafică și poligrafică a cărții, Editura Teora, București
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cu mijloacele combinate ale limbii-scop, structura termenului din textul original. Calchierea poate crea însă unele ambiguități sau dificultăți de înțelegere și, de aceea, calcul traducător (cuvînt sau sintagmă) se poate marca sau determina pentru a sugera o anumită întrebuințare cu ajutorul glosei, adică a unei scurte explicații plasate în vecinătatea lui. Glosele sînt realizate de obicei în interiorul și cu mijloacele limbii-scop, uzînd de sinonime ori de precizări semantice sau etimologice, dar cele specifice limbajului filozofic sînt glosele realizate prin preluarea termenilor din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Calchierea poate crea însă unele ambiguități sau dificultăți de înțelegere și, de aceea, calcul traducător (cuvînt sau sintagmă) se poate marca sau determina pentru a sugera o anumită întrebuințare cu ajutorul glosei, adică a unei scurte explicații plasate în vecinătatea lui. Glosele sînt realizate de obicei în interiorul și cu mijloacele limbii-scop, uzînd de sinonime ori de precizări semantice sau etimologice, dar cele specifice limbajului filozofic sînt glosele realizate prin preluarea termenilor din limba sursă: minte (nous) sau minte (intellectus), minte (Ver-stand), minte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sugera o anumită întrebuințare cu ajutorul glosei, adică a unei scurte explicații plasate în vecinătatea lui. Glosele sînt realizate de obicei în interiorul și cu mijloacele limbii-scop, uzînd de sinonime ori de precizări semantice sau etimologice, dar cele specifice limbajului filozofic sînt glosele realizate prin preluarea termenilor din limba sursă: minte (nous) sau minte (intellectus), minte (Ver-stand), minte (entendement) etc. În acest mod, cititorul textu-lui tradus este atenționat asupra semnificației cuvîntului glosat, avînd și posibilitatea de a afla care este termenul din original
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Oișie Haham în război, nuvelă). Publică eseuri Ioan Slavici (Umanitarism rațional, în care pledează pentru găsirea obârșiei umanitarismului, a iubirii de oameni în sentimentul religios), Tudor Teodorescu-Braniște, sub pseudonimul Andrei Braniște (Războiul în literatură, fragment), Alexis Nour. În rubricile „Recenzii”, „Glose”, „Cărți noi”, „Cronici” (subdivizată în „Literare”, „Filosofie”, „Artă” și „Sociale”) se prezintă volume de I. Al. Brătescu-Voinești (În slujba păcii), Lucian Blaga (Poemele luminii), Ion Pillat (Grădina dintre ziduri), A. Dominic (Revolte și răstigniri). Sunt de semnalat ampla recenzie făcută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
persane (Omar Khayyam, Saadi, Hafez și Rumi). O face cu acribie, respectând formele tehnice ale liricii persane (robaiul, gazelul) până la subtilități de rimă precum păstrarea radifului (cuvânt ce se repetă după rimă), redând cu fidelitate prozodia originalului. În prefețe și glose, literatul atrage atenția asupra deosebirilor dintre poezia arabă și cea persana a marilor clasici, aceasta din urmă înclinând spre trăirea sceptic-hedonistă a vieții, si evidențiază motive orientale care vor pătrunde ulterior în lirica europeană. Tălmăcirile sale reușesc să reconstituie, îndeosebi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
mai contează dacă la originea impulsului suicidar stă obsesia datoriei ori pasiunea oarbă. Toate acestea trec În planul al doilea. Important e, din punctul de vedere al celui care-și comentează zilnic moartea, dacă el va transgresa vocația de simplă glosă pe marginea sinuciderii ori dacă va rămâne În planul fantasmei și al purei speculații. Voința de a scrie despre sinucidere va trebui să fie dublată de voința de a trece la act. Ajunși În acest punct, problema sinuciderii devine o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
suprainterpretare constantă. În toate cazurile, el trebuie să fie conștient de faptul că a culege o informație nu înseamnă numai să sintetizezi date sensibile, ci înseamnă, de asemenea, să le modifici. Să inciți un "informator" să formuleze o explicație (o glosă) plecând de la indicii diverse cum ar fi practicile rituale, comportamentele zilnice, apropierile simbolice propuse de proverbe, aforisme, rugăciuni, etimologii nu înseamnă să "culegi", înseamnă să creezi o reprezentare care, fără îndoială, nu preexista ca atare. Trebuie să facem distincția între
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
pe contemporani, de la Vasile Lupu și Eustratie Dabija până la Gheorghe Duca și Constantin Cantemir. Abia în versiunea manuscrisă, autografă, din 1690, autorul își îngăduie a stărui și asupra luptelor purtate de Ioan Vodă pentru a „scăpa Moldova turcilor din brâncă”. Glosele mitropolitului la Viața și petrecerea svinților, interpolările sale din textul cronografului sau unele precizări în marginea poemului închinat domnilor Țării Moldovei probează interes pentru istoria universală - a Bizanțului, a Poloniei sau a Rusiei. Încă din 1673, el traducea și edita
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Convorbiri literare” se trece, în 1976, la o carte consistentă despre „implicațiile” istoriografice ale Junimii - spiritul istoric al societății, istoria în „Convorbiri literare”, în „prelecțiuni” și la Academia Română, literatura de inspirație istorică etc. - și, în 1994, la alcătuirea unor captivante „glose istorico-culturale” cu privire la Mihai Eminescu; mai multe volume, începând din 1986, au în centru problema identității, „căutarea”, „dilemele” și „perspectivele” acesteia, inclusiv în Basarabia; istoriografia urmărită în pașoptism, în postpașoptism, în etapa sintezei și la cumpăna secolelor („sub semnul modernității”), e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
d’un historien: Vasile Pârvan, București, 1985; ed. (Vasile Pârvan: dilemele unui istoric), Iași, 2002; Cunoaștere de sine și integrare, Iași, 1986; Istorie și istorici în România interbelică, Iași, 1989; ed. 2, Iași, 2003; Istorie și finalitate, București, 1991; Eminescu. Glose istorico-culturale, Chișinău, 1994; În orizontul istoriei, Iași, 1994; La sfârșit de ciclu. Despre impactul revoluției franceze, Iași, 1994; ed. (Reflections on the Impact of the French Revolution. 1789, de Tocqueville, and Romanian Culture), pref. Paul E. Michelson, Iași-Oxford-Portland, 2000; Impasul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Iorga, București, 1968; Streinu, Pagini, I, 111-118, III, 103-113, IV, 97-99, V, 165-168; Ion Lăzărescu, N. Iorga, critic și istoric literar, ALIL, t. XIX, 1968; Mincu, Critice, I, 211-216; Barbu Theodorescu, Biografia școlară a lui N. Iorga, București, 1970; Zaciu, Glose, 39-45; Ciopraga, Lit. rom., 38-43, 45-54, 56-68, 107-109, 656-669; Micu, Început, 183-197; Nicolae Iorga. Omul și opera, îngr. N. Grigoraș și Gh. Buzatu, Iași, 1971; Vasile Netea, Nicolae Iorga. 1871-1940, București, 1971; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
campania persuasivă a gazetarului, conferind greutate și prestigiu verbului jurnalistic. Într-o suită de adevărate articole-lecție, Eminescu explicitează termeni de economie, aspecte de legislație, ideologii și atitudini politice, teorii matematice și concepții filosofice. În acest sens, remarcăm spațiul extins dedicat gloselor în corpul publicisticii eminesciene: "Iată originea cuvântului "cinic". Însemnarea originară a cuvântului este deci: discipol al filozofului socratic Antistene. Școala cinică e totodată muma școalei stoice. Mai târziu, și mai ales de pilda lui Diogen din Sinope, cuvântul și-a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în primul rând de nivelul de accesibilitate al acestora: din acest punct de vedere, distingem în cadrul publicisticii eminesciene două tipuri de texte, specializate (studii, analize economice, expunerea unor teorii politice ș.a.) și vulgarizatoare (note informative, prezentări ale ședințelor din Parlament, glose politice ș.a.). Dacă în cazul textelor specializate, modalitatea discursivă dominantă este argumentarea, modelarea referentului fiind una teoretică, iar accesul la el fiind asigurat de cunoașterea discursiv-rațională, în cazul textelor vulgarizatoare în sens etimologic, modalitățile discursive dominante sunt narațiunea și descrierea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Wittgenstein, Ludwig, (1993), Caietul Albastru, traducere de Mircea Flonta, Mircea Dumitru și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București. Wolton, Dominique, (1997), Penser la communication, Flammarion, Paris. Zafiu, Rodica, (2007), Limbaj și politică, Editura Universității din București, București. Zub, Al., (1994), Eminescu. Glose istorico-culturale, Editura Enciclopedică "Gheorghe Asachi", Chișinău. Indice de nume A Alecsandri, Vasile / 122, 154 Alexandrescu, Gr. / 122, 228 Andriescu, Al. / 95, 99, 119, 124, 229-230, 224, 285 Arghezi, Tudor / 101, 122, 168 Aricescu, C.D. / 228 Asachi, Gh. / 120, 122, 154
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cât fericitul mărturisitor al lui Cristos, Francisc, de sfântă amintire, nedorind ca Regula sa să fie subiectul unei dezbateri prin intermediul interpretării vreunui frate, fiind aproape de sfârșitul vieții sale, a poruncit - și această poruncă se numește Testament - să nu fie făcute glose (comentarii explicative) la cuvintele aceleiași Reguli, și să nu se spună, folosindu-se de cuvintele sale, că așa sau așa trebuie să fie înțelese, adăugând că frații nu trebuia să ceară scrisori de la Scaunul Apostolic, stabilind și alte lucruri ce
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mereu sus, RL, 1995, 37; Papahagi, Interpretări, 70-77; Radu Sorescu, Opera lui Octavian Paler, pref. Ovidiu Ghidirmic, Craiova, 1995; George Gibescu, Un dialog despre prudență și iubire, VR, 1996, 3-4; George Pruteanu, Jurnale: Octavian Paler, „Dilema”, 1996, 182; Gheorghe Grigurcu, Glose la Octavian Paler, RL, 1996, 26; Alex. Ștefănescu, Portretul scriitorului la 70 de ani, RL, 1996, 26; Ioan Mușlea, Strigătele Casandrei, ST, 1996, 7-8; Alex. Ștefănescu, Ofensa adusă mediocrității, RL, 1996, 40; Constantin Coroiu, Corida ca metaforă a existenței scriitorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Revista de filosofie”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Familia” ș.a. Va înființa săptămânalul politic „Eveniment” (1990-1993) și va contribui la editarea revistelor „Argus” (1993-1994) și „Teatrul românesc” (1997-1998). Mai semnează S. Vlad, Ioana Parava și cu numele real. Paginile din volumele Glose critice (1968, debut editorial), din Contrapunct critic. Valori, idei, tendințe literare actuale (1971) și din Literatura noastră cea de toate zilele... (2001) dovedesc interesul precumpănitor al lui S. pentru actualitatea literară, înclinația spre definirea relației dintre o scriere și ansamblul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
din limba franceză câteva lucrări. Se oprește la scrierile lui Henri Bergson, Benjamin Fondane, Basarab Nicolescu, dar mai cu seamă la Stéphane Lupasco, efortul de repunere în circulație a operei acestuia fiind unul de durată și cu rezultate meritorii. SCRIERI: Glose critice, București, 1968; Contrapunct critic. Valori, idei, tendințe literare actuale, Iași, 1971; Timpul dezmoșteniților, Iași, 1983; Literatura noastră cea de toate zilele..., Bacău, 2001. Traduceri: Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, îngr. și postfața trad., pref. Constantin Noica, București, 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]