587 matches
-
aceste cuvinte din biblie cuvânt cu cuvânt, ca atare. În perioada timpurie a creștinismului, existau învățături ca „Montanism” ce provenea de la Marcion din Asia Mică (85-160) sau „Maniheism”, întemeiată de persianul Mani (216-277) în care religia era impregnată de influența gnostică, învățături care au fost condamnate de biserica catolică drept eretice. În secolul IV la Primul conciliu de la Niceea (325) s-au întâlnit episcopii din lumea creștină pentru a hotărî care învățătură va fi definitiv acceptată, și după controverse intense, se
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
care liberul arbitru al omului trebuie să colaboreze. Chiar și îngerii și, în final, întregul Univers, se vor întoarce la Dumnezeu prin intermediul lui Hristos. Această teorie ne duce cu gândul spre ideea "apokatastazei" sau, cum remarcă É. Gilson, spre cosmogoniile gnostice. Totuși, se deosebește net de acestea din urmă prin optimismul său creștin. John Meyendorff apreciază că sistemul lui Origene este cel care are meritul de a fi făcut religia creștină acceptabilă în ochii neoplatonicilor. Puterea lui Dumnezeu este finită și
Origene () [Corola-website/Science/302163_a_303492]
-
sale pentru acest gen. Multe formații de black metal de origine suedeză, în special Watain și Dissection, au fost sau sunt afiliate cu Temple of the Black Light (ro: Templul Luminii Întunecate), sau cu Misanthropic Luciferian Order[...] o organizație teistă, gnostică, satanistă cu sediul în Suedia”. În 2004, Jon Nodtveidt a revenit în Dissection alături de alți membri, membri pe care-i considera „suficienți de puternici încât „sa susțină și să fie pe măsura conceptului satanist din spatele Dissection”. Și-a caracterizat formația
Black metal () [Corola-website/Science/302175_a_303504]
-
Sfântul Grigorie vede odihna finală a creaturilor ca fiind o devenire perpetuă, din punct de vedere moral și ontologic, pentru că natura umană se deschide înnoită mereu și mereu în relația cu Necreatul și Infinitul. Și în lucrarea sa teologică Capete gnostice (teologice), 89, Sfântul Maxim se ocupă de problema stării sufletelor și trupurilor în viața de apoi, dacă acolo există mobilitate și progres, ori va fi o stare stabilă de uniformitate. Făcând aluzie directă la o aserțiune din opera De principiis
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
Toledo, Ohio. Mișcarea a fost puternic influențat de gnosticism (în special de cel descris în cartea lui Hans Jonas, "The Gnostic Religion"), si este caracterizată de credință în Satan; Cultus Satanus (ro: Cultul lui Satan) a fost inspirat de terminologia gnostica, iar Ophite face trimitere la sectă gnostica a lui Ophites. Doamna din Endor (The Lady of Endor) este o referință la Vrăjitoarea din Endor (Witch of Endor). Satanismul Laveyan (nu este considerat drept religie de majoritatea adepților) a fost întemeiat
Satanism () [Corola-website/Science/299020_a_300349]
-
de gnosticism (în special de cel descris în cartea lui Hans Jonas, "The Gnostic Religion"), si este caracterizată de credință în Satan; Cultus Satanus (ro: Cultul lui Satan) a fost inspirat de terminologia gnostica, iar Ophite face trimitere la sectă gnostica a lui Ophites. Doamna din Endor (The Lady of Endor) este o referință la Vrăjitoarea din Endor (Witch of Endor). Satanismul Laveyan (nu este considerat drept religie de majoritatea adepților) a fost întemeiat în 1966 de către Anton Szandor LaVey. Învățăturile
Satanism () [Corola-website/Science/299020_a_300349]
-
tuturor acestor entități. Manuscrisele de la Nag Hammadi asociază imaginea lui Satan cu cea a lui Dumnezeu, șarpele reprezentând eroul venit sa salveze primii oameni de tirania divinității care îi ținea captivi. Ideea nu e nouă, fiind existentă în multe religii gnostice În creștinism, diavolul și Satana reprezintă un înger care s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu.De asemenea mai este cunoscut drept cel care a vorbit prin intermediul șarpelui și a tentat-o pe Eva să nu asculte porunca lui Dumnezeu. Este
Satan () [Corola-website/Science/303590_a_304919]
-
ales mitologiilor mai bine cunoscute, ca cea greacă și cea egipteană, care nu respectă regulă "soarelui feminin". Dualismul soare/masculin/lumină și luna/feminin/întuneric este găsit în multe (dar nu toate) tradițiile europene care derivă din filosofiile orfice și gnostice, o excepție notabilă fiind în mitologia nordică, unde Soarele este feminin, iar Luna este masculină. Venerarea soarelui este o posibilă origine a henoteismului și în cele din urmă a monoteismului. În a optsprezecea dinastie a Egiptului Antic, religia eretica a
Divinitate solară () [Corola-website/Science/303865_a_305194]
-
din nimic ("creatio ex nihilo") nu este o doctrină biblică, ea apărând abia în secolul al II-lea e.n., deși unii cercetători susțin că acesta nu e un motiv de a crede că nu este o doctrină biblică. În religiile gnostice, Adevăratul Dumnezeu nu este cel care a creat lumea. Geneza acesteia este opera unor puteri inferioare, uneori chiar diavolești. Lumea oamenilor este o imitare demonică, nereușită, a unei lumi superioare, divine. Crearea lumii nu numai că nu mai este o
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
și-a câștigat în majoritatea religiilor o reputație foarte mare. El este uneori zeul suprem, ca în cazul lui Odin, din mitologia nordică, a lui Atum din cea egipteană sau a lui Marduk din cea mesopotamică. Cu toate acestea religiile gnostice disprețuiesc zeul creator precum și materia creată de acesta și îl consideră un demon sau o divinitate inferioară care a încercat să imite prin creație Paradisul. Înainte de săvârșirea actului creator și de stabilire a ordinii în univers, lumea era stăpânită de
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
perioadei renascentiste este Paracelsus (Theophrastus Bombastus von Hohenheim) (1493-1541), părintele iatrochimiei. Acesta dă o nouă direcție alchimiei eliberând-o de ocultism și se îndreaptă spre experiment și observație științifică, mai ales pentru a înțelege corpul uman. Respinge tradițiile magice și gnostice, îndreptându-se spre filozofia ermetică, neoplatonică și pitagoreică. Susține că alchimia ar trebui să producă elemente compuse utile pentru omenire. Conform teoriei sale iatrochimice, corpul uman ar fi un sistem chimic în care elementele de bază - sulf, mercur, sare - joacă
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
culturale în care a trăit Brunner. Ecologistul James John Bell a tratat cartea ca pe o profeție, identificând paralele între evenimentele relatate în ea și situațiile care au succedat-o în lumea reală: "Cuvintele sale au un fel de putere gnostică în ele, deschizând pasaje către lumea reală pentru personaje". El reamrcă faptul că "marioneta de președinte a lui Brunner, alintată Prexy, amintește de Dubya al nostru". Sabotajul Frontului de Eliberare a Pământului este extras direct din paginile cărții. Scriitorul William
Oile privesc în sus () [Corola-website/Science/310068_a_311397]
-
de gnostic, sau cunoaștere ezoterică spirituală disponibilă prin experiență directă sau cunoaștere (gnostic) a acestui incognoscibil Dumnezeu. Printre sectele gnosticismului, totuși, numai pneumatici sau spiritualii obțin gnoză, materialiștii, deși oameni, sunt condamnați. Iisus din Nazaret este identificat de unele secte gnostice ca o încorporare a Ființei Supreme ce s-a încarnat pentru a aduce cunoașterea pe pământ. În altele (de ex. Nazarinenii și Mandeenii) el este considerat un “mšiha kdaba” (Messia fals) ce a distorsionat învățăturile încredințate de Ioan Botezătorul. Pe când
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
În altele (de ex. Nazarinenii și Mandeenii) el este considerat un “mšiha kdaba” (Messia fals) ce a distorsionat învățăturile încredințate de Ioan Botezătorul. Pe când înainte ul era considerat majoritar o corupție a Creștinismului, acum este clar că urme ale sistemelor gnostice pot fi distinse câteva secole înainte de Era Creștină. Gnosticismul a fost interzis încă din primul secol, astfel l-a precedat pe Iisus Hristos. Alături de Gnosticismul Mediteranean și Orientului Mijlociu înainte și după secolele al doilea și al treilea, Gnosticismul devenea
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
în zonele controlate de Imperiul Roman, goții arianiști (vezi Huneric), și Imperiul Persan. Conversia la Islam și Cruciada Albigensiană (1209-1229) a redus drastic numărul gnosticilor din toată perioada Evului Mediu, deși câteva comunități izolate continuă să existe până în prezent. Ideile gnostice deveneau influente în filozofiile unor variate mișcări ezoterice și mistice spre sfârșitul secolelor 19 și 20 în Europa și America de Nord, incluzând pe unele care în mod explicit se identifică ca o renaștere sau chiar continuări ale grupurilor gnostice timpurii. Sistemele
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
prezent. Ideile gnostice deveneau influente în filozofiile unor variate mișcări ezoterice și mistice spre sfârșitul secolelor 19 și 20 în Europa și America de Nord, incluzând pe unele care în mod explicit se identifică ca o renaștere sau chiar continuări ale grupurilor gnostice timpurii. Sistemele gnostice sunt de obicei centrate pe: Modelul se auto-limitează la descrierea caracteristicilor școlii de Gnosticism Sirio-Egiptene. Aceasta este din motivul ca cea mai mare expresie a școlii Gnostice Persane - Maniheism și Mandeism - sunt tipic înțelese ca tradiții religioase
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
deveneau influente în filozofiile unor variate mișcări ezoterice și mistice spre sfârșitul secolelor 19 și 20 în Europa și America de Nord, incluzând pe unele care în mod explicit se identifică ca o renaștere sau chiar continuări ale grupurilor gnostice timpurii. Sistemele gnostice sunt de obicei centrate pe: Modelul se auto-limitează la descrierea caracteristicilor școlii de Gnosticism Sirio-Egiptene. Aceasta este din motivul ca cea mai mare expresie a școlii Gnostice Persane - Maniheism și Mandeism - sunt tipic înțelese ca tradiții religioase pe deplin drept
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
se identifică ca o renaștere sau chiar continuări ale grupurilor gnostice timpurii. Sistemele gnostice sunt de obicei centrate pe: Modelul se auto-limitează la descrierea caracteristicilor școlii de Gnosticism Sirio-Egiptene. Aceasta este din motivul ca cea mai mare expresie a școlii Gnostice Persane - Maniheism și Mandeism - sunt tipic înțelese ca tradiții religioase pe deplin drept; într-adevăr, folosirea caracteristică a „Gnosticismului” este aceea de a se referii numai la școlile Sirio-Egiptene, în timp de „Maniheism” descrie mișcările școlii Persane. Relația între Gnosticism
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
credință, avea darul sacralității). Gnosticii susțineau că împărtășesc o cunoaștere „mai mare și mai profundă” (Iren. I, 31, 2) decât cea a doctrinelor Creștine. Această cunoaștere, pentru cei care o meritau, reprezenta mijlocul pentru izbăvire; Într-adevăr, în majoritatea sistemelor Gnostice, era unicul și suficientul pașaport pentru fericirea perfectă. Dar păstra o asemănare cu Creștinismul, pentru că aproape în toate sistemele Gnostice Hristos ocupa un loc central. Fără elementul său Creștin, nu avea de ce să intre în așa conflict apropriat cu Biserica
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
cea a doctrinelor Creștine. Această cunoaștere, pentru cei care o meritau, reprezenta mijlocul pentru izbăvire; Într-adevăr, în majoritatea sistemelor Gnostice, era unicul și suficientul pașaport pentru fericirea perfectă. Dar păstra o asemănare cu Creștinismul, pentru că aproape în toate sistemele Gnostice Hristos ocupa un loc central. Fără elementul său Creștin, nu avea de ce să intre în așa conflict apropriat cu Biserica; fără îmbrăcămintea sa mitologică, și-ar fi pierdut mult din popularitate. Această concepție a Gnosticismului a ajuns în timpurile noastre
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
Această concepție a Gnosticismului a ajuns în timpurile noastre să fie contestată. În ciuda acestor lucruri, înțelegerea prezentată mai sus rămâne cea mai obișnuită și este utilă în ajutarea discuțiilor pline de sens asupra fenomenului ce compune Gnosticismul. În general, sistemele Gnostice sunt superficial descrise ca fiind „dualiste” în esența lor, însemnând ca aveau perspectiva asupra lumii constând sau ce poate fi explicată ca două entități fundamentale. Hans Jonas scrie: “Trăsătura principală a gândirii gnostice este dualismul radical ce guvernează relația lui
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
fenomenului ce compune Gnosticismul. În general, sistemele Gnostice sunt superficial descrise ca fiind „dualiste” în esența lor, însemnând ca aveau perspectiva asupra lumii constând sau ce poate fi explicată ca două entități fundamentale. Hans Jonas scrie: “Trăsătura principală a gândirii gnostice este dualismul radical ce guvernează relația lui Dumnezeu cu lumea, și corespunzător aceea a omului cu lumea” În această definiție, parcurg gama de la sisteme „extreme” sau „dualist radicale” maniheiste, la mișcări gnostice clasice „slabe” sau „dualist atenuate”; Dezvoltările Valentiniene abordează
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
fundamentale. Hans Jonas scrie: “Trăsătura principală a gândirii gnostice este dualismul radical ce guvernează relația lui Dumnezeu cu lumea, și corespunzător aceea a omului cu lumea” În această definiție, parcurg gama de la sisteme „extreme” sau „dualist radicale” maniheiste, la mișcări gnostice clasice „slabe” sau „dualist atenuate”; Dezvoltările Valentiniene abordează o formă de monism, exprimată în termeni folosiți anterior într-o manieră dualistă. În adiție, gândirea gnostică generală (în special identificabil în sectele Iraniene; spre exemplu, vezi „Imnul Perlei”) uzual includea credința
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
lumea” În această definiție, parcurg gama de la sisteme „extreme” sau „dualist radicale” maniheiste, la mișcări gnostice clasice „slabe” sau „dualist atenuate”; Dezvoltările Valentiniene abordează o formă de monism, exprimată în termeni folosiți anterior într-o manieră dualistă. În adiție, gândirea gnostică generală (în special identificabil în sectele Iraniene; spre exemplu, vezi „Imnul Perlei”) uzual includea credința că lumii materiale îi corespunde o intoxicare răuvoitoare adusă de puterile întunericului pentru a păstra elementele de lumină în ea, sau literal a o păstra
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
concepției Valentiniene asupra Universului ca fiind poate de natură fundamental monistă, în care toate lucrurile sunt aspecte ale Divinului; vederea noastră obișnuită este limitată la lumea materială datorată erorilor percepției, ce devin simbolizate mitopoetologic în actul creației Demiurgului. Problematica moralității gnostice poate fi rezolvată doar prin citirea pretențiilor contemporanilor. Numeroși scriitori Creștini acuzau pe unii învățători gnostici că în timp ce pretindeau ocolirea realității fizice, în același timp își tolerau cu libertate poftele trupești; totuși există motiv de suspiciune asupra acurateții acestor zvonuri
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]