1,546 matches
-
fiindcă Chaquie bea pe ascuns. Ascundea sticlele sau zicea că are o migrenă, când ea, de fapt, se suia în pat cu o sticlă de băutură. Fața lui Chaquie era de un roșu aprins. Și-mi vindea tot felul de gogoși. Odată am găsit în fundul grădinii vreo douăzeci de sticle de Baccardi goale, iar ea mi-a zis că habar n-avea de unde au apărut și a aruncat vina pe niște băieți de la companie. într-o seară, i-am avut ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Luke și-a trecut mâna peste spătarul scaunului ei și i-a atins umerii subțiri și totuși musculoși. Știusem tot timpul că era atras de Anya, mă gândeam plină de resentimente. Știusem foarte bine. Și el care-mi îndrugase toate gogoșile alea cretine cu ce fată drăguță era Anya. Nu te mai holba, a șuierat Brigit. Am tresărit și mi-am revenit. Oarecum. — Vino în locul meu, mi-a ordonat Brigit. Trebuie să stai cu spatele la el. Și șterge-ți expresia asta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
extraordinară de prietenie, dar îmi și oferea zilnic acces la opiniile inteligente și bine informate ale Marei despre... ei bine, despre tot. — O secundă. Stai să mă așez cum trebuie. Am plutit după colț, până în biroul lui Jackson, ca să las gogoașa lipicioasă și cafeaua pe care i le aduceam în fiecare dimineață de vineri (felul meu mărunt în care îi mulțumeam pentru toate acele seri în care mă lua cu el, acasă, pentru o cină în familie). Jackson nu ajunsese încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
eu destul de vag. Nu voiam să-l jignesc pe Randall, aducând în discuție niște remarci răuvoitoare la adresa lui Vivian, care era cunoștința lui, însă reacția lui Jackson mă impresionase, la modul grav. * * * În dimineața aia, i-am dus lui Jackson o gogoașă proaspătă și lipicioasă (de vreme ce o ratase pe aia de vineri) și am închis, cu grijă, ușa biroului lui, în urma mea. Am o veste bună, am început eu, așteptându-mă ca Jackson să fie încântat să audă despre viitorul meu salt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
dezvolt abilitățile de editor. — Vineri m-am întâlnit cu Vivian Grant, care mi-a oferit o slujbă, am continuat, dându-i lui Jackson și restul detaliilor despre post. Jackson s-a albit imediat la față. Luase o îmbucătură entuziasmată din gogoașă, după care, însă, a lăsat-o pe un șervețel și a dat-o mai încolo. — Vivian Grant? a repetat el aproape șoptit. Ai fi crezut c-am zis c-am întâlnit un băiat drăguț, care e cunoscut ca sultanul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
eu, strălucind de mulțumire. În dimineața aia, băieții se despărțiseră de noi ca să meargă să joace tenis. Pe de altă parte, eu și Bea fuseserăm mult mai puțin active: ne făcusem un ibric de cafea, ne umplusem o farfurie cu gogoși, ne așezasem pe canapea și vorbisem ore întregi. Mă simțeam mult mai bine. Cerul albastru, aerul curat, prietenii extraordinari... toate astea îmi aminteau de cât de dulce poate să fie viața atunci când nu ești legat toată ziua de un birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
spre moarte? N-avem nemuritori, nici posteritate... Un veac fără nemuritori și fără posteritate? Cum își reîntâlnesc trecutul, părinții, premisa. Adică viitorul, adică moartea. Bolborosea fără șir, ca un bătrân senil, și erapalid, bătrân, supt de insomnie. Un fanfaron, o gogoașă, asta era, un fâs, ce să mai vorbim. Un înlocuitor, într-o lume de înlocuitori. Neimplicat, un intermediar, un palavragiu cabotin și imatur. Dar zurliul care dă din mâini și lovește din greșeală paharele poate atinge, cine știe, și circuitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să dezbată teme atât de importante? În Capitală, oamenii n-au timp, sunt grăbiți, nene Ostap. Fac pe grozavii! Spumă.N-au timp nici să deschidă o carte... Da, sunt provincial pursânge, ca și prietenii mei Ilf și Petrov, vânzătoriide gogoașe. Șoferul nu auzise, se pare, numele, dar nu se mai mira de nimic, după discursul dinainte. Mândria sa de bucureștean nu cedă, însă. — Ei, nici chiar așa să vorbiți de noi. Am întâlnit eu aici oameni care... — Spoială, domnule, spoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
câte o torță în mână, pe coama taluzului, la colector, până la vărsarea în râul rece, negru... printre ei, l-aș descoperi. Da, aș recunoaște unul ca el, ca mine, ar trebui să pot atâta lucru. Anatol Dominic Vancea implicat? Fanfaronul, gogoașa, palavragiul cabotin? Tot provocând, magnetizând, doar-doar va declanșa mișcarea, brambureala, ciocnirea, scânteia de pornire? Orașul stins, acceptând noaptea. Clădiri și străzi moarte în pustiul nocturn. Nici o arătare, nici o inimioară fraternă. Rareori, se auzeau pași. Rondul de noapte, patrulele Utopiei, cadența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
tare de lesă); se ceartă ca niște copii fără minte pe locurile de parcare; și-ți trântesc replici amețitoare cu cea mai mare naturalețe. Într-o duminică dimineață, am intrat într-un magazin de delicatese aglomerat, cu absurdul nume de La Gogoașa Delicioasă. Intenționasem să cer o gogoașă cu scorțișoară și stafide, dar m-am bâlbâit și a ieșit „cu scorțișoară și staline“. Fără să clipească, băietanul de la tejghea mi-a răspuns: — Scuze, nu mai avem. Nu vreți una cu lenine? Iute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
niște copii fără minte pe locurile de parcare; și-ți trântesc replici amețitoare cu cea mai mare naturalețe. Într-o duminică dimineață, am intrat într-un magazin de delicatese aglomerat, cu absurdul nume de La Gogoașa Delicioasă. Intenționasem să cer o gogoașă cu scorțișoară și stafide, dar m-am bâlbâit și a ieșit „cu scorțișoară și staline“. Fără să clipească, băietanul de la tejghea mi-a răspuns: — Scuze, nu mai avem. Nu vreți una cu lenine? Iute replica. Atât de iute, că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cel mai pesimist om din lume când venea vorba de politica din America, dădea semne de îngrijorare. Era de părere că întreaga cursă era prea strânsă și, dacă Bush ieșea învingător, spunea el, puteam să ne luăm adio de la toate gogoșile despre „conservatorismul luminat“. Omul nu era conservator. Era un ideolog al extremei drepte și, în clipa în care avea să depună jurământul, urma să dea țara pe mâinile unor demenți. Cu doar o săptămână înainte de alegeri, Aurora și-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
rău să aud că politica noastră referitoare la bagaje v‑a provocat insomnii și atacuri de panică. Accept că este posibil să cântăriți mai puțin decât, cum ziceți dumneavoastră, „un om de afaceri grăsan din Antwerp, care bagă în el gogoși non‑stop“. Din păcate, Regal Airlines nu poate, nici în această situație, să vă mărească limita de greutate la bagaje peste standardul de 20 de kilograme. Sunteți liberă să faceți o plângere și să‑i scrieți lui Cherie Blair. Politica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
atunci generozitatea lui nu va mai cunoaște nici o limită. ― Vrei să spui că e prost de-a binelea? ― Nu! E doar un general orgolios. Nanone izbucni în râs, amenințându-l cu degetul prin oglindă. ― Cred că mi-ai turnat doar gogoși, dar m-am distrat bine. Care-i acolo?! țipă ea spre ușa chicinetei care îi servea drept cabină. Purtând prețiosul coș cu gardenii albe în brațe, Ivan, ordonanța lui Kutuzov, păși emoționat pragul, își scoase chipiul, își pocni călcâiele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
în când sau o admonestare verbală fermă nu făceau nici un rău, pentru David gesturile astea frizau abuzul infantil. În consecință, Jake crescuse aproape complet nedisciplinat. N-a fost o palmă în toată regula, s-a apărat Fiona cu toate că știa că gogoașa se înfuriase. Lipsa de responsabilitate a lui Jake fusese acum totalmente eclipsată de temporara ei lipsă de control, iar soțul ei o privea cu aceeași expresie oripilată pe care ar fi adoptat-o și dacă Rose West ar fi stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
mulțumindu-se să comunice într-un raport că problema fusese rezolvată. Dar se simțea batjocorit și jignit, folosit de un „Fiu al Vântului“ zdrențăros, care reușise să-l înșele și râsese de el sub litham-ul lui jegos, în vreme ce îi turna gogoșile alea absurde despre „Marea Caravană“ și comorile ei. — L-am ajutat până și să-și lege încărcătura pe cămilă, să-și fixeze bine burdufurile de apă și să pregătească totul pentru o călătorie foarte lungă, când el, de fapt, plănuise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
să n-o observi: purta o rochie turcoaz, turban asortat și aproximativ șaptesprezece lanțuri de aur care-i atârnau peste pieptul impresionant. — Nu-mi place deloc cum sună asta, zise ea cu hotărâre. Mai Întâi, nu Încerca să-mi vinzi gogoși că o să păstrezi creșa asta ca serviciu gratuit. N-ai asta În plan, nu? — Da, vom cere o taxă pentru dotările creșei, a recunoscut Linda, cu o expresie prefăcută pe chip. Dar să ne gândim mai bine la aspectele problemei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cineva. După sirena de la reclamă urmă un copil care plîngea și despre care se spunea că va fi pe deplin mulțumit cu Malta-Malta, și apoi un claxon și un client care cerea benzină cu propan - „Nu-ncerca să-mi vinzi gogoși. Am cerut benzină cu propan. Mai multă economie, mai mulți kilometri. Cea mai bună“. Enrique știa toate reclamele pe dinafară. În cele cinșpe luni În care fusese În război nu se schimbaseră deloc - probabil că Încă folosesc aceleași discuri; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
la școli generale! Uite, statul are încredere în noi, nu degeaba au murit ăia la Revoluție! Când am intrat prima oară la clasă, nu m-am obosit să închid ușa, pentru că ușa plecase la atelierul de tâmplărie. Am înțeles că Gogoașă se caftise cu Muianu și ăsta micu, cu nume celtic, penetrase cu țeasta placajul ușii de la a VIII - a C. N-au putut să-l extragă, așa că au scos ușa din țâțâni și, cu Muianu pus la jug, s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cincisprezece bărbați și o singură cameră! Mă privește perplex, ca și cum aș fi o viețuitoare trapezoidală, de pe cine știe ce planetă. Nu mă miră, și Sabina mi-a spus că la început mă crezuse un țicnit care se mulțumește să trăiască doar cu gogoși și înghețată în speranța că va răsturna lumea. Ne ridicăm. O conduc până la gura de metrou. La despărțire îi urez să aibă parte de un bărbat bețiv, care s-o mai altoiască din când. A rămas cu un picior în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și bătuseră cluburile de hip-hop - cu absențele motivate și cu nu mai mult de trei puncte scăzute la purtare. O singură dată a fost serios fisurat paradisul de la „Traian Vuia”. Într-o zi geroasă de februarie i-am văzut pe Gogoașă și pe Muianu alergând ca disperații peste câmpul care ducea spre liceu. Ce-i cu voi, mă? Profu’, e jale Ce-i, mă, ce naiba ați mai făcut? A trebuit să-i las să-și tragă răsuflarea și să-și bage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
am dat mai aproape și atunci am văzut că erau ăștia trei dintr-a douășpea. Au zis că ei nu stau la chimie. Dacă tot i-a dat bătrânu’ lu’ Coceanu mașina, ei se duc până în piață la Bobocica după gogoși. Încă Mădălina și Iuliana se certau care să stea în față. Ș-acu au mierlit-o cu toții, începu să se smiorcăie Gogoașă. Între timp mai sosi un elev cu limba de un cot: aoleu, Coceanu e zob, Mădălina are fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
chimie. Dacă tot i-a dat bătrânu’ lu’ Coceanu mașina, ei se duc până în piață la Bobocica după gogoși. Încă Mădălina și Iuliana se certau care să stea în față. Ș-acu au mierlit-o cu toții, începu să se smiorcăie Gogoașă. Între timp mai sosi un elev cu limba de un cot: aoleu, Coceanu e zob, Mădălina are fața spartă, iar Iuliana e tăiată la gât și are maxilarul rupt, da’ trăiește. M-am dus să o anunț pe directoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
un sanatoriu, de unde s-a întors peste două luni cu un tub în gât. Ea și Mădălina fuseseră cele mai bune prietene, se certaseră cine să stea în față, lângă Coceanu. Învingătoarea nici nu mai apucase să se atingă de gogoșile pe care le ducea în poală, la întoarcere. Iuliana stătuse aproape o oră sub camion, blocată în mașina turtită, lângă cadavrele colegilor ei. Cu o clipă înainte râdeau, ascultau muzică, făceau planuri pentru weekend. Apoi, într-o fracțiune de secundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
voce aspră, care se răstea la noi pe un fond muzical cu multă percuție: „poți să intri la mine în cartier, dar ai grijă ce spui”. Am bănuit că erau cei de la BUG Mafia. Știam de ei de pe tricourile lui Gogoașă și Muianu. Din când în când mă asiguram că Sabina era în sală, că nu era violată de grupul de hip-hopiști. Am cerut un foc de la o roșcată de clasa a VII-a și, după ce mi-am umplut plămânii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]