561 matches
-
ouă albe pătate cu roșu, de dimensiuni 4,7 × 3,3 cm, cuibul fiind construit pe crengi la câțiva metri deasupra apei, astfel puii pot sări direct în apă. Clocitul durează 30 de zile, puii eclozionați sunt orbi și aproape golași, fiind acoperiți la ca. 10 zile cu puf.Femelele ca pui pot rămân cu părinții până la vârsta d 3 ani, pe când masculii rămân un timp mai îndelungat.
Opisthocomiformes () [Corola-website/Science/318254_a_319583]
-
și auzul sunt foarte fine. Se hrănește mai ales cu râme, dar și cu insecte adulte și larvele lor, moluște terestre, miriapode și furnici. Se împerechează o dată pe an în aprilie-mai, gestația durează circa 4 săptămâni. Femela fată 3-7 pui golași. Cârtița este folositoare prin distrugerea multor larve din sol, afânarea și îmbunătățirea drenajului intern al apei. Cârtițele sunt animale complet carnivore (vermivore, insectivore). Stăpânite mereu de nevoia și pofta de mâncare mănâncă orice vietate pe care o găsește săpând în
Cârtiță () [Corola-website/Science/319540_a_320869]
-
de multe arestări. În 1760, într-o proclamație a împărătesei Maria-Theresia se poruncește ca bisericile ortodoxe să treacă înapoi la preoții uniți. Pictura s-a conservat doar la nivelul bolții naosului și pe bolta absidei. În rest, scândura se arată golașă sau brăzdată de dâre negre, semn că apa prelinsă pe boltă a ras orice urmă de culoare. Puținele porțiuni de pictură aflată în stare bună dezvăluie ceea ce pare să fie cel mai vechi, dar și cel mai interesant ansamblu iconografic
Biserica de lemn din Sângătin () [Corola-website/Science/315844_a_317173]
-
mici și poate avea diferite forme. Deosebim licheni "crustacei", strâns lipiți de substrat, "frunzoși" sau "foliacei" și "arborescenți", fixați de substrat cu baza. Se cunosc peste 20000 de specii de licheni, care cresc pe scoarța copacilor, pe pământ, pe stânci golașe. La exterior lichenii par a fi un singur organism, în realitate însă prezintă o conviețuire a două organisme - "alga verde" sau "albastră unicelulară" și "ciuperca" pluricelulară. După natura substratului pe care trăiesc lichenii pot fi: saxicoli (pe stânci), endolitici (cresc
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
48-110 cm și o greutate de 0,5-2,5 kg), cu tars nu prea lung, cu degetele anterioare relativ lungi și unite totdeauna la baza lor prin membrane. Gâtul și picioarele sunt lungi. Pe cap și pe gât au porțiuni golașe. Ciocul ibișilor este subțire, lung și curbat în jos în formă de secere, iar al lopătarilor este drept și spre vârf turtit și lățit în formă de lopată. În timpul zborului țin gâtul și picioarele întinse. Trăiesc în colonii simple și
Treskiornitide () [Corola-website/Science/316849_a_318178]
-
de papagali neotropicali, din familia "Psittacidae". Poate atinge până la 76 - 86 cm lungime și 900 - 1300 g greutate. Coloritul pe coadă, aripi și spate este albastru, partea abdominală galbenă - portocalie, fruntea verde, sub bărbie negru, bărbia și în jurul ochilor sunt golașe, obrajii au culoare albă, ciocul negru, iar picioarele sunt negru - cenușiu. Sunt originari din America de Sud și America Centrală. În libertate sunt răspândiți prin nord - vestul Columbiei, estul Panamei, Venezuela, Ecuador, Peru, Surinam, Guyana, Brazilia, Bolivia, nordul Argentinei și Paraguay. În unele
Ara ararauna () [Corola-website/Science/322050_a_323379]
-
drumeag de țară pietruit, aflat la stânga drumului național Iași-Roman, înainte de orașul Podu Iloaiei. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Hoisești nu este inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004. Satul Hoisești se află amplasat pe un deal golaș, odinioară năpădit de livezi și vii nesfârșite. El este atestat documentar de pe la 1450. Aici au trăit oameni de seamă în istoria Moldovei. Documentele vechi menționează că pe la 1615 satul aparținea spătarului Iordache Ramadan. În secolul al XIX-lea aici s-
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Hoisești () [Corola-website/Science/322061_a_323390]
-
în fiecare încăpere cu sabia scoasă și râdea voinicește. Surpriza este cu atât mai mare cu cât actorii români au intrat și ei în acțiune, Florin Piersic punctând atât la proba de actorie, cât și la „proba de sărutat gagici golașe”. Potrivit lui Gorzo, succesul filmului s-a datorat faptului că a oferit spectatorilor români o senzație de libertate, oferindu-le falsa impresie că „în România e la fel de bine ca în orice altă țară”.
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
pectorale mari cu marginile groase se extind de la cap înapoi până la originea înotătoarelor pelviene. Au 2 înotătoare dorsale, prima înotătoare dorsală este situate deasupra bazelor înotătoarelor pelviene. Înotătoarea caudală este aproape triunghiulară. Înotătoarea anală lipsește. Pielea este moale, netedă, complet golașă, lipsită de solzi și de spini. Suprafața dorsală este uniform închisă, sau cu tot felul de ornamente deschise și închise; suprafața ventrală este albă. Pe spate se află două organe electrice reniforme (în formă de rinichi), bine dezvoltate, care mărginesc
Torpediniforme () [Corola-website/Science/330835_a_332164]
-
talie mijlocie sau mare, buni înotători, care trăiesc în mările tropicale și subtropicale. Unele specii fac migrații sezoniere în apele temperate sau reci, altele formează bancuri foarte mari. Au corpul fusiform, puțin comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi mărunți sau golaș. Unele specii au un corselet în spatele capului, acoperit cu solzi groși de talie mijlocie. Premaxilarele sunt în formă de cioc, falca superioară este neprotractilă. Pedunculul caudal este totdeauna subțire. Înotătoarea dorsală lungă, cu partea anterioară formată din raze neramificate, slabe
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
comestibili. Sunt pești perciformi marini activi având corpul hidrodinamic, fusiform, puțin comprimat lateral, unele specii au o formă de cordea (familia "Trichiuridae"). Botul este alungit. Pedunculul caudal este totdeauna subțire. Corpul acoperit parțial cu solzi cicloizi mici, subțiri sau deseori golaș, fără solzi. Unele specii au un corselet în spatele capului, acoperit cu solzi groși de talie mijlocie. Înotătoarea dorsală de obicei lungă, cu partea anterioară formată din raze neramificate, slabe. Majoritatea speciilor au două înotătoare dorsale ("Trichiuridae" au o singură înotătoare
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
sunt o familia de pești teleosteeni marini pelagici, de talie mijlocie sau mare, răspândiți în apele foarte adânci din regiunile temperate, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Au corpul alungit, comprimat, acoperit cu solzi mici sau sunt golași (fără solzi). Gura mare, neprotractilă este înarmată cu dinți puternici pe ambele fălci. Falca inferioară este mai lungă decât falca superioară. Au două înotătoare dorsale. În urma celei de-a doua înotătoare dorsale și a înotătoarei anale se află de obicei
Gempilide () [Corola-website/Science/330873_a_332202]
-
cu ea prin câte un șanț. Pe partea superioară a capului se găsesc ochii mari, lipsiți de pleoape și apropiați unul de altul. Spre deosebire de strămoșii mezozoici, care aveau corpul acoperit cu solzi placoizi fără smalț, holocefalii adulți actuali au corpul golaș, iar solzii placoizi nu s-au păstrat decât la exemplarele tinere și la masculul adult pe un mic tentacul din creștetul capului și pe organul de acuplare. i au două înotătoare dorsale; cea anterioară de formă triunghiulară, scurtă, înaltă este
Holocefali () [Corola-website/Science/330393_a_331722]
-
o pasăre răpitoare de zi de talie mare, din familiei "Accipitridae", răspândită zonelor împădurite montane din nord-vestul Africii și Peninsula Iberică, sud-estul Europei (Balcani), Turcia, Orientul Mijlociu, sud-vestul Asiei până în Munții Pamir și Altai. Are capul acoperit cu puf alb, gâtul golaș, ciocul puternic, cu vârful ascuțit și încovoiat peste mandibula inferioară, aripi relativ scurte și rotunjite, coadă lungă, ghearele de la degetele picioarelor ascuțite și mult încovoiate, penele de culoare brună-roșcată mai deschisă pe abdomen. Se hrănește mai ales cu hoituri. Este
Vultur pleșuv sur () [Corola-website/Science/329037_a_330366]
-
-l fac pe pământ, în crăpături de stânci, în desișuri sau în scorburi de arbori, uneori în diferite construcții. Femelele depun 2-7 ouă, frecvent albe, maro sau cenușii, pe care le clocesc 2-3 săptămâni. Puii sunt nidicoli (ies din ou golași și orbi) și părăsesc cuibul după 12-18 zile. le sunt răspândite pe întregul glob pamântesc, cu excepția arhipelagului polinezian, și singura specie de paseriforme din regiunea antarctică face parte din această familie. Speciile care clocesc în ținuturile nordice sunt migratoare. Speciile
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
Clocirea este asigurată în majoritatea timpului de femelă și începe de la primul sau de la cel de al doilea ou depus. Puii sunt nidicoli; ei rămân în cuib 62-71 de zile și se reîntorc apoi pentru alte 14 zile. Pielea este golașă în jurul ochilor, de culoare cenușie, ciocul galben, apoi devine verde-cenușiu, tarsurile și picioarele sunt de culoarea cărnii. Figurează ca o specie neamenințată pe lista IUCN. Populațiile sunt în declin la nivel local din cauza vânătorii și a defrișărilor, mai ales în
Barza neagră () [Corola-website/Science/329341_a_330670]
-
vârful său 2 înotătoare dorsale, prima mai mare decât a doua, situate parțial sau total deasupra bazei înotătoarelor pelviene. Pe laturile cozii câte o expansiune tegumentară lată. Înotătoarea caudală mare, aproape triunghiulară. Înotătoarea anală lipsește. Pielea foarte moale, netedă, complet golașă, lipsită de solzi și de spini. Pe spate se află două organe electrice reniforme, bine dezvoltate și puternice, care mărginesc capul pe toată lungimea sa și proeminează la suprafața corpului, fiind vizibile la exterior. Organele electrice pot să producă descărcări
Torpedinide () [Corola-website/Science/330477_a_331806]
-
țipar) adevărată, el este de fapt un pește ostariofiz ("Ostariophysi"), înrudit cu caracidele ("Characidae"), care includ piraia și neonul, dar are o asemănare fizică mare cu anghilele adevărate. Are un corp serpentiform (în formă de șarpe), alungit și cilindric (rotunjit), golaș, fără solzi. Capul este ușor turtit. Gură mare are un rând de dinți conici pe fiecare falcă. Ochii sunt mici. Pielea groasă și vâscoasă acoperă întregul corp și este folosită ca un strat protector, care protejează corpul de propriul curent
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
sau somnii (s, numiți și Nematognathi) este un ordin foarte distinct de pești actinopterigieni, unii marini, cei mai mulți dulcicoli, cu lungimi între 4 cm și 4,5 m și pot cântări până la 300 kg. Corpul lor este de obicei mucos și golaș, lipsit de solzi sau sau acoperit cu plăci osoase. Înotătoarea dorsală este scurtă, de regulă există o a doua înotătoare dorsală, adipoasă. Prima rază cornoasă a înotătoarei dorsale anterioare și a înotătoarelor pectorale este transformată de regulă într-un spin
Siluriforme () [Corola-website/Science/330498_a_331827]
-
prietenului său. Către sfârșitul unei zile călduroase, când își ridică ochii de pe cartea pe care o citea, el se uită pe fereastră și observă ceva ciudat: un monstru gigantic care-i aduce aminte de un elefant cu aripi cobora dealul golaș din apropiere și se pierdea în vegetația de la poalele lui. Monstrul era foarte mare și avea pe piept un craniu, care ieșea în evidență față de restul corpului. Atunci când monstrul a deschis fălcile uriașe și a scos un vaier sfâșietor, protagonistul
Sfinxul (povestire) () [Corola-website/Science/334176_a_335505]
-
acvila de munte, vulpea și câinele ciobănesc lăsat liber. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2-3 ani. Se împerechează în aprilie-mai. Durata sarcinii este de 33-42 zile. Femelele nasc o singură dată pe an 2-10 (de obicei 4-5) pui golași și cu pleoapele lipite. Genul cuprinde 14 specii răspândite în regiunile palearctice și nearctice. Se întâlnesc în Europa, Asia septentrională și centrală, Canada, Statele Unite (cu excepția părților sudice), regiunile muntoase din Alaska. În Europa marmotele trăiesc în Alpi, Pirinei, Tatra, Carpații
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
are loc probabil și până la ieșirea lor din galeriile de hibernare. Gestația durează circa 33-42 zile. Femela naște o singură dată pe an, la începutul verii (pe la sfârșitul lui mai sau la începutul lui iunie) 2-10 (de obicei 4-5) pui golași (fără blană) și cu pleoapele lipite. Nou-născuții au numai 3 cm lungime și cântăresc în jur de 26-30 de grame. Puii încep să vadă după 26-27 zile. Alăptarea durează 6 săptămâni, dar puii rămân în galeria părinților până în primăvara următoare
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
scorpeniforme ("Scorpaeniformes") având ca tip zglăvoaca, cu corp fusiform, cu capul mare, puțin turtit dorso-ventral și incomplet acoperit cu plăci osoase, cu ochii așezați dorsal și apropiați unul de altul. Corpul este acoperit cu țepișori, plăci mici, solzi sau este golaș. Au două înotătoare dorsale, prima țepoasă mai scurtă, a doua formată din raze moi, lungi. Înotătoarele ventrale sunt apropiate una de alta și au o poziție pectorală. Vezica înotătoare lipsește. Această familie cuprinde mai mult de 300 de specii, grupate
Cotide () [Corola-website/Science/335094_a_336423]
-
pui, din care prima generație poate procrea în același an, maturitatea sexuală fiind atinsă la 4 luni. Grație acestei prolificități deosebite se explică și rapiditatea cu care a luat în stăpânire o bună parte din continentul european. Puii sunt mici, golași, alburii și cu pleoapele lipite în primele 11 zile, însă se dezvoltă rapid și părăsesc cotlonul la 18 zile. Alăptarea durează 30 de zile (patru săptămâni). Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 4-5 luni, astfel că puii rezultați din
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
de reproducere are loc din martie până în septembrie. Gestația durează 21 de zile, după care femelele se retrag în culcușuri unde nasc 2-5 pui. În România, nu se nasc mai mult de 2-3 generații de pui pe an. Puii sunt golași și au ochii acoperiți de pleoapele lipite în primele 10-15 zile de viață. Ei sunt alăptați 3 săptămâni, iar după înțărcare pot părăsi imediat culcușul, pentru a se hrăni singuri. Ating maturitatea sexuală la vârsta de 7-8 săptămâni (două luni
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]