607 matches
-
1999 VI/ 3-VII/1 Cătălina 1047 2001 VI/1-2 Cerna 1037 1984 2000 VI/2-3 Cetățuia 1047 1999 VI/2-3 Clasic 1040 1996 VI/2-3 Colina 1037 1989 VI/2-3 Daria 1037 1993 VII/1-2 Germersdorf 1037 1999 VII/1 Golia 1047 2001 VI/1-2 Hedelfinger 1037 1999 VII/1-2 Iva 1040 1994 VI/1-2 Izverna 1037 1989 VI/2-3 Jubileu 1040 1978 1999 VI/3 Maria 1047 1999 VI/3 Marină 1047 2001 VI/ 3-VII/1 Negre de Bistrița 1040
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
VI Frâncușa 1067, 1064 1998 v-VI Furmint 1065 1998 V-VI Furmint de Miniș 1065 1988 2002 V-VI Galbenă de Odobești 33 Od. 1067 1979 2000 V-VI Galbenă de Odobești 50 Od. 1067 1985 2001 V-VI Golia 1064 1999 IV-V Grasă de Cotnari 1068 1999 V Grasă de Cotnari 4 Pt. 1068 1975 1999 V Grasă de Cotnari 45 Pt. 1068 1989 V Haiduc 1025 1988 2002 V b Iordană 1065 1998 V-VI Majarca 1065
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Duminica Orbului, supraveghind, din partea partidului, urnele la secția de votare, chiar și după ce făcuse tapaj în presa locală că-i fusese... lucrată nealegerea în noua conducere a breslei pictorilor, chiar și după vernisarea unei expoziții de prapuri neobizantini în curtea Goliei, văzînd, așadar, că tăcerea îi acoperă ca o cenușă neagră numele, îmi trînti într-o dimineață de perete ușa atelierului gest de maximă amenințare axiologică și-mi strigă din prag: "O să vedeți voi cînd... o să ajung deputat!" Aș fi vrut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
văd cum trece orgolios tăcut pe sub ferestrele atelierelor din Armeană. Unde se duce? Spre ce loc numai de el cunoscut îl poartă pașii din ce în ce mai întîrziați? Barba albă, apostolică, răspîndește în jur atîta respectuoasă tăcere; aud cum pocnește lespedea în Turnul Goliei. Acest pictor a strigat. 3 iunie La doi-trei ani, miticismul de stat producea monștri gen Balcanii zonă a păcii, începeau foielile, zbîrnîiau telefoanele spre bulgari, spre sîrbi, spre... da, venim, venim, răspundeau prompt jivkopictorii și titosculptorii, ai noștri dădeau în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am întrebat pe Pablo: Încotro? nu mergem la sediul Uniunii Artiștilor Plastici? (fusese deja programată la nouă o întîlnire cu spaniolul). Nuuu, mi-a răspuns Picasso, ferindu-se de o cioară care venea din sens opus, nu, mergem în Turnul Goliei. Aha! am zis. Și am coborît în curtea Goliei. Pe lîngă noi a trecut, închinîndu-se, Femeia cu pălăria - pește. Am salutat-o amîndoi cu respect: era teribil de șic și mirosea tare a verni. Pe scări, hăp, hăp, sus, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Uniunii Artiștilor Plastici? (fusese deja programată la nouă o întîlnire cu spaniolul). Nuuu, mi-a răspuns Picasso, ferindu-se de o cioară care venea din sens opus, nu, mergem în Turnul Goliei. Aha! am zis. Și am coborît în curtea Goliei. Pe lîngă noi a trecut, închinîndu-se, Femeia cu pălăria - pește. Am salutat-o amîndoi cu respect: era teribil de șic și mirosea tare a verni. Pe scări, hăp, hăp, sus, în turn, lîngă marele clopot pe care scria, doamne iartă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dolar și mi l-a întins: de la noi mai puțin, de la Dumnezeu mai mult! Am înțeles că trebuie să-l părăsesc și i-am sărutat dreapta făcătoare de minuni. De cîte ori mi-i dor de Picasso, urc în Turnul Goliei. 21 iulie Păstorel și Pallady, dublu-portret într-o singură fotografie, care ar putea fi comentată și așa: unul înțepa cu zîmbetul pe buze, celălalt împrăștia venin cu superbie. Și, atenție! pe spatele acestei fotografii (comunicată mie de criticul de artă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1848). Era deci o oarecare sistematizare în această asistență, un început de specializare, constituind, astfel, o tradiție. Asistența psihiatrică de mănăstire a fost concentrată în Moldova în două nari centre, care au devenit, în secolul al XIX-lea, importante ospicii, Golia și Neamțu, și în câteva mănăstiri mai mici, specializate însă și ele în asistența alienaților, care au fost Schitul Adam și mănăstirile Rășca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține. În consecință, schițând
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alienaților, care au fost Schitul Adam și mănăstirile Rășca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține. În consecință, schițând istoricul celor dintâi, vom sublinia doar datele recunoscute din evoluția ospiciilor de la Neamț și Golia; vom insista însă asupra celorlalte mănăstiri, multe din informațiile asupra lor fiind inedite. În ordine cronologică, aflăm că în secolul al XVI-lea exista la Mănăstirea Golia (care a fost înființată înainte de 1546) o icoană a Sfintei Maria reputată a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
celor dintâi, vom sublinia doar datele recunoscute din evoluția ospiciilor de la Neamț și Golia; vom insista însă asupra celorlalte mănăstiri, multe din informațiile asupra lor fiind inedite. În ordine cronologică, aflăm că în secolul al XVI-lea exista la Mănăstirea Golia (care a fost înființată înainte de 1546) o icoană a Sfintei Maria reputată a vindeca pe epileptici și pe nebuni. Paul de Alep o descrie în 1559, când a vizitat biserica împreună cu Patriarhul Macarie: "Acolo se află o veche și miraculoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
argint ce ard continuu"49. Din descrierea lui Alep reținem, pe lângă episodul, în general cunoscut, al vindecării lui Ștefăniță Vodă (epilepsie? crize pitiatice?), mai ales mențiunea că icoana era veche încă din 1663, de unde deducem că procesiunea bolnavilor psihici la Golia era și ea mai veche la mănăstirea care adăpostea reputata icoană. Cu timpul, aducându-se probabil tot mai multă lume, venind tot mai mulți alienați, sau rezervat câteva chilii în curtea mănăstirii pentru găzduirea acestora, ajungându-se, astfel, la "Ospiciul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai veche la mănăstirea care adăpostea reputata icoană. Cu timpul, aducându-se probabil tot mai multă lume, venind tot mai mulți alienați, sau rezervat câteva chilii în curtea mănăstirii pentru găzduirea acestora, ajungându-se, astfel, la "Ospiciul de nebuni dela Golia". Mănăstirea Neamț avea și ea faima de a vindeca alienații. Același proces a condus și acolo la înființarea unui Ospiciu de nebuni. După cum ne informează P. Zosin 50, la 1779, un stareț, Paisie, a organizat la Mănăstirea Neamț o "bolniță
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de obște îi hrănea și ședea pe cât voia, unia și până la moarte". Reținem de aici un fapt care ni se pare caracteristic, și anume că ospiciul apare ca o creație spontană din inițiativă locală, corespunzând, ca și în cazul Ospiciului Golia, unor necesități determinate de mulțimea alienaților care se perindau pe acolo. Rezultă încă un aspect important, acela al caracterului de azil pentru "cei neavând unde-și pleca capul" și pe care "trapeza de obște îi hrănea" și care "ședea pe cât
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
erau îndrumați spre alte mănăstiri, ca urmare, după părerea noastră, a unor tradiții vechi, sau, poate, a condițiilor foarte proaste existente atunci la Ospiciul Neamț. În 1855, proto-medicul Ludovig Steege solicita chiar "un local nou pentru ospiciile dela Neamțu și Golia" din cauza lipsei de igienă și a tratamentului inuman"52. Astfel, la 6 mai 1847, Inspectoratul general al Miliției face cunoscut I.P.S. Mitropolit al Moldovei Melitie, prin Departamentul averilor bisericești, despre "tânguirea lui Costache Gheorghiu, fost militar, care este cuprins de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bolnavii se puteau interna nu numai la Neamț, dar și la alte mănăstiri ("la o sfântă monastire"), deși, evident, Neamțul era de pe atunci profilată în mod special. Încă din primii ani ai secolului al XIX-lea, datorită acestei specializări, la Golia și Neamțu se internau bolnavii agitați, alienații care necesitau un tratament de urgență, și el mai specializat și altul decât doar "cetirile" și reculegerea. Astfel, în același an erau repartizați la Neamțu, tot cu aprobarea I.P.S. Mitropolitul Moldovei. Vasile a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
tot cu aprobarea I.P.S. Mitropolitul Moldovei. Vasile a Panțârului, din Tg. Sulița, ținutul Botoșanilor, care "este smintit de bună simțire și cuprins de neputință, dând foc casei tatălui său"53 sau "fiul mortului Dobre Focșeneanu" (și acesta alienat, decedat al Golia) "întrucât este așa de smintit că nu i se pot da nici hainele tatălui său54 ca și căpitanul Florescu Gheorghe, șeful muzicii militare din Iași, care, fiind bolnav de ochi și pierzând vederea a început să prezinte simptome furioase"; G.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Comitetul Sănătății diferențiau pe bolnavi nu numai după boala de care sufereau, ci și după clasa socială. În adevăr, în același dosar, găsim rezoluții, la cererea unor oameni simpli, rezoluții prin care aceștia erau îndrumați către ospiciile de la Neamț și Golia, unde, după cum știm, condițiile materiale erau atunci precare. Este evident că, la mijlocul secolului trecut, asistența psihiatrică nu se limita numai la ospicii: alienații erau primiți și la alte mănăstiri. O caracteristică remarcabilă a asistenței psihiatrice de mănăstire a fost rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
căpătat un caracter de instituție sanitară, ceea ce a făcut ca alienații să polarizeze tot mai mult spre asemenea unități. În urma dispunerii datelor de arhivă consultate, rezultă că în Moldova aui funcționat mai multe ospicii mănăstirești. Două din ele, Neamțu și Golia, au fost mai mari. Trebuie să le alăturăm însă ospiciul de la Adam (Tecuci), precum și altele, așa cum vom încerca să demonstrăm în paginile următoare, unele din ele fiind "redescoperite" de unul dintre autorii studiului abia în 1980.. Ospiciul de alienați de la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
proprietate a supusului acesteia austriacul Yoseph Reiba Veinrauh 61. Calitatea asistenței alienaților lăsa atât de mult de dorit încât în 1858 Ludovic Steege, într-o cerere adresată domnitorului, menționează starea deplorabilă și lipsa de igienă a ospiciilor de la Neamț și Golia și insista asupra necesității de a se construi imobile noi, după un plan care-i aparținea 62. Propunerea lui Steege nu a fost realizată. În același an, 1858, personalul ospiciului a devenit mai numeros. Ca răspuns la adresa fizicului districtului Neamț
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Frederich Miller, Emil Meks, Emanuel Lorinski și Vicenția Udrițchi. În referatul întocmit către Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, dr. Cihac își exprimă opinia în favoarea doctorilor Emil Meks, care era atunci "medic primar la Spitalul de îmbolnăviți de minte de la Mănăstirea Golia, din 1859", și pentru Emanuel Lorinski. A fost numit doctorul Lorinski. În sinteza sa, etapa cuprinsă de la înființare până în 1863 (secularizarea averilor mănăstirești) a însemnat pentru asistența psihiatrică de la Mănăstirea Neamț trecerea de la o practică empirică la o instituție spitalicească
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în mod permanent de probleme de asistență medico-sociale. Vizita lui Thiron s-a făcut la cererea lui A. Fătu, epitrop general, care menționează: "Epitropia Generală voind a cunoaște mai îndeaproape starea actuală în care se află ospiciile de alienați, din Golie și monastirea Neamțu, atât în privința administrațiunii lor, în general, cât și în privința tratamentului care se dă alienaților Epitropia dispune "se va însărcina pentru ospiciul din Golie pe D-lui Vițe Președinte a Colegiului Medical D-lu Doctor Rusu, senior și D-lu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a cunoaște mai îndeaproape starea actuală în care se află ospiciile de alienați, din Golie și monastirea Neamțu, atât în privința administrațiunii lor, în general, cât și în privința tratamentului care se dă alienaților Epitropia dispune "se va însărcina pentru ospiciul din Golie pe D-lui Vițe Președinte a Colegiului Medical D-lu Doctor Rusu, senior și D-lu Thiron, care actualmente se găsește la Spitalul Din (sic) T. Neamțu" etc. ... că după vizita sa dr. Thiron, ca și dr. Rusu la Golia trebuiau să
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ospiciul din Golie pe D-lui Vițe Președinte a Colegiului Medical D-lu Doctor Rusu, senior și D-lu Thiron, care actualmente se găsește la Spitalul Din (sic) T. Neamțu" etc. ... că după vizita sa dr. Thiron, ca și dr. Rusu la Golia trebuiau să raporteze, precis, la următoarele puncte menționate de A. Fătu: "a) Dacă administrațiunile acestor stabilimente se conduce după prescripțiunile regulamentare. b) Dacă D-nii Medici respectivelor își facu visitele lor regulate la timpului și oarele reglementare. c) Dacă tratamentul alienaților
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
serviciu. Tratamentul se făcea "după cum se poate vedea din Registrul recepturii; cât despre dosarea medicamentelor după norma stabilită de medicul primar". Nu știm, din păcate, ce medicație se utiliza, dar ea este, desigur, aceeași pe care o primeau pacienții de la Golia, despre care cunoaștem că primeau opiacee, sedativele timpului, dese purgații și cure de hidroterapie. Reiese însă, din raportul Thiron, mentalitatea timpului, retrogradă încă, în Moldova, comparativ cu situația din alte părți. Aminteam de raportul lui A. Fătu, care, încă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în Occident o adevărată mișcare de eliberare a bolnavilor. Aceste idei au pătruns însă foarte greu în spiritul Epitropiei care, conservatoare, mulțumindu-se ca instituțiile să fie bine gospodărite, era reticentă la noutăți. Primirea bolnavilor se făcea, ca și la Golia, numai la recomandarea oficialității "a vreunei autorități recunoscute precum: Onorabila Epitropie Generală, Prefectură, Primărie etc. și cu un certificat alăturat împreună cu recomandațiunea medicului primar al Ospiciului". Aceste forme rigide erau necesare, satisfăcând atât protecția socială, cât și aceea individuală a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]