607 matches
-
veniturilor, față de ceea ce putea scoate din puținul pământ de care dispunea. Găsim în sat, în posesia urmașilor lui Constantin G. Folea, un document original, o așa zisă Cronică de casă, din care putem deduce cam care erau preocupările unui om gospodar al satului nostru în anii cele de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, atunci când iobăgia fusese «pusă la pământ», iar viața fostului iobag încă nu se afla pe un teren sigur, când o stabilitate a situației sale ca
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de regulă la mari distanțe, în anumite puncte pe calea ferată. Dar față de media obligațiilor pe familie, care era cea pe care am arătat-o mai sus, trebuie să menționăm că existau în fiecare sat câteva familii de oameni harnici, gospodari, cei ce constituiau fruntea și mândria satului, familii mai înstărite, mai chibzuite, chiaburii, care erau supuse de activiștii comuniști unui regim de exterminare economică, ca să fie aduse în scurt timp «la sapă de lemn», inconștienți, sau poate prea conștienți că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că musai trebuia să ia în serios faptul că societatea comunistă trebuie să se edifice și în agricultură. În ziua de 25 ianuarie au fost chemați la Sfatul popular ca să fie «lămuriți» în acest sens oamenii cei mai respectați, mai gospodari și mai înstăriți din sat, Emilian Grovu, Gheorghe Grovu, Tănase Budac și preotul Ilarie Budac. Tovarășii veniți de la raion, între ei aflându-se și un milițian străin de sat, știau că dacă acești oameni vor fi convinși să semneze cererea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mic până la cel mai vârstnic, toți fiind pătrunși de cultul pentru muncă. Hărnicia, priceperea în organizarea și efectuarea muncilor agricole și gospodărești, cinstea etc. erau criterii valorice operante în alegerea ginerilor sau nurorilor („...este din familie de oameni harnici, cuminți, gospodari, săritori” etc.). Familia rurală își pregătea copiii pentru muncă de la cea mai fragedă vârstă. Când copilul începea să se țină suficient de bine pe propriile picioare și înțelegea cerințele părinților, i se punea în mână o vărguță și i se
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de Ofițeri de aviație din Tecuci (1952) și Facultatea de Economie, specializarea Organizarea și conducerea economiei din București (1971). Militar ca formație, fost pilot la Craiova și Otopeni, trecut în rezervă cu gradul de maior, a fost un om deosebit, gospodar, deschis spre oameni, drept, admirat de prieteni. Destinul l-a purtat către orașul natal, Pașcani, pe care l-a condus între anii 1972-1979. Ca primar al orașului Pașcani a finalizat următoarele investiții la nivel național: Întreprinderea de Tricotaje și Perdele
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
experiență Lui Satan nu i-a plăcut felul meu de lucru și știa că mă voi implica în lucrarea Domnului și, încă de mic copil, a încercat să-mi curme viața. Cum s-a întâmplat acest lucru? Ca toți oamenii gospodari, și părinții mei au fost foarte muncitori. Aveau tot ce le trebuia. Tatăl meu a început cu meseria de zidar prin comună, apoi prin împrejurimi, meserie pe care a învățat-o de la socrul său, Anton Pană. Tatăl meu fusese milițian
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
grădina dumnealor, nu cumva să fi ajuns cârdul de miei acolo. S-a supărat femeia auzind că mieii vecinului Costache au intrat în grădina lor și poate c-au făcut ceva stricăciuni, dar se gândi că alde Gheorghiu sunt oameni gospodari și înțelegători, care îi vor plăti pagubele făcute de cârdul de miei. I-a dat voie fetei să se uite după miei în grădina dumisale și, de asemeneasă le caute urmele, dacă aceștia au trecut cumva spre biserică, printr-o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din jurul meu era alta! În ultima zi de cursuri a venit și tata de acasă pentru unele cumpărături, m-a luat cu drag în prima mea vacanță de elev normalist. În prima zi de vacanță, satul Priponești - sat de oameni gospodari, „tot unul și unul”, și-a sporit numărul cu vreo 25-30 de școlari ce reveneau acasă de sărbători. Revenit acasă după trei luni, toate mi se păreau mai bune și mai frumoase. Doamne, cu ce ușurare și degajare pășeam acum
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
bine și ne bucurăm de o vacanță liniștită. S-au instaurat noile autorități locale cu vederi de stânga. Ni se cere să acționăm în noua direcție, dar nu ne pretam să facem un anumit joc politic! Eram fiul unui om gospodar, învățasem în școala normală să fiu gospodar și iau măsuri pentru a-mi spori situația materială, cultivând zarzavaturi și muncind o vie aflată chiar în cadrul locuinței mele. În vară, ne bucurăm de vizitele surorilor și fraților soției, toți sunt încântați
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sovietic, prin hotărârea P.C.R. din 3-5 martie 1949. Cei aproape două sute de oameni din sat care au fost în război și au văzut „raiul colhoznic” erau martorii potrivnici ai acestui proces, mai ales că Priponeștii erau un sat cu oameni gospodari care țineau cu dinții de pământul și de bunurile pe care le aveau! Cu tensiuni sporite, încheiem și acest an școlar! Muncesc intens pe linie școlară și culturală, dar simt că orice aș face, nu e pe placul nimănui. Autoritatea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mioritic * " Într-însul găsise poporul românesc cea mai deplină și mai curată icoană a sufletului său: cinstit și harnic, răbdător fără să uite și viteaz fără cruzime, strașnic în mânie și senin în iertare, răspicat și cu măsură în grai, gospodar și iubitor al lucrurilor frumoase, fără nici o trufie în faptele sale, care i se par că vin printr-însul de aiurea de mai sus. Și cu cât se vede această icoană mai limpede , cu cât se înțelege mai desăvârșit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a cauzat moartea. Din Chilia Nouă Iancu mai avea de mers încă 40 kilometri până în Enichioi, o comună foarte mare cu populație bulgară, iar eu în comuna Galilești, tot mare, mare ca și drojdia speranțelor noastre, cu ucrainieni harnici și gospodari . Nu înghețase, iar drumurile nepietruite făceau ca roțile căruțelor să intre în noroi până la butuc. Eu aș fi putut merge cu vaporul până la Vâlcov, Veneția Românească, iar de acolo pe mare cu caiacul până la Galilești, dar era prea complicat și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
loc de prin părțile noastre, din Hânțești, comuna Buciumeni. Iordache era bun ca pâinea caldă. Era în stare să dea și cămașa de pe el pentru un prieten. Era iubit de toți oamenii comunei. Satul era alcătuit din bulgari, oameni gospodari, harnici. Iordache era directorul școlii și locuia la școală. Avea un beci, conform obiceiului locului: intrai într-o cameră văruită, cu masă și scaune, de aici încolo începând hruba propriu-zisă unde se ținea butoiul de vin și ce mai era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
iar norii de praf făceau dificilă observarea tuturor detaliilor. La vederea mașinii de la județ, oamenii se opreau în loc. Unii salutau. Părea o localitate populată mai mult de oameni săraci, dar am fost asigurate că este, totuși, o comună de oameni gospodari și înstăriți. De o parte și de alta a drumului erau șesuri nesfârșite pe care se zăreau zeci de vaci, cai și oi care pășteau. La intrarea în satul de reședință, pe un panou decolorat și strâmb, abia se mai
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și apoi om vedea noi cu ce ajungeți până în sat, iar de acolo vă ajută inginerul cu mașina sau găsiți un tractor. Dacă mai stați o oră, coborâm și noi în sat. Puteți merge cu noi. Oamenii aceia cuminți și gospodari mi-au dat ceva uscat să mă schimb. Am adormit pe o bancă îngustă, acoperită cu un preș de coade. După ce s-a oprit ploaia, țăranul m-a dus cu căruța până în sat, de unde, cu un tractor, am ajuns la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
La parterul acestuia erau spații comerciale aparținând cooperației de consum. Aceasta avea și ea fermă de animale, iaz de pește, căpșunărie, plantație de răchită și o secție de împletit coșuri. Unitatea era excelent administrată și condusă de președintele său, localnic gospodar și priceput. 125 Școala din satul reședință de comună era și ea bine întreținută. Directoarea coordonatoare, devotată muncii și bun organizator, se îngrijea de toate școlile, având o legătură strânsă cu primăria. Învățământul din comună era asigurat de un colectiv
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la fel ca în toate celelalte săptămâni, spre acea comună îndepărtată unde trebuia să aibă loc ședința. Ieșind din comuna Fundoaia la șoseaua națională, am străbătut comuna Șesu și am urcat dealul până la Livezi. Comuna era deosebit de frumoasă, cu oameni gospodari, și era așezată într-un peisaj de deal moldav pitoresc. În urma noastră era camionul cu cei de la primăria și de la unitățile economice din Șesu. Ședința a fost plictisitoare și lungă, așa cum erau toate aceste ședințe, dar atenția trebuia să o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
uite așa crește numărul de funcționari de stat în Hlipiceni, ca în toate localitățile mari și mici din țară. Toate ar fi fost bune, ba chiar foarte bune, dacă nu se pornea războiul care a umbrit viața românilor. După război gospodarii creștini din satul Hlipiceni au ridicat în cimitirul din vârful dealului o troiță în memoria celor 46 de eroi căzuți în apărarea și întregirea țării, iar biserica au renovat-o. Actuala biserică a fost ridicată pe temeliile unei vechi locaș
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
agricole sau altele, toate acestea au fost aplicate în funcție de localitatea și gradul acelei închisori. Comuna Hlipiceni a avut câțiva chiaburi, dar după părerea mea, nu ar fi fost corect, să fie din punct de vedere a caracteristicii sociale a acelor gospodari muncitori de a fi categorisiți „chiaburi”, mai ales că dețineau suprafețe de teren arabil de 5-8 ha. Secretarii de partid din cele trei sate, împreună cu cel de la centru, de ce să nu aibă și comuna Hlipiceni chiaburi? Legea de categorisire a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
uite așa crește numărul de funcționari de stat în Hlipiceni, ca în toate localitățile mari și mici din țară. Toate ar fi fost bune, ba chiar foarte bune, dacă nu se pornea războiul care a umbrit viața românilor. După război gospodarii creștini din satul Hlipiceni au ridicat în cimitirul din vârful dealului o troiță în memoria celor 46 de eroi căzuți în apărarea și întregirea țării, iar biserica au renovat-o. Actuala biserică a fost ridicată pe temeliile unei vechi locaș
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
agricole sau altele, toate acestea au fost aplicate în funcție de localitatea și gradul acelei închisori. Comuna Hlipiceni a avut câțiva chiaburi, dar după părerea mea, nu ar fi fost corect, să fie din punct de vedere a caracteristicii sociale a acelor gospodari muncitori de a fi categorisiți „chiaburi”, mai ales că dețineau suprafețe de teren arabil de 5-8 ha. Secretarii de partid din cele trei sate, împreună cu cel de la centru, de ce să nu aibă și comuna Hlipiceni chiaburi? Legea de categorisire a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și primejdioase ale Siretului unii locuitori ai Adjudului Vechi au căutat un loc mai ferit. Acest loc a fost găsit în zona confluenței Trotușului cu Siretul. Așa cum l-am cunoscut eu, în copilărie, Adjudu-Vechi era un sat frumos, cu oameni gospodari și mândri. La vremea aceea în sat funcționau două fabrici de cherestea și două mori, iar cei mai mulți dintre bărbați lucrau la gară, erau cheferiști. Având și servicii la stat și pământ, pe care îl lucrau cu pricepere, erau destul de înstăriți
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a vrut să mi-o sărute, ca la popi. Am plecat, iar el a rămas pe loc. N-am apucat să fac cinci pași, și a început să strige după mine: „Un om bun, un om de treabă, un om gospodar (sic!)!” Mai mulți curioși au ieșit pe balcoane. Neștiind ce se întîmplă, unul dintre ei mi-a zis: „Individul trebuie dat pe mîna miliției!” „Lăsați-l în pace, are ceva pe suflet!”, l-am liniștit. *Am atins acel prag al
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Jănică, Mihai 270 și Jorjîcă. Deci bunicul nostru. Acesta, la rândul lui, este fiul unui Todică venit din Ardeal cu un cal, o nevastă și doi copii și s-au așezat pe moșia Horodnicenilor. Auzind boierul că este un om gospodar și foarte vrednic l-a chemat la curte și i-a spus să rămâie pe moșia lui și să-și ia cât pământ are nevoie pentru gospodăria lui. și așa a făcut. Apoi au venit alți gospodari și În acest
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sensul în care acționau comuniștii era reprimarea maselor, indiferent care masă, studențească sau marea masă a populației. Care era scopul arestărilor pe la țară? Să reprime masa, să facă liniște. Îi luau pe unul, doi, trei - de regulă pe cei mai gospodari -, iar cel mai sărac nu mai deschidea gura, pentru că vedea ce a pățit cel care era mai răsărit în comunitate. Triaj și tranzit spre coloniile de muncă "Fericitul" triat la Penitenciarul Iași C. I.: Cum ați resimțit intrarea în penitenciar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]