2,459 matches
-
Acasa > Orizont > Interviuri > INTERVIU CU DR. ING. GHEORGHE CIUHANDU PRIMARUL TIMIȘOAREI - UN GOSPODAR CU MINTE ȘI INIMĂ! Autor: Viorel Baetu Publicat în: Ediția nr. 157 din 06 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Interviul a fost realizat de Viorel Baetu, Timișoara-Aprilie / 2011 Timișoara, orașul parcurilor. Timișoara, capitala Banatului. Timișoara, un oraș în care au
UN GOSPODAR CU MINTE ŞI INIMĂ! de VIOREL BAETU în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349654_a_350983]
-
ani, din nou Timișoara și am avut o surpriză foarte plăcută. Urbea mea natală este la înălțime. Parcurile sunt curate și îngrijite, Centrul era plin de flori frumos aranjate, peste tot curat, frumos și îngrijit. Se vede o mână de gospodar. Cu acest gospodar (primarul) am avut plăcerea să stau de vorbă, în cadrul unui scurt interviu. Viorel Baetu : Domnule primar, Timișoara este un oraș care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Ce proiecte de viitor aveți? Gheorghe Ciuhandu: La
UN GOSPODAR CU MINTE ŞI INIMĂ! de VIOREL BAETU în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349654_a_350983]
-
Timișoara și am avut o surpriză foarte plăcută. Urbea mea natală este la înălțime. Parcurile sunt curate și îngrijite, Centrul era plin de flori frumos aranjate, peste tot curat, frumos și îngrijit. Se vede o mână de gospodar. Cu acest gospodar (primarul) am avut plăcerea să stau de vorbă, în cadrul unui scurt interviu. Viorel Baetu : Domnule primar, Timișoara este un oraș care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Ce proiecte de viitor aveți? Gheorghe Ciuhandu: La ora actuală avem
UN GOSPODAR CU MINTE ŞI INIMĂ! de VIOREL BAETU în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349654_a_350983]
-
gânduri. De asemenea le doresc sănătate, deplina realizare pe plan profesional și uman. Tot binele din lume și să ne vedem la Timișoara! A consemnat Viorel Baetu Timisoara /2011 Referință Bibliografică: Interviu cu Dr. Ing. Gheorghe Ciuhandu primarul Timișoarei - Un gospodar cu minte și inimă! / Viorel Baetu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 157, Anul I, 06 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Viorel Baetu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
UN GOSPODAR CU MINTE ŞI INIMĂ! de VIOREL BAETU în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349654_a_350983]
-
ar putea fura copii. Nu îmi aduc aminte nici de formula „dacă nu ești cuminte, te dau la țigani”. Ar fi un fals să folosesc cuvântul rom, deoarece nu îl folosea atunci nimeni. Abia așteptam ziua cu silvoițul. Unul dintre gospodari, probabil cel care era dispus să fie năpădit de vecini, copii și șogori, se punea harnic pe lucru ca să facă instalația. O numesc așa pompos, necunoscând vreun termen care să o denumească. Dar mai bine să o botez, simplu, silvoițarnița
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
care era dispus să fie năpădit de vecini, copii și șogori, se punea harnic pe lucru ca să facă instalația. O numesc așa pompos, necunoscând vreun termen care să o denumească. Dar mai bine să o botez, simplu, silvoițarnița ori magiunarnița. Gospodarul săpa un șanț să zicem de doi metri lungime, un metru lățime și tot un metru adâncime. La un capăt se săpa vatra pe care se așeza căldarea. Sub căldare firește se făcea focul. La capătul opus căldării se modelau
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
de lemn care era fixat pe fundul căldării de un fus mai gros tot din lemn și mai înalt decât căldarea. Lateral pe el se prindea o pârghie, care era manevrată de către proprietarul prunelor, vecinii și neamurile cantonate în curtea gospodarului. Până la urmă, ca la fiecare clacă, oamenii se ajutau între ei. Frumoase obiceiuri! Alte vremuri! veți găsi, prin comparație, cusur vremilor noastre, Onor Constatorieni Înveșmântați În Fumul Anilor. Până și noi copiii aveam privilegiul de a învârti în silvoiț, asta
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
în Belgia din dulcea Bucovină pe când era flăcăiandru, prin 1994 și apoi a mai bătut de câteva ori cărările Europei prin Polonia, prin Slovacia, Austria și, nu mai știu pe unde. Astăzi este la casa lui - soț împlinit, tată fericit, gospodar neîntrecut. Locuiește în zona flamandă, dar cu toată familia vorbesc franceza și n-ai zice că nu-i neamț sau nu știu care altă „seminție aleasă” după ordinea ce domnește la casa lor. Iar după belșugul din ea... zici că este, fără
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]
-
păhăruțe de vin bun la o masă. Vinul îl cumpăra numai de la oameni gospodari care știa el că aveau vie și făceau vinul curat. De regulă, lua de la Vasia Lichian, cum îi spunea el, o ruda apropiată și un bun gospodar. Mergea la el pe înserate, cu o carafă de vreo 5 litri, îmbrăcată cu papură. Nu-i plăcea să fie văzut că merge după vin, el care a ținut viile satului... Venea acasă bolmojind nemulțumit: “Eu,când mă întâlnesc cu
DOR DE MAMA de VALENTINA BUTNARU în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349024_a_350353]
-
se apropie. Dacă văd că n-are de gând să zică primul “bună ziua!”, îi zic eu, că nu-mi cade limba. Dar tot omul trebuie să știe când se-nchină el primul și când i se închină lui. Cel din gospodari se vede de la o poștă.” Îmi pare rău că nu m-am priceput să-l întreb despre Inculet. Azi, la Vorniceni, puțini își mai amintesc de el. Dar strada care duce spre moșia de cândva a lui Inculeț îi poartă
DOR DE MAMA de VALENTINA BUTNARU în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349024_a_350353]
-
frați și ne-a zis:” Ăștia nu-s bani. Cumpărați ceva la copii, de altceva nu vă ajunge. Am fi vrut să vă putem da mai mult. Nu ne-am ales cu nimic din averea lui tata. A fost mare gospodar și tot ce a avut, a agonisit prin munca lui și a noastră: vii, livadă, păsări, vite , oloiniță, mașină de cusut Singer. În beciul nostru se întorcea carul cu 6 boi. Acești bani nu înseamnă nimic pentru mine. Eu aștept
DOR DE MAMA de VALENTINA BUTNARU în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349024_a_350353]
-
pentru sărbătorirea femeilor lor, în afară de Ziua de 8 Martie, dar la noi, pentru așa ceva, încă se ”lucrează din greu” în parlament... Suntem în prag de Primăvară, mamă! Natura începe să prindă bio-culoarea veselă de verde proaspăt. Pomii înfloresc în grădinile gospodarilor prevestind venirea gustoaselor fructe. Ghioceii firavi se luptă din răsputeri să străpungă peticele răzlețe ale mantiei de zăpadă, pentru a fi văzuți de copii, culeși și dăruiți mamelor. Și pentru că sunt așa de plăpânzi, sunt sigură, mamă, că îi va
SCRISOARE PENTRU MAMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394]
-
În ce localitate s-a aninant lumina zilei pe oglinda privirii fiului pandurilor ce va să vină în lume ca să-i mângâie prin cântec? M-am născut în comuna Olteni, din Teleorman, la 20 noiembrie 1956, într-o familie de gospodari de frunte ai așezării. Nu voi uita niciodată anii copilăriei, cei mai frumoși ani. Mergeam împreună cu părinții și sora mea la câmp, la arat, la semănat, la cosit, cu nelipsitul car cu boi. Îmi plăcea să aud cucul cântând, îmi
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
sfârâia în pahar, așaaa pentru digestie, dar numai simpatica Hildegarde (buna mea prietenă, cam proastă ea, da’ tare sufletistă, cum o prezenta Timona), pentru că soțul avea de șofat, ce să vezi?! La poarta fericiților părinți ai Timonei se adunaseră toți gospodarii din Fâlfani, cu neveste, copii, unii mai răsăriți, alții ținuți în brațe, alții cu mustăcioară, dar toți cu ochii numai după furat, nu cumva să plece bogătanii din Germania și să nu le dea ceva bani, sau cadouri, sau și
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
și ca uleiul, în oase; / fie-i ca o haină cu care se îmbracă / și ca un brâu cu care pururea se încinge.”( 11) Ca o prelungire a ceea ce sugerează un sens la om, brâul este întâlnit și la locuințele gospodarilor, acea bandă de zidire, colorată, care împrejmuiește întreaga casă, ca o centură ce îi poziționează temelia. Este brâul casei care îi întărește, precum omului, așezarea în sacralitatea timpului terestru. Timpul trece, însă brâul va rămâne să strângă vremelnic mijlocul valahului
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
putea întreține pe ele și să-și întrețină un pic și pre¬otul, și cheltuielile pe care le au acolo. Restul, din mila lui Dum¬nezeu, cu ce putem, ne gos¬podărim: preoții mai și lu¬crea¬¬ză, deci sunt gospodari, și mai avem ajutor de la Fondul Cen¬tral Misionar, de unde mai pri¬mim un pic de mângâiere pentru preoții pe care îi avem aici. De aceea, pe această cale aș mul¬¬¬¬țumi Sfântului Sinod, Pă¬rin¬¬telui Patriarh, bunilor cre
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
cele din vechile povești, se pregătea să sfâșie întreaga populație, fără nici o discriminare. De spaimă, toată suflarea, de la fașă la barbă albă, năvăli la gardul solid, construit din tulpini de floarea soarelui, care împrejmuia, precum un zid de cetate, bătătura gospodarului. Priveau ca hipnotizați cum teribila bestie, așezată într-un colț, se pregătea de atac. Ochii roșii, botul însângerat și sunetele cumplite pe care le scotea dădeau fiori de moarte privitorilor. Câteva fete, mai slabe de țâțână, lepădară. Bărbații, urmași ai
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
Sau iarna, când ne agățam din zbor de câte o sanie trasă de cai. Nimeni nu se supăra de îndrăzneala noastră. Trebuia însă să fim atenți, să nu cădem sub sanie, sau sub roți, să nu fim accidentați. De aceea, gospodarii încetineau sania sau căruța când vedeau vreun copil alergând din urmă. Erau însă și unii care, dimpotrivă, dădeau bice cailor, să scape de copiii care alergau să se agațe. Alte ocazii de mers pe „blat” erau atunci când te primea cineva
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
care-și iubește familia și gustă alternativ din bucuriile și suferințele vieții, ori pentru cel care nu este străin de puterea destinului, de frumusețea anotimpurilor și a lumii, de izvorul vieții ori al morții. În acest scop, ca un bun gospodar ce s-a dovedit a fi, a pornit hotărât la lucru, nu însă fără să chibzuiască adânc fiecare pas în parte, structurându-și loturile, ce urmau să-i împodobească grădina, cu proaspete parcele pentru adevărate culturi de hrană pentru suflet
POVESTE DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349751_a_351080]
-
la înmormântarea sa, Preasfințitul Părinte Episcop Emilian Birdaș al Alba Iuliei îl evocă în cuvinte deosebit de frumoase și de emoționante, reflectând și subliniind statura și personalitatea duhovnicească a Părintelui Dometie Manolache: “Teolog distins, părinte duhovnicesc, spirit de înaltă jertfelnicie, altruist gospodar de o mare capacitate... Și-a dat necontenit silința pentru a îmbogăți, lărgi și aprofunda, în toate fibrele ființei păstoriților săi, conștiința dăruirii de sine pentru interesele obștei, pildă dându-se, din belșug, ca unul care toată viața a ars
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SORCOVA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului SORCOVA Dragii noștri gospodari, La cumpăna dintre ani Cu mic cu mare venim, Pe toți să vă sorcovim. O luăm de la cap de sat Și de-a lungul și de-a lat, Să vă sorcovim în tindă Sub cârnații puși sub grindă. Sarmalele în
SORCOVA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349936_a_351265]
-
ce trec ușa primăriei? Uite că Sibiul, un orășel mai de doamne ajută, fost și Capitală Culturală Europeană, are primar de mai mult de 10 ani nedevenit baron. Oare de ce? O fi de pe altă planetă? Nu-și iubește ȚARA? Este gospodar bun. Sibiul a dobândit sub conducerea lui bunăstarea prin bună gospodărire. De ce nu puteți admite că si gospodăria sa proprie a evoluat? Doar este și acasă gospodar , nu numai la primărie. Nu ar fi cazul ca toate orașele țării să
IUBIREA, O FORŢĂ DE AVANGARDĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349961_a_351290]
-
cea mai mare a spectacolelor desfășurate timp de cinci zile a fost dedicată muzicii și dansurilor populare susținute de ansambluri și soliști vocali și instrumentiști din Bucovina cât și din alte zone. Deschiderea a fost făcută de către un grup de gospodari din localitatea Botoș, îmbrăcați în costume populare, coordonați de preotul satului, care s-au deplasat la Ciocănești într-un convoi de șase căruțe și au cântat muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
al cărei martor și depozitar este râul Bistrița, comunicând un puternic sentiment al mândriei de a aparține acestui mediu geografic și uman: „1. Sunt fată din Bucovina, de prin Ciocănești/ Unde curge Bistrița și unde întâlnești/Case mândre construite, harnici gospodari/Frumușei feciori și țapinari.// 2. Când coboară țapinarii din păduri de brazi/ Ies fetele la portiță așteptând cu drag/ În cămașă și catrință cu apă-n ulcior/ Că li-i traiul frumos și cu spor.// 3. Bistriță ce curgi la
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
textelor cântecelor, căci altfel băieții ,,s-ar face de rușine” dacă gazda, mai ales în cazul în care este una cunoscătoare, i-ar întrerupe pentru a-i corecta. În zorii zilei de 24 decembrie, începând cu orele 2-3, pe la casele gospodarilor vin cete-cete copiii ,,după colindeți” strigând în gura mare: ,,Bună zolooo ..., bună zolooo ...!”. Această strigare înseamnă de fapt “Bune-s zorile”, dar prin translație fonetică 26 s-a ajuns la... ,,Bună zolooo”. Ei sunt primii vestitori ai sărbătorii Nașterii Mântuitorului
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]