1,109 matches
-
cu o pregătire complexă, om de știință căruia i-au fost familiare nu numai istoria cu întregul cortegiu de domenii auxiliare, ci și literatura, filosofia, arta, sociologia, David Prodan a adus prin intermediul cărții sale o dovadă cât se poate de grăitoare de cum se studiază toate fațetele unei probleme istorice, cum se dezlegă și cum se interpretează corect documentele, de la cele mai revelatoare până la cele mai mărunte. David Prodan reconstruiește din acte, corespondențe, memorii, știri disparate societatea de acum două, trei sau
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
atât sub aspectul conținutului, cât și al formei. Mai târziu, în istoria Iluminismului transilvan, rolul colegiului reformat devine important pentru deslușirea interferențelor cu lumea europeană. * * * Reușitele lui Matei Basarab și Vasile Lupu în Țara Românească și Moldova sunt și ele grăitoare. Sub domnia lor, tipografii își reluară activitatea întreruptă la finele secolului al XVI-lea, marcând astfel una dintre principalele realizări. Acum se pun bazele culturii umaniste din Țările Române, unde se remarcă istoriografia și sistemul de învățământ. Tot acum se
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
marcați și de o tristețe profundă, conștientizând că s-au născut prea devreme pentru “întunericul care domnește în aceste țări”. Reflecțiile lui Ignatz Joseph Martinovicz, politicianul și cărturarul care activa în grupările masonice și iacobine din Viena și Pesta, sunt grăitoare (vezi corespondența sa din anii 1794-1795, în volumul lui Benda KĂlmăn-Elek Judit, Vizsgălat Martinovics Ignăc szăszvări apăt és tărsai ügyében, Budapesta, 1983). El observă diferențele, aproape insurmontabile, de mentalitate și suferă din pricina ignoranței celor de „jos”, dar mai ales a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
destinul fără să-l identifice expressis verbis pe cel care-L va da pe mâna autorităților. E vorba de unul din cei doisprezece aleși, prezent la cină. Ucenicii intră imediat În panică, arătându-se ofensați. Marcu folosește o expresie foarte grăitoare, heis kata heis („pe rând, unul după altul”) pentru a reda vălmășagul general stârnit de mărturisirea Domnului. Toți se simt vizați, toți Încearcă să se disculpe. Acel Meti ego trebuie Înțeles nu ca o dezmințire, ci ca o mirare dubitativă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
textului. În al doilea rând, ei sunt relee indispensabile Între textul LXX și noi Înșine. Datorită lor acest text și-a traversat mereu proaspăt și incitant epocile. SM: Traducerea Bibliei făcută de un grup de laici este cu atât mai grăitoare cu cât de-a lungul istoriei, pe teren dogmatic, Biserica nu s-a identificat niciodată cu ierarhia, cu clerul, ci cu „poporul creștin”. Autoritatea bisericească este mai Întâi parte a „poporului creștin”. Traducerea Septantei nu poate Însemna pentru limba română
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
realiștii le răspund neoconservatorilor că așa-numita politică de virtute pe care o promovează ignoră necesitatea prudenței În mediul internațional anarhic, ceea ce poate duce cu ușurință la dezastru. Din acest punct de vedere, războiul din Irakxe "Irak" reprezintă o ilustrare grăitoare a erorilor pe care liderii americani le-au făcut sub influența iluziei măreției și pentru că nu ar fi recunoscut adevărurile eterne ale puterii politice, echilibrul de putere și necesitatea prudenței În eternul joc al competiției geostrategice pe scena internațională 2
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
din noiembrie 1931 până în decembrie 1939. Director este N. Thomescu-Baciu; de la numărul 11 din 1932 redactor este Gallia Tudor, de la numărul 16 pe 1933 - Lucia Carmeluș, iar de la numărul 3-4 pe 1936 - N. Gherculescu. Având pe frontispiciu două devize foarte grăitoare: „Muncește și vei avea” și „Citește, te vei lumina”, revista se adresează în primul rând populației rurale de pe meleagurile ialomițene. Scopul ei, urmărit cu o lăudabilă consecvență, este de a contribui la o „cultivare a minților tuturor acelora cari lâncezesc
BARAGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285617_a_286946]
-
fără a se arăta speriate, evitând orice tentativă a lui Napoleon de a le încercui pe bucățele și a le anihila fără eforturi prea mari. Faptul că soldații comandați de generalul Bragation i-au scăpat printre degete era cel mai grăitor exemplu, cu toate că rusul se arăta revoltat de tactica defensivă ordonată de țar. O veste venită din tabăra inamicului a întărit credința lui Napoleon că victoria îi va aparține. El va zdrobi Rusia. - Sire, Alexandru l-a numit pe Kutuzov comandantul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
să avanseze. Răpitorul Încerca să scoată servieta, dar aceasta nu Încăpea prin capacul rabatabil. Se duse În spatele pubelei și scoase cu totul capacul de metal. În lumina chimică a nopții, Milton desluși barba patriarhală, obrajii palizi, ceruiți, și - cel mai grăitor fapt - cadrul micuț, de un metru șaizeci și doi. Părintele Mike. Părintele Mike? Părintele Mike era răpitorul? Imposibil. Incredibil! Dar nu Încăpea nici un dubiu. Pe peronul gării era bărbatul ce fusese cândva logodit cu mama mea, care, datorită tatălui meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
putut aduce alte acuzații Inspectorului, deoarece dovada incriminatoare, sângele și cadavrul lui Orande, nu mai exista. Probabil erau demult transformate în cenușă în furnalul ecologic al liceului. Tăcerea care există acum este mai mult decât orice aș putea spera. Mai grăitoare decât o mie de voci și mai concretă decât orice vorbe goale sau acuzații nefondate. Aș dori să văd și să interoghez separat elevii care susțin că au văzut ieri, în această clasă, un trup neînsuflețit care a aparținut unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
vezi să nu mă faci din nou de râs! Acesta întoarce capul rugător. — Dar dacă, totuși, vreunul dintre ei nu e mort de-a bine lea? repetă speriat. Îl aranjăm noi, chicotește Ganymedes. Duce degetul la gât cu un gest grăitor. — Îi facem felul. Băiatul aruncă o privire îngrozită către Rufus. — Aici nu e azil de șontorogi, îl repede acesta cu asprime. Cine te-a pus să-l înjunghii pe amorezul maică tii? rica nează cu dezgust Ganymedes. Adolescentul roșește: — Ne
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
din cauză că nu pot vorbi, posedă inocență și puritate morală, cred iubitorii de animale. Și nu merită să fie chinuite. Ce bine ar fi fost ca domnișoara Rong să fi prezentat situația Într-o engleză mai bună și cu exemple mai grăitoare: care ar fi pedeapsa cea mai eficientă pentru un bărbat care violează și ucide fetițe? N-ar merita el să fie transformat Într-un animal de povară care trăiește În glod și e biciuit tot timpul astfel Încât să Învețe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
când am urcat? Două tinere din tribul Karen se grăbiră să-i ofere lui Rupert un scaun din ratan, mai mare decât celelalte. Și s-ar fi și așezat pe el dacă Moff nu i-ar fi aruncat o privire grăitoare s-o lase pe Vera să se așeze. Curând alte scaune fură scoase pentru oaspeți: butuci și mai multe taburete joase așezate aproape de televizor. — Ne-am Întors, strigă femeia de la televizor cu accentul ei australian. Supraviețuitorii lui Darwin, numărul unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Vedeți, ideea e că prietenii mei au fost nevoiți să se descalțe Înainte de a intra În pagodă, ca toată lumea. Și cum au mers desculți - ca În transă, după cum ni s-a spus - au lăsat sigur urme de miros invizibile, dar grăitoare, pe pardoseala din piatră lustruită. Încălțările din mâna mea conțin mirosurile lor individuale. Vedeți unde bat, desigur. O să le dăm câinilor să miroasă câte un pantof, aceasta fiind mostra de miros, iar ei Își vor folosi nasurile ultrasensibile pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
asta. Kawai: Mi se pare normal. Murakami: Așa că am intervievat câțiva membri ai sectei, respectiv foști credincioși Aum. Sincer să fiu, în calitate de scriitor, eram extrem de interesat de trăsăturile comune ale persoanelor care s-au alăturat cultului Aum. Este mult mai grăitoare atitudinea lor, decât relatările victimelor. Cred că ambele tabere împărtășesc probleme de aceeși natură, însă, în același timp, au conștiințe diferite. Nu m-a interesat problemele lor de conștiință. De altfel nici atunci când am discutat cu victimele nu am vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
dintre dumneavoastră veți spune că Emil Boc nu est de genul feminin, dar vă contrazic, fiindcă prin talentele lui native de curvă politică și cât de blond gândește de obicei ,coada asta de mătură băsistă, consider că e cel mai grăitor exemplu de gândire blondă din politica noastră. Totuși pentru Băsescu, s-a găsit și o femeie, se pare că tot blondă, a cărei iubire pentru el se spune că transcende carnalul și cică ar fi declarat ,că pentru președintele României
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mai înalt dintre ei, cu fața fioroasă, cel pe care Balamber îl numea Odolgan: nu-i trebuise mult ca să se îmbete și acum râsul său dezmățat, respingător, îi dădea fiori, mai ales atunci când era însoțit de priviri mai mult decât grăitoare pe care le arunca insistent nevestei lui. Fu nevoit să aștepte destul de mult până când Balamber se hotărî să-i spună adevăratul motiv al vizitei - sau, mai degrabă, invaziei - sale neașteptate. Se întreba, neliniștit, dacă nu cumva nu stârnise, în ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
fiind că Utrigúr îi ordonase să se alăture gepizilor în marșul spre Augusta, dându-l la o parte astfel din scenariul principal al războiului, care cu siguranță urma să aibă loc în Galia centrală. — Burgunzii, îi spusese cu un zâmbet grăitor, punându-i o mână pe umăr, s-ar fi luptat oricum sau poate că nu, dar, în orice caz, e drept să-ți revină ție misiunea să-i ții sub ochi! Lui nu-i mai rămăsese decât să plece capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
un semn către carnea de pe proțap și-l întrebă: — Ai mâncat deja? Sebastianus șovăi un moment înainte de a răspunde. Zilele acelea mâncase foarte puțin, iar mirosul de friptură îi pătrundea irezistibil nările. Balamber insistă: — Servește-te, te rog! Cu gesturi grăitoare, un războinic bătrân cu înfățișare severă, ce se găsea în dreapta lui Sebastianus, îl invită să ia porția lui, întinzându-i un cuțit să poată tăia. Romanul hotărî să accepte invitația; îi era prea foame ca să facă pe ofensatul și, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de-a lungul cărării ce se pierdea în câmp. Traversară iute ca vântul șirurile de mesteceni, însă hunii le simțiră îndată prezența și grăbiră pasul, lăsând în urmă fără să șovăie cireada de vite pe care o luaseră. Cu gesturi grăitoare, romanul porunci oamenilor săi să se răsfire pe câmpie. Distanța dintre urmăriți și urmăritori rămase pentru multă vreme aceeași, căci caii mici, dar rezistenți ai hunilor încă nu voiau să se dea bătuți înaintea cailor de rasă, puternici, ai urmăritorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
n-o să trebuiască pe urmă să ne păzim de ei, fiindcă nu vor fi un pericol pentru noi“. Lui Sebastianus nu-i venea să creadă și căută confirmarea în ochii comandantului său. Etius, ridicând din sprâncene, îi aruncă o privire grăitoare. — în fine, ai înțeles, îi spuse, în comparație cu acest Eudoxiu, faimosul Spartacus era un spirit moderat. Se întoarse din nou către bagaud. — Și astfel, doar cu micul efort al unei promisiuni, prietenul meu Atila a câștigat un nou aliat. Și iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mulțimi de oameni, dar fără însuflețirea ce însoțea de obicei locurile unde se adunau mulțimile în cetate. Atmosfera generală era, dimpotrivă, mai curând depresivă, mai ales din pricina numeroșilor fugari, a căror mizerie, și aici, ca și în Sapaudia, dădea mărturii grăitoare despre cataclismul ce se abătuse asupra Galiilor: disperați, nu puțini, printre ei chiar femei, care, prin aspect și veșminte, păreau de rang, nu șovăiră să-i oprească, cerșind de mâncare; copile cu chipul îmbătrânit înainte de vreme rătăceau cu privirea pierdură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
bine decât Sebastianus pe acel om: Magister militum. Duryodhan se întinse peste parapet. — Iată-l! anunță râzând. E chiar el! Vederea comandantului său îi provocă cea mai adâncă emoție: îl vedea înaintând sigur și hotărât, împărțind adjutanților săi, cu gesturi grăitoare ale brațelor, ceea ce probabil erau ultimele directive pentru acțiunea în curs. încercat de vâltoarea întâmplărilor din ultimele zile, îl privea întocmai cum îl priveau și cetățenii Aurelianei: ca pe un înger eliberator, care, asemenea zeilor războinici din străvechile istorisiri, ajungea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și nu avea să supună caii la mari eforturi, singura neplăcere fiind terenul oarecum dificil, încă îmbibat de ploaia din seara precedentă. Cercetașii dispăruseră după culme, însă unul dintre ei apăru curând pe fundalul maiestuos al norilor, anunțând, prin gesturi grăitoare și frenetice ale brațelo,r că din partea cealaltă dușmanul se apropia. Bătălia, deci, începuse. — Pregătiți javelinele! strigă Sebastianus. Abia ajuns pe creastă, fu aproape orbit de spectacolul grandios pe care-l oferea armata dușmană în întregul ei. Diferența de nivel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Adela este spirituală, adoptă o gândire specific feminină, realistă. Apreciază fără menajamente portretul lui Schopenhauer, aflat în camera bărbatului, ironizează poezia, de altfel, dezastruoasă, a lui Carol Scrob. Persiflarea nu recomandă neapărat un acultural. Să mai amintim o singură scenă, grăitoare pentru ilustrarea spiritului vioi al Adelei. E vorba de "scena" mesei și a conversației de la maica arhondară, unde dl Dimitriu (alias Calistrat Hogaș) e într-o debordantă vervă. Naratorul e zgârcit în notații. Ceea ce consemnează despre Adela ni se pare
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]