6,153 matches
-
care au rămas pân primăvara târziu. Aceste suluri de zăpadă trebuiau înconjurate, fiind pericolul de a rămâne blocați în zăpadă, oameni și animale. De multe ori se întâmplă iarna ca zăpada viscolită să blocheze oamenii în case și animalele în grajduri și staule. îmi aduc aminte de iernile grele când trebuia să merg împreună cu alți copii, peste dealuri și văi, 3-4 km, până la școala din centru, la Lunca, unde funcționa ciclul II (clasele V-VII). Mărturii despre iernile grozave ne furnizează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nici arheologice, nici documentare, că Dobreana ar fi fost locuită înainte de secolul al XVIII-lea. La inițiativa proprietarilor, boierii Rosetti, s-a organizat, la locul numit ipotul lui Olaru un punct administrativ pentru strângerea și depozitarea recoltei, constând din magazii, grajduri și saivane, coșare, ateliere, precum și locuințe 63 pentru slujitori. Moșia Dobreana, ca parte a moșiei Filipeni, a fost pierdută de proprietarul Rosetti la un joc de cărți, fiind câștigată de frații Sterian, care au păstrat punctul administrativ, în jurul căruia se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bucovina își părăseau locurile de așezare și din cauza situației economice: lipsa pământului care aparținea proprietarilor boieri (nobili), mănăstirilor sau domeniului imperial; lipsa unor gospodării întemeiate cu case, acareturi (în locul acestora aveau niște locuințe monocelulare, de tip bordei, făr uri și grajduri în jur) și din această cauză, în fugă, țăranul își lua familia și vitele și într-o noapte trecea granița, fără părere de rău. Au fost cazuri când se întorceau, se adăugau celor care plecau din Moldova spre Bucovina. Nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a procedat la vinderea de către obște și cumpărarea de către membri ei a bunurilor rămase neîmpărțite, adică: conacul cu 2 corpuri de case, grădină cu diferiți pomi fructiferi și nefructiferi și alte acareturi care formau conacul boierescă ca hambare, magazii, grajduri, gardurile care împrejmuiau conacul și altele. Grădina conacului s-a împărțit în cinci loturi, iar acareturile au fost evaluate și socotite de comisii formate din membrii Obștii. Acestea s-au vândut la licitație și s-au cumpărat de către membrii Obștii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înainte de 1650-1716) care a avut patru copii cu Irina Buhuș: Nastasia, Anița, Ștefan și Ileana. A îndeplinit funcția de jitnicer (avea grijă de recoltele domnești și de depozitele de cereale) între anii 1669-1672 și de mare comis (avea în subordine grajdurile domnești și hergheliile de cai) din 1672, iar în 1672 cumpără în Moldova mai multe moșii, ajungând în 1682 postelnică (onul de taină al Domnitorului, cel care avea grijă de dormitorul domnesc). Alături de domnitorul Gheorghe Duca participă la asediul Vienei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
binale, fierarii, olșritul, cioplitori în piatrș, meșteri cojocari și sumanari, ciubotari și cizmari, croitori și croitorese Când casa a devenit o construcție elaborată, cu funcții multiple, au apărut și meșteri specializați în ridicarea construcției casei, dar și a dependințelor, un grajd, o bucătărie de vară. Să ne amintim că la venirea bejenarilor bucovineni în lunca Dunavățului, fiecare și-a făcut „casa” așa cum s-a priceput și din ce a avut: lemn de salcie și coaja pentru acoperiș. Meșterii specializați în construcții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anexelor) reflect specificul activității economice, ocupațiile țăranilor, legate, în principal, de cultura plantelor și creșterea vitelor. Pe lângă casă, un gospodar din comuna Filipeni avea un ocol pentru vite, un hambar pentru depozitarea cerealelor, coșarul pentru porumb. În ocol se afla grajdul, sau șură, șopron, ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite local perje) beciul de sub casă sau chiler
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
investit în modernizarea locuințelor, construcția unor case spațioase din materiale noi, de ultimă generație, cu holuri largi, living, bucătării moderne, băi faianțate, dormitoare, cameră de zi, spații de depozitare, cu toate utilitățile pentru un trai civilizat. În locul vechilor șuri și grajduri sunt garajele pentru mașini, încăperi speciale pentru instalația de încălzire centrală, cu apă cald tot timpul. O grădină cu flori, alei pavate și câțiva pomi alcătuiescă cadrul natural în care este amplasată locuința. Întoarcerea tinerilor care vor să locuiască în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de echipă nu erau terenuri amenajate; tot tinerii le-au făcut prin muncă voluntară. Pe terenul de lângă școala veche (Căminul Cultural, azi o ruină!) și de lângă pârâu, era amenajat un teren de volei, iar fotbal se juca pe izlaz, lângă grajdurile CAP-ului și oriunde era un loc potrivit. Fotbalul a luat amploare după ce mulți tineri au urmat școli profesionale și medii la Bacău. Se juca zilnic, dar numai vara, în vacanțe. Prin anii 1957-1958, la inițiativa lui Ilie Vraciu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tricouri și chiloți cumpărați de cei care nu aveau de la asociație, transportul și mâncarea aproape că nici nu contau, dar se juca cu ambiție, total dezinteresat, pentru frumusețea jocului și a întrecerii. Echipa beneficia de un teren pe șesul de lângă grajdurile CAP-ului și de lâng coala generală, care n-a trebuit decât marcat, restul era de la Dumnezeu: plat, făr nici cea mai mică denivelare și cu un gazon natural de cea mai bună calitate. Pe acel șesă și teren ateriza
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost îndeplinită de ing. Cucu Constantin și Mircea Trandafir în ultima perioadă, din 1885 până la desființare. În ultima perioadă, inginera Dornescu de la Centrul Agricol, s-a ocupat și de lichidarea bunurilor CAP-ului. Adunarea generală a hotărât vânzarea mijloacelor fixe. Grajdurile, unele construite din 1961-1962 cu munca meșterilor și locuitorilor, nu au fost distruse și sunt închiriate de Consiliul Local unor întreprinzători particulari: o fabrică de lapte, o fermă de melci?!. crescătorie și îngrășătorie de porci. Pământul a fost retrocedat, vitele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
teren arabil, 300 ha pășune, 33 ha vie, 3000 oi, 200 vaci, 30-40 caii, 20 boi, pe lâng tractoare, selector, moară cu ciocănele, atelier de reparații. La început, CAP-ul nu avea sediu propriu, apoi toată gospodăria cu instalații, ateliere, grajduri, magazii s-au construit pe șesul dintre biserică și casa preotului Gheorghe Antohi. Specialistul CAP-ului Fruntești a fost inginerul agronom Șanta, maghiar, care a rămasă să trăiască în Fruntești. Inițial, lotul de folosință dat fiecărui membru cooperator era de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au putut cuprinde obiective mai precise privind îmbunătățirea calității vieții în comună. A trebuit învățat, mai întâi, alfabetul democrației, din mers, pentru că a trebuit aplicată legea retrocedării proprietății, desfacerea CAP-ului, împărțirea patrimoniului (e bine că nu au fost distruse grajdurile, s-au putut folosi), constituirea comisiilor de punere în posesie, înscrierea cetățenilor, consultarea registrelor vechi, a actelor, apoi măsurătorile, întocmirea documentației etc. Sigur, nu primarii au lucrat singuri în toate, volumul de muncă a fost foarte mare și făr munca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stația următoare, că eu nu vreau accidente. Tramvaiul urca aproape În ritmul unei plimbări, mîngîind umbra șirului de arbori și iscodind peste zidurile și grădinile unor locuințe asemenea unor castele, pe care eu mi le Închipuiam populate cu statui, fîntîni, grajduri și capele secrete. M-am aciuat pe o latură a platformei și am deslușit silueta turnului de la „El Frare Blanc“ decupîndu-se printre copaci. Apropiindu-se de colțul de la Román Macaya, tramvaiul Își Încetini mersul pînă cînd se opri aproape cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
tăcea, ochii plecați. — Răi nu, obiectă Fermín. Imbecili, ceea ce nu-i totuna. Răul presupune o determinare morală, o intenție și o anumită gîndire. Imbecilul sau mîrlanul nu stă să se gîndească ori să raționeze. Acționează din instinct, ca jivinele din grajd, convins că face bine, că are Întotdeauna dreptate și mîndru să tot fută, iertat să fiu, tot ceea ce i se năzare a fi diferit de el Însuși, În ce privește culoarea, credința, limba, naționalitatea sau, ca În cazul lui don Federico, obișnuințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
de imaginat ce putea să fi fost construcția mistuită de flăcări. Judecând după rămășițele grinzilor Încă Înfipte În pământ, s-ar fi spus că era vorba de un soi de pavilion, sau de o fânărie mare. Ori poate de un grajd, Însă de o formă cu totul neobișnuită. Iar lemnul scăpat de foc urma oare să fie adăpostit În clădire? Sau trebuia să slujească la construcția Încă neterminată? Dante continua să Înainteze Încetișor către centrul ipoteticului edificiu. După vreo zece pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
aceste două fapte. Pentru că trebuia să fie una, firește: există o urzeală care leagă În mod necesar lucrurile, iar ele ies În mod ordonat din mâna lui Dumnezeu. Își vârî În traistă o lumânare și amnarul. Apoi, ieșind, trecu spre grajdurile mânăstirii, căutând ceva de care avea nevoie pentru planul din mintea lui. Cotrobăi printre unelte până când găsi o pârghie din fier, din acelea folosite de fierari pentru a scoate potcoavele uzate din copitele cailor, și se Îndepărtă cu pași repezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
spre femeie pentru a-i estima forțele. Era zveltă la trup, cu o musculatură puternică, și putea Înfrunta drumul lung. Dar mai apoi Își aminti de o căruță, Întrebuințată din când În când de bargello, și care era ținută În grajdurile de la San Piero. Îi făcu semn să Îl urmeze și se Îndreptă spre Priorat. O coti la dreapta pe o străduță laterală, spre râu. În fața lor, În depărtare, Începeau să se Întrevadă torțele de pe Ponte Vecchio. La o răscruce, i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
să caute pe cineva. - Messer Alighieri, tocmai domnia ta. M-am gândit că voiai să știi. - Ce? - Mi-ai cerut un raport despre pelerinii de la hanul Îngerului. Este unul, messer Marcello, care a fost văzut plecând. A cerut un catâr, la grajdurile de la Porta Romana, și hamali pentru bagaje. - A plecat deja? Întrebă Dante cu dezamăgire. Ordonasem ca nimeni să nu fie lăsat să plece... Celălalt ridică din umeri. - Nu era acuzat de nimic. Preț de o clipă, priorul cântări posibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
brad. Vechile ferme, puținele care mai există, s-au comasat una într-alta, strânse bine în jurul bisericii, ca dintr-un reflex, îmbrățișându-și vechile ziduri și ferestre joase, și aruncându-și afară, prin porțile întredeschise ale hambarelor, mirosurile acre de grajd și de lapte covăsit. Au fost săpate în oraș două canale, unul mare și unul mic. Cel mare pentru șlepurile care aduc carbon și calcar și iau carbonatul de sodiu. Cel mic pentru alimentarea celui mare, dacă acesta rămâne vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
fi urmat să se întâmple ceva, nu știu ce, și apoi, într-un final se întorcea acasă, cu inima grea. Barbe vorbi multă vreme astfel despre procuror și despre Lysia Verhareine. Seara se lăsa în jurul nostru, cu răgete de animale închise în grajduri și cu zgmot de obloane trase. Mi-l închipuiam pe procuror mergând pe aleile parcului, spre apa râului Guerlante, privind ferestrele căsuței unde locuia tânără învățătoare. Nu era o noutate ca un bărbat care se apropie de moarte să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
victorie a nemților, chiar și după înfrângerea acestora - și Fantin Marcoire, un bătrân cu o figură tăbăcită, ce vorbea cu păstrăvii și trăia împreună cu o vacă foarte bătrână căreia îi spunea Doamna. El și vaca dormeau unul lângă altul în grajd. Ajunseseră să semene, la miros și nu numai, doar că vaca era, fără îndoială, mai înțeleaptă decât el și mai puțin arțăgoasă. Fantin îl ura pe tata. Iar acesta îi întorcea sentimentul. Doi nebuni într-un sat-fantomă, care se înjurau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
a apărut În ușa Întredeschisă. — Ai un ciocan? — Nu, regret. Poate că are unul doamna Doisprezece sau cum s-o fi numind. Străinul a pătruns În cameră. — Ești un locatar al acestui azil? Amory a Încuviințat, mișcându-și bărbia. — Groaznic grajd, la chiria pe care o plătim. Amory s-a văzut obligat să aprobe. M-am gândit să locuiesc pe campus, a spus, dar se zice că-s așa de puțini boboci, Încât se simt pierduți. Trebuie să stau puțin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nu știu destule despre cai ca să mân unul În Întunericul ăsta ca smoala. - Taci din gură, prostule! a șoptit ea, parcă fără nici o legătură și, Înclinându-se, l-a bătut ușor cu cravașa. Poți să-ți lași gloaba bătrână În grajd și am să ți-o trimit eu mâine. - Dar unchiul trebuie să mă conducă la gară la ora șapte tocmai cu gloaba asta bătrână. - Nu Îmi strica plăcerea. Și nu uita că ai o tendință spre șovăială care te Împiedică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
mai trebuie să cari până la coteț gălețile grele cu lături fierbinți pentru porci. Iar dacă uiți să ți‑i scoți înainte, pantofiorii de stradă se împut așa de tare, că poți să‑i degradezi imediat la rangul de încălțăminte de grajd. Gemenii nu sunt personaje secundare, ci actori principali. Sunt centrul, care nu este însă un punct, ci o pătură largă de oameni. Pe fețele celor doi frați nu li se citește bucuria de a trăi, așa cum se întâmplă cu orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]