5,312 matches
-
Rodica Zafiu Sînt puține trăsăturile gramaticale specifice limbajului familiar-argotic; majoritatea sînt simple tendințe ale uzului sau inovații ludice. Una dintre acestea este trecerea la singular - cu intenție, pentru a obține un efect de de-familiarizare - a cuvintelor folosite de obicei la plural. Bani, de exemplu, este
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
încât nu mai au nevoie de suporturi documentare, și că deci notele respective, mai ales într-o carte școlară adresată elevilor de toate vârstele, nu mai aveau rost. A efectuat totodată, direct sau indirect (ca să spun așa), și alte modificări, gramaticale și stilistice, câteva din cele stilistice părându-mi-se a nu-i aparține, ca, de exemplu, în Mihnea-Vodă cel Rău ,porunci să se sfărâme până la pământ toate casele și toate bisericile", în loc de: ,porunci să se prade, să se arză și
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
că el corespunde doar unei faze inevitabile, dar trecătoare, de asimilare a numelor proprii, a cuvintelor străine și a formelor atipice; nici cu prețul unui mare efort nu reușesc să-mi imaginez că modelul s-ar putea extinde, modificând structurile gramaticale fundamentale ale limbii ("stăpîna casă", "intervenția poliție"!).
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
Budagov, V.I. Propp. Doctor în filologie, cu teza Limba și stilul "Confesiunilor" lui J.J. Rousseau (1947), teză elaborată sub îndrumarea acad. V.F. Șișmariov (1974-1957) și R.A. Budagov (1910-2001). Primele sale cercetări au în vedere domeniul stilisticii franceze: Studii de stilistică gramaticală a limbii franceze. Morfologia, Moscova, 1956; Studii de stilistică a limbii franceze. Morfologia și sintaxa, Leningrad, 1960; Formarea articolului în limbile romanice. Alegerea formei, Moscova-Leningrad, 1960; Modelarea sistemelor fonologice și metodele comparării sale, 1960; Dimensiunile informaționale ale limbii, 1968; Lingvistica
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
Rodica Zafiu A apărut, la sfîrșitul anului trecut, la Editura Academiei Române, un volum așteptat și extrem de necesar, care reunește articole pe teme gramaticale ale Mioarei Avram: Studii de morfologie a limbii române (2005). Circulația acestor studii - bine-cunoscute specialiștilor, foarte des citate - era dezavantajată de rămînerea în paginile unor reviste de lingvistică și a unor volume colective, mai greu accesibile. Adunarea lor în volum
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
paginile unor reviste de lingvistică și a unor volume colective, mai greu accesibile. Adunarea lor în volum le permite celor care știau doar formulările sintetice din Gramatica pentru toți să înțeleagă mai bine ce extraordinară cunoaștere în detaliu a fenomenelor gramaticale românești îi permitea autoarei să formuleze afirmații sigure și incontestabile. Sînt atinse în acest volum cîteva dintre cele mai interesante teme ale controverselor în materie de morfologie românească. Deși perioada pe care o acoperă articolele e foarte mare - anii 1958
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
formei în adaptarea neologismelor și în încadrarea lor în clase de gen; prevalența formei este explicată ca o consecință a constrîngerilor impuse de articolul enclitic. Extrem de interesante sînt situațiile hibride, ale unor substantive care pot oscila între mai multe genuri gramaticale (impuse de criteriul semantic sau etimologic) în forma cu articol nehotărît, dar primesc obligatoriu articolul hotărît masculin-neutru, impus de finala lor (un / o story, dar story-ul). O mulțime de exemple ilustrează interpretarea unui plural străin ca singular (eschimos, incas), ceea ce
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
în patru zare / cocoloș de miere-n sare / și cum zdrână glosa ceea / mi-a fost dat să-nhap femeia”. Din loc în loc, jocuri de limbaje, metafore adesea, capătă turnură paradoxului, oximoronului sau a paronimiei - toate fiind, în plan stilistic și gramatical, figuri ale ambiguității. Pe un plan subțire, al subtilităților, poetul, în libertatea lui de grafolog al gândurilor (personale), dezleagă înțelegerea cititorului să asocieze, să grupeze și să-și decidă singur înțelesurile care-i convin. El i-a dat punctul din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
parcă nu mai are nici un haz să îl sudui. De aceea, deși mediul îți oferă șansa anonimatului și ,siguranța impunității", agresivitatea verbală este redusă în limbajul electronic. Înjurăturile românești sînt prea lungi pentru bara de mesaje și au numeroase complicații gramaticale (cratime etc.) așa că este exclus să citești pe bară citatul din clasici ,fă, dosădito, tu-ți adineaurea mă-tii". Cel mult cîte un ,fk" sau ,nes"(nesimțitule)! Ingeniozitatea națională a înlocuit injuria, în caz de nevoie, cu un șir de
În țara lui copy-paste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10774_a_12099]
-
eventual horror, interiorizat, în ciuda aparentei detașări. Frecvența oximoronică și gesticulația suprarealistă atestă o artă poetică antimelodramă, necalofilă și minimalistă, în siajul poeziei provocatoare a unor Soviany, Marian Drăghici, Mariana Marin, Paul Vinicius ș.a. Atunci când renunță la o prea strictă logică gramaticală, scutindu-și textele de prea multe pronume relative (cinci, în tomberonul) și chiar de locuri comune (ibidem), Florica Madritsch Marin scrie poeme fără cusur, ca de exemplu: ,gara unui oraș îngropat în uitare/ nu vreau să renunț la această imagine
Cuplul în iarnă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10781_a_12106]
-
străduiește să rezolve, să realizeze ceva"; b) ,se laudă, face caz că se străduiește să realizeze, să întreprindă ceva". Utilizările și valorile pragmatice ale formulei sînt însă mai multe și mai complexe. Avînd un tipar bazat pe repetiție parțială (repetiție gramaticală și cvasi-sinonimie contextuală), expresia are rolul fundamental de a evita o lungă enumerare, de a rezuma generic acțiunea. E unul din numeroasele mijloace ale nedeterminării, vagului, impreciziei de care dispune limba populară (nu știu cine, așa și pe dincolo); mai mult decît
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
unul din acele cadre urbane peste care tensiunea interioară a privitorului se revarsă...reținută totuși în umila admirație pe care i-o provoacă spectacolul viului. Saba profită ca nimeni altul de tehnica specială a enjambementului, această repartiție savantă în interiorul grupului gramatical, cu modificări sintactice de ritm, cu ruperi neașteptate ce lărgesc cadența majoră reușind să pună la contibuție și spațiul din preajma poeziei, și tăcerile care o preced sau o însoțesc. În fond, o asemenea poezie a eliminat ceea ce este superfluu și
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
etc.). În rest, forma numeralului este omonimă cu aceea a pronumelui nehotărît (de care adesea nici nu se poate disocia perfect, valorile fiind în bună măsură suprapuse). Opoziția dintre formele unu și unul ține în acest caz nu de specializarea gramaticală sau lexicală, ci de registrul limbii, corespunzînd păstrării lui -l final din articolul horărît, în limba cultă scrisă, spre deosebire de pierderea lui în vorbirea orală și populară (omul / omu'). Așadar, chiar dacă rostim în genere Am adus ziaru', sau A intrat unu
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
articole, evocări, scurtisime poeme, replici acoperitoare sau nu, sinteze, cronici, eseuri, etc. Toate, dar absolut toate, au intrat în canalul de aducțiune al critici literare, cu formulări adecvate specificului conținut. El a reprezentat, cum altfel?! Centrul, adică subiectul logic și gramatical. La urma-urmei, cel mai convingător și înțelept text critic rămâne acela în care nu cunoști biografia celor despre care scrii! Trecând pragul dincolo de acest înțelept aforism, din loc în loc, am mai înseilat și observații despre biografia câte unuia sau altuia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
la lumina textului dintr-un ungher tainic, pe care uneori nici el nu și-l poate explica, Cuvântul la Dumitru Ichim este contemplat, analizat, șlefuit până la atingerea perfecțiunii fizice a statuilor ovoidale ale lui Constantin Brâncuși, înnobilat cu diverse categorii gramaticale, schimbat chiar uneori voit, diferitele lui fațete semantice, pe care le dobândește în acest proces de creație lirică ducând în acest caz, la nebănuite și nenumărate valențe filosofice și interpretative... Asemenea lui Iov care rabdă, dar nu-și pierde speranța
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
moment pe cine vreți dvs.; fie pe cei cu aspect de buldogi, fie cu figuri de urangutani, ce se perindă zilnic pe la televizorul dvs. casnic; fără dreptul, de aici înainte, de a se mai bucura de acest privilegiu, din cauza greșelilor gramaticale ieșind din uzul general. Utopie?... Desigur. Dar... măcar să ne închipuim... * Alții, - pe același criteriu al învățăturii însușită de cetățeni, - ar vrea să se reinstaureze pur și simplu sclavia de pe timpul Imperiului roman, dacă tot ne tragem de la Râm... înveți, știi
Corectură necesară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11052_a_12377]
-
divers ale ziarelor. Scriam cu alt prilej că proza lui Cristian Teodorescu este paradoxală. Fiecare povestire a sa reprezintă o plimbare prin realitate, filmată cu camera pe umăr. Chiar dacă unghiul de abordare a realității se schimbă adesea, ca și persoana gramaticală a vocii narative (pe lîngă povestirile scrise la persoana I sau a III-a, apar și texte scrise la persoana a II-a, în stilul lui Michel Butor), întreaga construcție narativă se clădește în jurul unui personaj foarte bine reliefat. La
Românii sub vremi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10859_a_12184]
-
Transcrierea extrem de fidelă, de tip lingvistic, a înregistrărilor ar face multe texte ilizibile. Iar pe altele le-ar transforma în mostre comice, discreditîndu-le definitiv autorii. Oricum, confruntarea dintre cele două versiuni ne permite să observăm cum acționează - cu discreție - corectura gramaticală și stilistică, transformînd pozitiv discursurile. Mă întreb dacă procedeul are, în afară de funcția absolut necesară de adaptare la codul scris, și un efect didactic: ar fi interesant ca parlamentarii să descopere în ce puncte a fost nevoie să fie corectați. Evident
Oralitate parlamentară by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10887_a_12212]
-
poate însă da sugestii profesorilor de fonetică și dicție, atrăgînd atenția asupra unor cuvinte în care împiedicările sînt dramatice: în secvențele în discuție, asemenea cuvinte sînt investițional (invisti... învesti...) și (previ... prive... ) privilegiat. Uneori e corectată - prin modificările fonetice și gramaticale - adaptarea la registrul stilistic: "aia care o avem" devine "aceea pe care o avem"; tonul general poate rămîne totuși colocvial, chiar dacă reproșul "Stimate coleg, ne iei timpu', domne !" devine "Stimate coleg, ne iei din timp, domnule!". Controlul dublei versiuni ne
Oralitate parlamentară by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10887_a_12212]
-
Rodica Zafiu Adesea, cuvinte pline intră într-un proces lent de gramaticalizare, specializîndu-se pentru o anumită funcție. Istoria se repetă, pentru că și instrumentele gramaticale de azi (auxiliare, prepoziții, conjuncții, unele pronume) au fost cîndva cuvinte pline, care prin repetare și-au tocit originalitatea și - mai ales - și-au restrîns funcția. În lunga perioadă de transformare pe care o traversează, asemenea cuvinte sînt percepute ca
Propriu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10138_a_11463]
-
trei elemente posesive coocurente. Fenomenul nici măcar nu e nou; îl găsim, de exemplu, la Paul Zarifopol - " Evident, diletantul își vede atunci propriul lui spirit, inform și difuz". Oricît am fi de tentați de raționalizarea mijloacelor lingvistice - din punct de vedere gramatical și semantic, ar fi fost suficientă în enunț prezența unui singur element posesiv -, nu e cazul să uităm că în română dublarea pronominală și cea a negației sînt fenomene perfect acceptate. Insistența asupra mărcilor posesiei pare să intre în zona
Propriu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10138_a_11463]
-
de formare a unei ambianțe muzicale (în Prop a Vicmar). Dincolo de asumarea acestor "variabile conceptuale", interpretului îi mai este dat să releve variile straturi de percepție și accepțiuni ale unor atare lucrări: sensul finalității (ca scop al traseului temporal), sensul gramatical (ca dispoziție particulară a obiectelor sonore), sensul figurativ (ca declanșator de sugestii și asociații muzicale) și, nu în ultimul rînd, sensul etic (cel ce mărturisește raportul dintre idee și expresia ei sonoră). Dar sensul etic poate surveni și din retorica
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
servi chiar și la angajare. În ghidurile practice de redactare se precizează aproape întotdeauna că un CV trebuie redactat fără greșeli, într-o limbă cît mai îngrijită (,Redactarea trebuie să fie corectă atât din punct de vedere ortografic cât și gramatical" - ubbcluj.ro/ studenti/ oportunitati-munca.htm). Se găsesc în presă sau pe internet și mărturii asupra funcționării reale și a eficienței acestor recomandări: într-un articol recent, sub titlul "Greșelile de ortografie sunt fatale", apare explicația: "O singură greșeală de ortografie
Limbajul autoprezentării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10177_a_11502]
-
aruncat Andrei Gheorghe în față, mai în glumă, mai în serios, interlocutorilor care l-au plasat pe Eminescu doar pe locul trei. "Avem un singur om care este, pe bune, cel mai mare român", a constatat Andrei Gheorghe, cu acuratețea gramaticală și stilistică pe care i-o știm, și asta în prezența autorului unei cărți despre poet, Dan C. Mihăilescu, căzut, el, pradă limbii vrăjite a clopotului de la Putna care (între-bați-l pe el, dacă nu mă credeți!) ar rosti în eternitatea
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10168_a_11493]
-
PDL. De asemenea, Popescu i-a criticat pe cei care au atacat-o pe Udrea pe vremea când conducea Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Democrat-liberalul s-a înfierbântat atât de tare încât a slobozit pe gură și o exprimare incorectă gramatical. "Ce au găsit la minister? Au atacat-o, nu știu câte controale, unul după altul. Păi mai mare rușinea. Niște capacuri de WC pe care stau distinsele dosuri ale USL-iștilor acum", a spus Florin Popescu. Ulterior, la rece, într-o intervenția
Florin Popescu vrea să vadă sânge de USL-ist pe geam - VIDEO by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38712_a_40037]