555 matches
-
datorează impozit potrivit prevederilor cap. VII al titlului IV din Codul fiscal: a) persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică ce dețin cu orice titlu suprafețe de teren destinate producției agricole, pentru cele necultivate, pentru cele cultivate cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde, destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se determin�� pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal; ... b) persoanele fizice/membrii
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269105_a_270434]
-
II - Venituri din activități independente. (2) Veniturile definite la art. 103 alin. (3) Nu sunt venituri impozabile veniturile obținute din exploatarea pășunilor și fânețelor naturale. ... (4) În cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la alin. (2) nu generează venit impozabil. ... Articolul 106 Stabilirea venitului anual
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264700_a_266029]
-
II - Venituri din activități independente. (2) Veniturile definite la art. 103 alin. (3) Nu sunt venituri impozabile veniturile obținute din exploatarea pășunilor și fânețelor naturale. ... (4) În cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la alin. (2) nu generează venit impozabil. ... Articolul 106 Stabilirea venitului anual
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272235_a_273564]
-
pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.468 din 9 iunie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 411 din 10 iunie 2015, prin înlocuirea unei sintagme. (3) Zonele-tampon sunt suprafețele de teren înierbate, împădurite sau cultivate cu plante graminee perene sau cu plante leguminoase perene, situate în vecinătatea apelor de suprafață sau a captărilor de apă potabilă, pe care este interzisă aplicarea pesticidelor și a fertilizanților. Zonele-tampon includ și benzile-tampon sau fâșiile de protecție aflate de-a lungul cursurilor
ORDIN nr. 619 din 6 aprilie 2015(*actualizat*) pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271906_a_273235]
-
utilizare ca îngrășământ verde pentru susținerea și creșterea profitabilității programului de "culturi verzi", producerea de substanțe sanogene etc.).; - crearea de soiuri de lucernă și trifoi roșu cu o perenitate superioară față de actualele genotipuri, competitive în amestecuri cu leguminoase anuale și graminee anuale și perene și de mazăre competitive în amestec cu triticale pentru obținere de boabe, sau furaj (borceagul de toamnă), sau în amestec cu ovăzul pentru boabe sau furaj (borceagul de primăvară); - selecția unor soiuri noi de lucernă și trifoi
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
permanente degradate pretabile a fi îmbunătățite prin măsuri de suprafață; - analiza cauzelor degradării, a condițiilor pedoclimatice și stabilirea soluțiilor tehnologice cu un grad mare de extrapolare zonală; - promovarea unor mijloace tehnice pentru efectuarea mecanizată a verigilor tehnologice; - alegerea amestecurilor de graminee și leguminoase perene de pajiști în funcție de condițiile pedoclimatice zonale și diferite moduri de folosire; - verificarea tehnologiilor zonale de îmbunătățire a pajiștilor degradate prin măsuri de suprafață; - promovarea tehnologiilor zonale prin diferite metode de diseminare. De asemenea, se va urmări ca
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
optimizarea economică a secvențelor și verigilor tehnologice de obținere și valorificarea furajelor de pe pajiști. Prin măsuri radicale de îmbunătățire a pajiștilor degradate se înțelege un complex de lucrări de înlocuire totală a vegetației vechi cu specii și amestecuri valoroase de graminee și leguminoase perene de pajiști prin reînsămânțare. Reînsămânțarea (renovarea totală) pajiștilor permanente cu specii și amestecuri valoroase de graminee și leguminoase perene este principala măsură de îmbunătățire și intensivizare a producției pajiștilor degradate și a celor slab productive. Pe de
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
a pajiștilor degradate se înțelege un complex de lucrări de înlocuire totală a vegetației vechi cu specii și amestecuri valoroase de graminee și leguminoase perene de pajiști prin reînsămânțare. Reînsămânțarea (renovarea totală) pajiștilor permanente cu specii și amestecuri valoroase de graminee și leguminoase perene este principala măsură de îmbunătățire și intensivizare a producției pajiștilor degradate și a celor slab productive. Pe de altă parte, înierbarea cu amestecuri de plante furajere de pajiști a suprafețelor degradate, constituie cea mai simplă și mai
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
renovare totală; - analiza cauzelor degradării, a condițiilor pedoclimatice și stabilirea soluțiilor tehnologice cu un grad mare de extrapolare zonală; - promovarea unor mijloace tehnice pentru efectuarea mecanizată a verigilor tehnologice; - înființare de loturi semincere din categoriile biologice superioare; - alegerea amestecurilor de graminee și leguminoase perene de pajiști în funcție de condițiile pedoclimatice zonale și diferite moduri de folosire; - verificarea tehnologiilor zonale de îmbunătățire a pajiștilor degradate prin renovare totală; - promovarea tehnologiilor zonale prin diferite metode de diseminare. De asemenea, se va urmări, ca verigile
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
asigure o producție de furaj ridicată și cu o înaltă valoare furajeră. Rezultate scontate: - producerea de semințe din categoriile biologice superioare la soiurile românești de plante furajere perene de pajiști, prin înființarea de loturi semincere; - soluții privind formarea amestecurilor de graminee și leguminoase perene de pajiști folosite pentru diferite condiții staționale și destinația pajiștilor îmbunătățite; - echipamente specifice mecanizării lucrărilor de îmbunătățire a pajiștilor prin măsuri radicale; - creșterea eficienței economice prin obținerea unor producții ridicate cu cheltuieli reduse; - elaborarea unor tehnologii zonale
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
II - Venituri din activități independente. (2) Veniturile definite la art. 103 alin. (3) Nu sunt venituri impozabile veniturile obținute din exploatarea pășunilor și fânețelor naturale. ... (4) În cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde destinate furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la alin. (2) nu generează venit impozabil. ... Articolul 106 Stabilirea venitului anual
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
Sorghum sudanense (Piper) Stapf., Secale cereale L., Solanum tuberosum L., Triticum aestivum L. emend. Fiori et Paol., Triticum durum Desf., Triticum spelta L., X Triticosecale Wittm., Zea mays L. Grupul B 800 EUR Grupul B include: 1. plantele agricole (inclusiv gramineele), altele decât cele incluse în Grupul A; și 2. următoarele genuri sau specii: Allium cepa L. var. cepa L., Capiscum annuum L., Cichorium endivia L., Citrullus lanatus (Thunb.) Matsum et. Nakai, Cucumis melo L., Cucumis sativus L., Cucurbita pepo L.
jrc4648as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89814_a_90601]
-
sunt îndeosebi valorificate în agricultură și există puține suprafețe unde încă se mai păstrează vegetația caracteristică acesteia. Din stepele din trecut au rămas 65 mii ha, 1,92% din suprafața țării. Flora stepelor este alcătuită din plante xerofite din familiile graminee, ciperacee, fabacee, iar genurile cele mai răspândite sunt: păiușul ("Festuca"), colilia sau negara ("Stipa"), ovăzul sălbatic ("Avena"), firuța ("Poa"), iar dintre dicotiledonate: păpădia ("Taraxacum"), salvia ("Salvia"), jaleșul ("Stachys"), pelinul ("Artemisia"). Zona silvostepei se întâlnește în regiunile cu relief fragmentat, caracteristice
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Nord și Munții Ural. Vegetației sărăcăcioase de mușchi și licheni i se adaugă mesteăcanul pitic, salcia pitică și ienupărul. O vegetație asemănătoare celei de tundră, vegetația alpină, se găsește în partea superioară a munților înalți, fiind formată, printre altele, din graminee, afin, merișor și smardar. Fauna de tip tropical, apoi subtropical, din pliocen, cu elefanți, cămile și antilope, a cedat locul faunei de climă rece, din timpul glaciațiunilor.S-a format o faună de tundră și pădurea boreală, cu exemplare de
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
altitudinală. Din perspectiva aspectelor floristice județul Mureș poate fi încadrat în provincia dacică, partea montană din nord-est face parte din ținutul Carpaților Orientali, iar zona de deal din ținutul Bazinului Transilvaniei. Vegetația etajului alpin este formată din pajiști primare, ierburi (graminee alpine) și tufărișuri pitice în subetajul superior. În subetajul inferior (altitudini de sub 2000 m) vegetația este formată din pajiști primare și secundare însoțite de părușcă (Festuca supina), țăpoșică (Nardus stricta), iarba stâncilor (Agrostis rupestis), jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
din jur sunt formate în general din conifere: brad, molid și pin; și din foioase: fag, mesteacăn, carpen, stejar, plop; dar și din arbuști: corn, măceș, alun, etc. Alături de conifere, foioase și arbuști mai sunt prezente și numeroase specii de graminee, flori și plante caracteristice stepei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Piatra-Neamț se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,95%). Pentru 9,77% din populație
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
arealul rezervației naturale pot fi amintite specii floristice de: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), capul-șarpelui ("Echium rubrum"), stânjenei cu subspecii de "Iris hungarica" și "Iris caespitosa", zambilă-sălbatică ("Hyacinthela leucophaea"), negară ("Stipa capillata"), colilie ("Stipa pulcherrima"), jaleș-de-câmp ("Stachys recta"), specia de graminee "Koeleria gracilis" (familia Poaceae), păiuș cu specii de "Festuca rupicola" și "Festuca valesiaca". Fauna este reprezentată de: mamifere cu specii de cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
Pământul de țelină, denumit și pământ de brazdă, este folosit în pregătirea amestecului nutritiv al solurilor în legumicultură și horticultură. Pământul de țelină se obține din stratul superficial al solului, de pe terenuri înțelenite cu graminee și leguminoase perene, sau de pe un loc cu iarbă și plante din familia trifoiului (pajiști). Prin putrezirea masei mari de rădăcini ce se află în stratul superior al solului, în decursul anilor, acesta se îmbogățește în substanțe nutritive. Are o
Pământ de țelină () [Corola-website/Science/316634_a_317963]
-
Insulele sînt niște insule stîncoase din Australia. Suprafață insulelor este acoperită de nisipuri galbene și roșii, acesta din urmă datorîndu-și coloritul prezenței mari de oxid de fier (III), iar din loc în loc se ivesc întinderi de graminee. Insulele sînt situate la aproximativ 850 km nord-vest de Perth. Cea mai mare insula este Dirk Hartog, situată în jumătatea de sud a insulelor. Insulele au fost descoperite la 25 octombrie 1616 de către căpitanul olandez Dirk Hartog pe navă să
Dorre, Bernier și Dirk Hartog () [Corola-website/Science/315190_a_316519]
-
un francez, căpitanul Jacques Félix Emmanuel Hamelin fu cel care regăsi farfuria pe nisipuri și a ordonat că ea să fie pusă la locul de unde căzuse. Vegetația Insulelor este în mare parte xerofita, predominînd vegetația de talie joasă, în special graminee. Arborii au o răspîndire insulara. Fauna se caracterizează prin specii de de semideșert, în marea lor majoritate endemice. Lumea animală a apelor din jurul insulelor este bogată, Insulele Dorre, Bernier și Dirk Hartog avînd particularitatea de a fi locul de reproducere
Dorre, Bernier și Dirk Hartog () [Corola-website/Science/315190_a_316519]
-
30.000 - 10.000 î.Hr.) se perfecționează tehnica cioplirii uneltelor din silex, se construiesc primele adăposturi, simple apărători contra vântului. În epipaleolitic (sau mezolitic: 10.000 - 5.500 î.Hr.) se trece la o viață semistabilă: se trece la cultivarea plantelor graminee și se domesticește câinele (utilizat la vânătoare). În neolitic și eneolitic (epoca pietrei șlefuite: 5.500 - 2.700 î.Hr.) se extinde cultivarea cerealelor (grâu, orz) și se folosește săpăliga pentru arat. Către sfârșitul acestei perioade apare plugul primitiv de lemn
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
alpinum"), studentiță (Arenaria serpyllifolia), firuța ("Poa nemoralis"), bărbișoara ("Bothriochloa ischaeum"), sclipeți ("Potentilla erecta"), lăcrămioara ("Convallaria majalis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rocoțea ("Stellaria graminea"), pupezele ("Lathyrus vernus"), pedicuța ("Lycopodium clavatum"), alior ("Euphorbia cyparissias"); precum și mai multe specii din familia gramineelor, printre care: pir ("Agropiron repens"), golomăț ("Dactylis glomerata"), iarba-vântului ("Nardus strictă") sau iarba-câmpului ("Agrostis tenuis"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective turistice (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii naturale protejate), astfel:
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
monogyna, Crataegus pentagyna), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), sânger (Cornus sanguinea), măceș (Roșa canina), porumbar (Prunus spinosa). Vegetația ierboasa dezvoltată în poienile pădurilor sau pe suprafețele necultivate cuprinde: păiușul (Festuca valesiaca, Festuca pseudogina), negara (Stipa capilata), firuța cu bulbi (Poa bulbosa), graminee cu rizomi (Bromus inermis, Poa augustifolia, Agropyron repense), pelinița (Artemisa austriacă), pir (Cynodom dactylon), mohor (Stelaria glaucă), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense). În lunci și zăvoie vegetația cuprinde: salcii (Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
că sunt extinse pe terenurile degradate, constituind o frână în eroziunea de suprafață a solurilor. Că specii se regăsesc Stipetum capillatae, negara (Stipa capillata), păiușul (Festica valesiaca), bărboasa (Botriochloa ischaemum), pelinița (Artemisa austriacă), scrântitoarea (Potentilla argentea), laptele câinelui (Euphorbia nicaeensis), graminee (Lolium perene, L.multiflorum, Bromus inermis, Dactylis glomerata, Festuca pratensis) și leguminoase (Medicaro satriva, Onobrychis viciaefolia, Lotus corniculatus, Melilotus officinalus). În anumite locuri improprii agriculturii și desfășurării pășunatului se întâlnesc tufărișuri în special de păducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
săruri, s-a dezvoltat o vegetație formată din plante halofile: sărăcica (Salsola soda), brânca(Salicornia herbaceea), etc. Colilia (Stipa) sau năgara caracteristică stepei, este reprezentată în România prin câteva specii (Stipa capillata, S.lessingiana, S.pulcheriima, S.joannis) din familia gramineelor. Dealurile Buzăului reprezintă ultimul punct de rezistență al stepelor de colilie din Muntenia. Pe teritoriul Geoparcului Ținutul Buzăului se cunosc 84 de specii de Fluturi de zi, dintre care două sunt ocrotite prin Directivă Floră-Faună-Habitate a Uniunii Europene (92/43
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]