1,396 matches
-
1959, poezia lui A.E. Baconsky. În plus, Academia, în colaborare cu Comisia Națională pentru UNESCO, inițiază între 18 și 25 ianuarie 1960 o dezbatere, aparent inocentă, intitulată Umanismul și epoca noastră, la care participă Athanase Joja, Emil Condurachi, Al. Graur, Iorgu Iordan, Ștefan Milcu, Andrei Oțetea, Mihai Ralea, Tudor Vianu, ale căror intervenții sunt tipărite începând cu numărul 5/1960. Adevărat cal troian introdus în tabăra adepților jdanovismului, dezbaterea se va solda cu o ultimă masă rotundă purtând titlul Umanismul
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
V.I. Popa face cronică artistico-teatrală. De reținut că multe dintre texte sunt semnate cu pseudonime și că unele sunt tipărite trunchiat, cu specificația „cenzurat”. Alți colaboratori: Ion Sân-Georgiu, Al. O. Teodoreanu, Zaharia Bârsan, Radu Miroslav, Al. Busuioceanu, Al. Davila, Const. Graur. I.M.
HIENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287433_a_288762]
-
îngr. George Baiculescu, introd. Perpessicius, București, 1971; Cu privire la meșteșugarii cuvintelor, îngr. Mariana și Victor Iova, București, 1975. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 560; Podoleanu, 60 scriitori, I, 159-170; Predescu, Encicl., 479; [B. Lăzăreanu], RMB, 1957, 3820; Baltazar, Evocări, 179-184; Al. Graur, B. Lăzăreanu, AAR, memoriile secției de științe filologice, literatură și artă, 1981, 187-191; Encycl. jud., X, 1514-1515; Dicț. scriit. rom., II, 729-731. V.P.S.
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
pasiunea cercetării în rândul profesorilor și încurajează preocuparea pentru cultură a elevilor (o secțiune este consacrată examenului de admitere în facultățile de filologie). Alți colaboratori: Ion Diaconescu, Aurelian Sacerdoțeanu, Boris Cazacu, Gh. Bulgăr, Roxana Sorescu, Ion Dumitrescu, Dan Simonescu, Al. Graur, Șerban Cioculescu, Dan Ion Nasta, G. I. Tohăneanu, Mioara Avram, Silviu Angelescu, Rodica Zafiu, Theodor Hristea, Teofil Răchițeanu, I. Buzași. A.S.
LIMBA SI LITERATURA PENTRU ELEVI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287814_a_289143]
-
Filologice. În primii ani din comitetul de redacție fac parte Al. Bistrițeanu, Gh. Bulgăr și Emil Manu. În 1963 redactor responsabil devine Perpessicius și redactor adjunct - Emil Boldan, iar din 1965 funcția de redactor responsabil e îndeplinită succesiv de Al. Graur, Al. Dima, Boris Cazacu, Mircea Frânculescu, Ion Hangiu și Florentina Sâmihăian. Revista se adresează cadrelor didactice din învățământul mediu și superior, propunându-și să aducă „interpretări noi și, în parte, materiale necunoscute”. Rubricile obișnuite sunt „Lingvistică”, „Istorie și critică literară
LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287815_a_289144]
-
LIMBA ROMÂNĂ, revistă apărută la București, de șase ori pe an, între 1952 și 1991, din 1997, și lunar între 1992 și 1996, editată de Institutul de Lingvistică al Academiei Române. Redactor-șef: Dimitrie Macrea (1952-1958), Iorgu Iordan (1959-1982), Alexandru Graur (1982-1989), Ion Coteanu (1990-1997), Marius Sala (din 1998). Revista abordează studiul limbii române: gramatică, vocabular, onomastică, istoria lingvisticii românești, etimologie, dialectologie, ortografie, cultivarea limbii, filologie, limbă literară și stilistică. Începând cu numărul 4/1959 se publică bibliografia anuală a lucrărilor
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
Maxime și cugetări din folclorul și literatura rusă și sovietică, tr. și introd. edit., București, 1974; Maxima populară rusă și corespondențele românești, tr. și introd. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Constantin Otobâcu, Formule stereotipe ale basmului, SPM, 1973, 156; Al. Graur, Limba basmelor, RL, 1974, 2; Al. Dobrescu, Destinul formelor literare, CL, 1974, 1; Vasile Adăscăliței, „Stereotipia basmului”, CRC, 1974, 7; Dumitru Radu Popa, „Stereotipia basmului”, ARG, 1974, 5; Paul Anghel, Cum moare basmul, F, 1974, 10; Radu Răutu, „Stereotipia basmului
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
literare”, „Confesiuni literare”, „Viața literară”, „Șantier”, „Atelier literar”, „Poșta redacției”, „Voci din public”), să releve probleme legate de evoluția limbii și de cultivarea ei („Cronica limbii”, „Limba noastră”, „Păcatele limbii”, la care iau parte excelenți specialiști ca D. Macrea, Al. Graur, Iorgu Iordan, Theodor Hristea, G.I. Tohăneanu, Al. Niculescu, Gh. Bulgăr, Ștefan Badea, Valeria Guțu Romalo, Rodica Zafiu), să consemneze și să analizeze aspecte ale vieții artistice din țară ori din lume, și acestea găsindu-și locul în pagini și în
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
ianuarie 1942. În 1932 își schimbă titlul în „Luceafărul enciclopedic”, la care se adaugă, după 1939, subtitlurile „Orizonturi academice” în ediția de la 1 și „Orizonturi populare” la 15 ale fiecărei luni, indicând o structurare specială a sumarului. Redactor este Nicolae Graur, care în ultima perioadă de apariție va figură ca director. L. l. nu declară nici un fel de orientare și nu are un articol-program, iar conținutul rămâne eclectic, amestecând valorile. Poezie semnează, de pildă, alături de Nichifor Crainic, G. Bacovia (Noapte de
LUCEAFARUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287866_a_289195]
-
fel de orientare și nu are un articol-program, iar conținutul rămâne eclectic, amestecând valorile. Poezie semnează, de pildă, alături de Nichifor Crainic, G. Bacovia (Noapte de vară), Agatha Grigorescu-Bacovia, Ion Apostol Popescu, Ion Th. Ilea, mai putin cunoscuții Mihai Ilovici, N. Graur, Traian Mateescu, G. St. Cazacu, Virgil Treboniu, Cristian Sarbu. Proza dau Neagu Rădulescu, Aurel Chirescu, Aurel Marin. Mai substanțială este partea de eseistica și critica literară, care alătura colaborările Elenei Văcărescu, ale lui Petre Stați și Gheorghe Bulgar. Traduceri se
LUCEAFARUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287866_a_289195]
-
ȘTEFAN, I. M. (pseudonim al lui Alexandru Sergiu Sragher; 1.II.1922, București - 22.X.1992, București), prozator și traducător. Este fiul Iuliei (n. Mandel) și al lui Henri Sragher, agronom. După ce absolvă în 1941 Liceul Graur în capitală, urmează Colegiul Onescu, frecventează doi ani cursuri la Facultatea de Litere și Filosofie. Își face debutul în 1946, cu un articol despre André Malraux, în „Studentul român” (unde va fi secretar de redacție în 1947-1948), iar editorial cu
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
limba română și consacrat „ideilor românești, nouă, sănătoase și educative”. Se tipăresc sau se reproduc texte de D. Anghel, Radu D. Rosetti, Emil Isac (Alexandru Vaida, Statui), N. Iorga, Nichifor Crainic (Parlamentul și literații), Al. Vlahuță (Brăila, În Vrancea), Constantin Graur, Ovid Densusianu (Profesorimea, Preoțimea noastră,), Vasile Pop, Constanța Marino-Moscu ș.a. Rubrica „Știri din România Mare” completează cele patru apariții. De la numărul 417/1920, când revista revine la formatul, titlul și conținutul anterior, comentariile din primele pagini, inițial nesemnate, abordează două
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
Vicente Aleixandre, Gabriel Celaya, Federico García Lorca, Juan Ramón Jiménez. Alt segment important include studii cu caracter științific, domeniile fiind folclorul, lingvistica, estetica, istoria, medicina, științele exacte, filosofia etc., ilustrate de nume precum Ștefan Pașca, Emil Petrovici, Gh. Bulgăr, Al. Graur, Gavril Istrate, Henri Jacquier, Alf Lombard, Dimitrie Macrea, Ion Pătruț, Romulus Todoran, Nae Antonescu, Romul Munteanu, Tudor Vianu, Nicolae Balotă, Al. Dima, Achim Mihu, Marian Papahagi, Petru Comarnescu, Mircea Țoca, Andrei Pleșu, Modest Morariu, N. Carandino, Doina Modola, Valentin Silvestru
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Coboară astrul la chindie Și zarea-n strai de aur o îmbracă, Un vânt sfios, pătruns în vie, Împrăștie buchet de busuioacă. Un stol de grauri de pripas, Ca un penel stropind grăbit Un rest de tuș în el rămas, Pătează cerul în pepit. În nucul cel de-un leat cu veacul Se-oprește-o zburătoare pe furiș Și-n urma ei, de-a berbelecul, O nucă zornăie
O NOUĂ TOAMNĂ... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381271_a_382600]
-
de seară... , București, 1946; Calea Victoriei..., București, [1948]. Repere bibliografice: Paul Popescu [Constantin Crișan], „Murmur de izvoare...”, „Orientări” (Moinești), 1932, 4; Stanciu Stoian, „Murmur de izvoare...”, „Școala și viața”, 1932, 4-6; Paul Popescu [Constantin Crișan], „Spre lumină”, „Orientări”, 1932, 8; Elena Graur, „Spre lumină”, „Luceafărul literar și critic”, 1937, 6; Stelian Popescu-Segarcea, „Spre lumină”, „Progresul”, 1938, 56; N. Graur, „Ramuri de stejar”, „Luceafărul literar și critic”, 1938, 2; George D. Râncu, „Moartea locotenentului Fulga”, „Chemarea” (Iași), 1938, 189; Stelian Popescu-Segarcea, „Moartea locotenentului
STAMATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
Moinești), 1932, 4; Stanciu Stoian, „Murmur de izvoare...”, „Școala și viața”, 1932, 4-6; Paul Popescu [Constantin Crișan], „Spre lumină”, „Orientări”, 1932, 8; Elena Graur, „Spre lumină”, „Luceafărul literar și critic”, 1937, 6; Stelian Popescu-Segarcea, „Spre lumină”, „Progresul”, 1938, 56; N. Graur, „Ramuri de stejar”, „Luceafărul literar și critic”, 1938, 2; George D. Râncu, „Moartea locotenentului Fulga”, „Chemarea” (Iași), 1938, 189; Stelian Popescu-Segarcea, „Moartea locotenentului Fulga”, „Progresul”, 1939, 65; Paul Popescu [Constantin Crișan], „Moartea locotenentului Fulga”. „Ramuri de stejar”, „Orientări”, 1940, 10
STAMATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
apoi Liceul „Sf. Petru și Pavel” (devenit „I. L. Caragiale”) din Ploiești (1944-1952), unde e coleg cu Nichita Stănescu, și cursurile Facultății de Filologie a Universității din București (1952-1957), unde îi are profesori pe Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Al. Graur, J. Byck ș.a. După absolvire lucrează în colectivul „Eminescu” al Academiei, condus de Perpessicius (1957-1964), între 1962 și 1968 fiind și redactor la „Gazeta literară”. În mai 1964 va fi numit asistent la Catedra de literatura română a Universității din
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
, Otto (11.XI.1930, București), traducător și prozator. Este fiul Rebecăi (n. Davidsohn) și al lui Jean Starck, mic negustor, apoi funcționar. Urmează la București Liceul Teoretic Evreiesc „Graur” (1941-1946) și Liceul „Sf. Sava” (1946-1949). În 1950 intra redactor la Editură Tineretului și, paralel, frecventează cursurile Facultății de Filologie, secția franceză, a Universității din București; redactor la Radiodifuziune din 1954, își va întrerupe studiile, finalizându-le abia în 1961
STARCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
Ich bin schon ein grosser Junge, București, 1956, Eine Mundharmonika, București, 1958; Camil Petrescu, Ein Mensch unter Menschen, I-IV, pref. Tudor Vianu, București, 1956-1958 (în colaborare cu Paul Manu), Bălcescu, București, 1964; Elisabeth Hering, Povestea scrisului, cuvânt înainte Al. Graur, București, 1960; Mihail Sebastian, Der Unfall, București, 1960; Nicolae Filimon, Drei Monate im Ausland und andere Schriften, pref. Domnica Stoicescu, București, 1961; Barbu Delavrancea, Herr Vucea, pref. Marin Bucur, București, 1962; I. L. Caragiale, Werke, pref. Silvian Iosifescu, București, 1962 (în
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
artei pentru artă. H. Sanielevici susține teoretic această orientare prin studiile Despre stil și Literatura viitorului, afirmând că simbolismul și decadentismul sunt expresia unei „bolnăvicioase hipertrofii a senzației”, iar naturalismul, ca falsificator al adevărului, e „mărginit, vulgar ori nevropat”. Const. Graur dă câteva articole cu tentă sociologică, precum Bacșișul presei și Învățământul rural. În numărul 2 Gala Galaction îl omagiază, la moartea acestuia, pe A. Steuerman-Rodion, autor al volumului de versuri Spini, din care e reprodusă poezia Mai sus de cer
SPICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289828_a_291157]
-
recenzii este acoperit de Eugen Relgis, I. Bunescu, I. Gruia, Victor Iliu, de Ion Pas (care mai semnează P. Ioanid, Ion Plugaru) ș.a. Sandu Eliad și Em. Rază sunt autorii textului polemic Pentru un renegat: Panait Istrati (2/1935), Const. Graur se ocupă de I. L. Caragiale, iar Lothar Rădăceanu scrie împotriva lui Aron Cotruș. Scriitorii străini cărora revista le acordă interes și spațiu sunt Heinrich Heine, Romain Rolland, Heinrich Mann, André Gide, Thomas Mann, Victor Hugo, Maxim Gorki. Lui Lev Tolstoi
SANTIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289472_a_290801]
-
Vergiliu, Eneida, pref. trad., Timișoara, 1994, Bucolice. Georgice, Timișoara, 1997. Repere bibliografice: Cătălina Velculescu, „Studii de stilistică eminesciană”, RITL, 1966, 2; Luiza Seche, „Studii de stilistică eminesciană”, CLG, 1967, 2; Andrei Nestorescu, „Studii de stilistică eminesciană”, LR, 1967, 3; Al. Graur, „Stilul artistic al lui Ion Creangă”, RL, 1969, 41; Dumitru Vlăduț, „Dincolo de cuvânt”, O, 1976, 52; Constantin Cojocaru, „Dincolo de cuvânt”, ATN, 1977, 4; Șerban Cioculescu, „O seamă de cuvinte românești”, RL, 1977, 24; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 245; Ion Simuț, „Arta evocării
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
din Charles Baudelaire, Heinrich Heine, A. P. Cehov, Georges Duhamel ș.a. Alți colaboratori: N. D. Cocea, Mihai Beniuc, George Macovescu, Mihnea Gheorghiu, G. Ivașcu, Henri Wald, Lucian Boz, Eugen Jebeleanu, Radu Boureanu, G. Mărgărit, Dumitru Corbea, G. Talaz, Ben Corlaciu, Al. Graur, Iorgu Iordan. I. M.
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
sfârșitul anului 1952, dreptul de a reveni în calitate de chiriaș în propria locuință. S. termină liceul în 1952 și este admis la Facultatea de Filologie a Universității din București. Îi are ca profesori pe Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Al. Graur, iar printre colegi pe Matei Călinescu și pe Eugen Simion, care îi fusese și coleg de liceu. I-ar fi plăcut să studieze arheologia și filosofia. Face filologie și, în orele monotone de istoria limbii literare, unde se vorbește despre
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
romantismului. Prima carte, Pasărea albastră, se înscrie, cu toată absența spiritului religios, în formula tradiționalismului interbelic. Versuri de factură clasică derulează priveliști autohtone, stilizate canonic, transfigurează peisaje rurale tipice: „Ne-a-ntâmpinat cu fruntea albă seara/ și codrii vechi în cântece de graur/ când petreceam pe năsălie vara, cu sfeșnicele plopilor de aur”. Principalul model e Ion Pillat, de departe vizibil în Douăsprezece poeme într-un vers, dar ușor de identificat și în alte compuneri, unele - ca Răsar pe ape - cu o vagă
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]