60,324 matches
-
anume vor contribui la buna funcționare a propagandei comuniste. Nici unul nu îndrăznește să declare, teribilist, că în anul care urmează nu are chef să scrie și că vrea doar să citească, să călătorească sau să viseze. Toți adoptă un ton grav și folosesc cuvinte ca "muncă", "străduință", "datorie", "activitate", străine de bucuria scrisului și gratuitatea literaturii. Nu este mai puțin adevărat că participanții la anchete sunt recrutați dintre partizanii declarați ai regimului și că de multe ori ei au inițiativa obedienței
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
noi continuam să alunecăm foarte încet spre mare, - deasupra era sângele nostru, jos apa, aluviunile, deasupra cerul, jos peștii analfabeți și romanul, lectura pe veci neterminată și stuful, și cormoranii, și mâlurile neștiind că sunt triunghiuri sfinte, și noi vorbind gravi despre palimpseste, amețiți de muzica țărilor, sub Ochiul triunghiular. Deschideam ochii, închideam ochii, știind, neștiind. Alunecând spre mare. Pietŕ Voi auzi cândva ca prin vis cum se scot cuiele, ca mari rădăcini eliberând lutul, voi coborî încet printre tâlhari, spre
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
a inițierii în tainele existenței. Cunoașterea înseamnă aici jertfă și expiere. Este metafora pătrunderii într-un teritoriu interzis, în care adastă tainele mari, grele de sens și de miracol, ale existenței. Pasărea tăiată este o parabolă a inițierii în taina gravă a morții. Copilul aflat la vârsta candorii ia cunoștință de inserția tanatosului în cadrul viului, ia cunoștință de această dihotomie fundamentală a cunoașterii umane: aceea a vieții și a morții. Traumatismul acestei percepții a sfârșitului este marcat și de folosirea în
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
despre el e vorba, țâșnește pe firmamentul literar în ultimul deceniu înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Comportamentul său sucit, adesea provocator, a fost acceptat ca o altă manie a breslei. Lucrurile au luat o turnură mult mai gravă în anii ocupației germane: ceea ce fusese depozitat în el, resentiment, ură, o lavă incendiară, s-a revărsat atunci în afară. Pe soldații teutoni care mărșăluiau țanțoș, pe bulevardele Capitalei, Céline i-a întâmpinat ca pe niște eliberatori, trimiși să pedepsească
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
înscenează tablouri ale lumii făpturilor naive, într-o scriitură de o extremă naturalețe, seninătate și candoare. S-a spus despre Emil Brumaru, pe bună dreptate, că este un poet al "de-problematizării" lirismului, poet ce nu este atras de ideile grave, de marile interogații pe seama destinului, timpului, istoriei etc., ci, mai degrabă, se dovedește fascinat de universul mărunt, al "boabei și fărâmei", un univers doar în aparență minor, care, la o privire mai atentă, își vădește aspecte și reliefuri inedite, semnificații
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
de orizonturi îndepărtate, de magia distanței, ci, mai curând, de revelațiile apropierii, ale intimității și comuniunii empatice cu făpturile și lucrurile. Poemele înscenează, chiar, de cele mai mutle ori, un ceremonial ludic, cu valențe ale carnavalescului, prin care existența empirică, gravă a obiectelor este suspendată, instaurându-se un spațiu al jocului și sărbătorescului, al libertății de mișcare și de expresie, în viziuni candide și exuberante și într-o "retorică a exultanței senzuale" (Al. Cistelecan). Poet contemplativ prin definiție, Emil Brumaru aduce
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
Reasece! Dar aici se adaugă, într-o măsură copleșitoare, viața. * Nu pot uita severitatea cu care, într-o zi, m-ați întîmpinat. Vă așteptam la Casa Scriitorilor. Erați cu Sorin Titel care-mi adusese cărțoiul. Mi-ați întins o mînă gravă. Fața avea ceva inchizitorial, nici o nuanță că m-ați mai fi văzut pe undeva! Ochii extrem de exacți, fără undă de milă. Am tresărit curentat de această nouă ipostază, necunoscută mie. Apoi, seara, cred că în aceeași seară a fost cu
A fi poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12792_a_14117]
-
fost la începuturile lumii și-ale humii foarte bine că nu crezi că te tragi din maimuță e chiar frumos și mărinimos pentru umanitate să crezi că beșica pătrată ce ești este o picătură de lut în care a suflat grav și mofluz dumnezeu scurt pe doi ochiul viril nu vede putreziciunea la suprafață ci foarte profund în adîncimea ultimă scurt pe doi butoiul cu vin întîi se bea pe nerăsuflate apoi se umple cu dinamită și poezie după care iarăși
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
din greacă și care înseamnă: "ardere de tot"), de vreme ce sânt viu și mai stau și de vorbă cu el? Atâta timp cât mai există evrei pe lumea asta, înseamnă că n-a existat nici un Holocaust! Desigur, nevolnicul suferă cel puțin de o gravă anemie intelectuală, dacă ar prefera să stea de vorbă cu un săpun ("Reine Jüdische Seife"), decât cu un evreu. Și sânt destui de teapa sa care nu numai că neagă Holocaustul cu argumentele unei "filozofii" de mahala, dar își și
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
din nou, după amorul și plăcerea lor. Le văd, bîzîind în lumină, ca pe-un uriaș roi de albine, nuntind în jurul mătcii-regine! Și-atunci, oh, atunci vă voi mai scrie una ca ciclul dimineților arabe să fie încheiat frumos și grav. Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 7.IX.1980 P.S. Să nu uităm să mulțumim „Poștei române”!
Dea domnul să mă țină trupul și creionul pînă la scrisoarea o mie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13109_a_14434]
-
din infrapagină etc. Cât îl privește pe Vlad, Aufklärer-ul, cel care, după legendă, ambiționa să scoată mulțimea din starea ei de minorat, i se dă în poemă semnificația personajului de contrast, o paradigmă. În raport cu faptele lui, detaliate narativ în registru grav, se relevă eroicomicul unei umanități instinctuale, ridicolă prin pretenții, incapabilă de acțiune ordonată, inconștientă, manipulată de forțe supramundane care figurează puteri politice contemporane. Când își încredințează destinul, succesiv, unui alt și alt conducător, mulțimea întărește legea universală, veche și nouă
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
la Cluj), care, negreșit, va fi înlesnit prin intervenția sa, pe când abia ieșea din copilărie, nașterea unui animal: ,, Eram pe câmp, când răsăritul soare/ Întemeia în mine, strigând, o nouă zi.// Întinsă pe pământ o iapă înspumată/ Gemea așa de gravă și necheza ușor./ Mi-am suflecat cămașa, îngenuncheat îndată/ Și cum știui am dat un ajutor.” Îngenuncherea în fața venirii pe lume a mânzului este răsplătită de spectacolul instalării în viață a unei ființe încrezătoare în justificarea absolută a tot ce
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
Gabriela Ursachi Reprezentant al "spiritului muntean în literatură, după o clasificare mai veche a lui Ibrăileanu, Constantin Țoiu nu este străin de fraza directă și nici de șfichiul ironic ce mijește la tot pasul printre cele mai grave și îndelung cumpănite aserțiuni. Născut la 19 iulie 1923, într-un Urziceni interbelic, autorul Căderii în lume, devine, la cei 80 de ani acum împliniți, un "martor împătimit al Istoriei ce a marcat cu fierul roșu a două războaie mondiale
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
mică) - poate ipostază schițată la mijlocul drumului dintre Samuel-ul biblic, legat de revelația morții, și mai contemporanul nume generic “american”, banalizat, - este aici masca (masculinizată) a eului precar, “handicapat”, scos din principiu din poziția de protagonist al vreunui spectacol solemn și grav al “personalității” (“ce sam sunt și eu / mi-am lăsat personalitatea / în autobuz pe scaunul de lângă fereastră / ea nu se vede dar se simte / e caldă și moale / ca o plăcintă cu brânză / voiam să ți-o dau / să guști
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
poetici textualizante”, o atestă toate poemele acestei cărți. Dimpotrivă, numita “dizolvare” în semn a “realului” e doar manifestarea unei soluții ficționale a crizei/absenței de real, cu întreg transferul de energie pasională către simulacrul textual, cu conștiința dureroasă a unei grave frustrări: “apetența pentru real” glisează, de fapt, silnic, spre o lume a lui ca și cum, inventată, dar alimentată mereu de obsesia “realului”: “când mă trezesc dimineața / înainte ca lumina / să-mi taie ochiul în două /pe clișeul negru și compact / apare
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
își mențne valabilitatea, totuși diagnoza lovinesciană, formulată cu ajutorul grilei sincronismului, apare mult mai riguroasă, sub raportul faptelor istorice petrecute. Dihotomia real/ ideal își spune încă o dată cuvîntul. Orientările tradițonaliste, generoase în intențe, și-au vădit falimentul. Crima spirituală cea mai gravă s-a petrecut în regimul comunist, cînd joncțunea catastrofală dintre internațonalismul proletar și națonalism a produs efecte care perturbă astăzi o integrare firească și decentă în Uniunea Europeană, de exemplu. Aspectul cel mai deficitar al evoluței românilor în modernitate îl constituie
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
Roxana Racaru Există autori pentru care literatura, cultura în general, se dedurizează, devine permeabilă la farsă și se apropie doar indirect și ca din întîmplare de lucrurile grave, de temele fundamentale etc. Textul cîștigă astfel în accesibilitate și, în mod paradoxal dacă vreți, în profunzime. Voi pomeni acum o noțiune controversată: mistficare - joc deliberat cu referința textului și regulile lui, conex pastișei, parodiei, (auto)ironiei. Complicate puneri în
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
care o subliniază cartea lui Solomon Marcus, va fi integrat în mod inteligent în învățămînt, elevii vor participa cu mai mult entuziasm la ore. Micul tratat al profesorului Solomon Marcus este el însuși un amestec bine dozat de ludic și grav, de informație, creativitate și amuzament. Homo ludens este privit în cîteva dintre ipostazele sale principale. De la jocurile hazardului la jocul de șah, de la jocurile eredității la jocurile sportive (fotbalul și tenisul), totul este pus "sub lupă" și transformat în învățătură
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
ea prea mult. Dacă unele aproximări critice nu ies dintr-un discurs imanentist și textual, nici eu n-o voi face. Îmi permit însă o judecată de valoare: Gheorghe Izbășescu a scris o poezie inteligentă. Nu simpatică, pentru că e prea gravă și încărcată de nostalgii serioase. Nu foarte originală, pentru că aderă la formula unei generații (cu poezia și melodrama realului etc.), iar contaminarea e inerentă. Totuși se reușește articularea unui eu poetic personal, matur, simplu, decantat de retorică: „Dacă într-o
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
care era manevrat când i se ordona să omagieze câte un versificator minor (A. Toma, de exemplu), ridicat pe același piedestal cu Eminescu. Romanul Bietul Ioanide fusese retras din circulație imediat după lansarea în librării ( 1953), autorul fusese învinuit de grave devieri în reprezentarea istoriei, riscându-și condamnarea judiciară pentru un act de trădare de neam. Redus la tăcere, exilat intern, prădat de amvonul universitar ca predicator și de legătură cu publicul, respins de edituri, C. Călinescu ajunsese un prizonier în
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
hărț incredibile pe resturile de caldarîm. Atunci cînd nevoile tuturor instauraseră cocina nimănui. O perdițe arhitecturală - infernul unei rase aparte: cei ce se ușurează acolo unde trăiesc. Și între aceste imaculate lepre, grămezi covîrșitoare, gunoaie și-alte scîrbe - Moștenitorul șerpuia grav, onest ca și greața înlăcrimată ce-l sfîșia. Inert. Martirizat. Răpus de-atîta urîțenie. Pe muchea unei borduri, într-o intersecțe, chircită și putredă îl aștepta relicva diformă a unei alge. Acum; o noapte opărită ca un bordel nesfîrșit iar curvele
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
intelectualului modern își vor găsi ulterior expresia într-un roman muzical despre muzică. Drumul duce firesc spre Doctor Faustus, unde vom reîntîlni temele cunoscute ale muzicii, romantismului, morții, întreg acest univers abisal, înfățișat dinăuntru, asimilat și totodată renegat". Alături de temele grave, de neliniștile Istoriei mari, prin care politica își făcea loc în viețile artiștilor, fie ei și declarat apolitici, Thomas Mann știa că cea mai nimerită oglindă și măsurare lucidă devine ironia, autoparodia, umorul. „Seriozitatea presupune gluma", ne amintește Ion Ianoși
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Într-adev|r, a venit toamna. O simțeam mai demult, poate că în urmă cu vreo săptămînă, într-o dimineață rece, albă, sfîșietoare. Femeile au un regret grav în priviri; amînarea, pentru o clipă, în aer, a trupului, pare ușor plictisită. Și simt în mine, din ce în ce mai grea, abia ținîndu-se de inimă, o lacrimă lacomă și caldă. Aș vrea să opresc o elevă subțire, cu vacanță în toi, să
N-am citit toate cărțile, carnea e încă veselă! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13952_a_15277]
-
cu chiloții pe electricianul Vasilescu; 2) profesorul de istorie Secrieru cu vorba lui preferată "perfect-izmene" 3) Octav, omul de la sfatul popular, care chema oamenii la ședință, cu un ochi scurs (făcusem chiar, pe atunci, și-un distih: "De la sfat privește grav/ Ochiul scurs al lui Octav!"); 4) eleva Milica, despre care se știa că se f... cu tractoriștii; 5) grațioasa cantonieră Sultănica, veșnic în uniformă C.F.R., cu fanionul galben în mînă, cu ochii verzi, cu profilul grav; 6) infirmiera Maricica, blondă
Ce coșmar delicios, ce lume nouă și bulbucată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14035_a_15360]
-
distih: "De la sfat privește grav/ Ochiul scurs al lui Octav!"); 4) eleva Milica, despre care se știa că se f... cu tractoriștii; 5) grațioasa cantonieră Sultănica, veșnic în uniformă C.F.R., cu fanionul galben în mînă, cu ochii verzi, cu profilul grav; 6) infirmiera Maricica, blondă, fragilă, cochetă, cu formidabila ei replică dată administratorului Tătaru: "O să fac ce-mi spui, cînd o să aibă p... mea dinți!" (am chemat-o în birou, eram doar "directorul" spitalului, și i-am cerut să nu mai
Ce coșmar delicios, ce lume nouă și bulbucată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14035_a_15360]