14,023 matches
-
fără spații goale. El este al treilea acolo unde nu au loc decît doi și chiar efortul de acomodare cu atmosfera, prin împrumutarea unor nume din Manualul întîmplărilor, este semnul unui impas de situare. Paternalismul lui Sorin Ilfoveanu este fundamental greșit; asociind și lucrările fiului la propriile sale expoziții, el nu numai că nu le transfera nimic din autoritatea să, ci, dimpotrivă, le inhiba viața proprie și le umbrește tocmai prin această autoritate.
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
soluții, în variante, în alegeri; iar pluralitatea intereselor sale de cunoaștere - drept o canalizare binevenită a unui preaplin ce se cerea revărsat în lume. Poate că Mircea are nevoie să se regăsească în alții, va presupune Noica - și nu va greși. Vulcănescu are nevoie într-adevăr de o amplă risipire în jurul său, de o dilatare în multiplu, si cu cat va reuși această mai bine, cu atât el își va împlini mai stăruitor și mai senin unicitatea, desăvârșirea, liniștea sufletească în
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
cinstit așa. Nu pretind că judecățile mele ar fi infailibile. Deosebirea dintre mine și unul din colaboratorii numărului din Jurnal, al cărui nume m-am jurat a nu-l mai așterne pe hîrtie, constă în aceea că eu admit a greși și retractez în vreme ce colaboratorul cu pricina se socotește pururea infailibil. Problema importantă, care se desprinde din paginile Jurnalului, este însă altă: nu atît a adevărului despre Caraion, ci a oportunității publicării lui. Și dl Florescu, si d-na Sipos deplasează
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
care prozatorul a repetat-o pe unde a conferențiat, cu idei interesante - deși unele cam naive - despre rostul și menirea artei. E bine, negreșit, că se publică, în ediția pe care o comentez, textul acestei memorabile conferințe. Unde editorul nostru greșește profund este faptul că nu inserează, în ediție, nici un text publicat de Istrati în revistă Cruciada Romanismului. Revista această a apărut la 22 noiembrie 1934, sub conducerea lui Mihail Stelescu, redactor fiind, de la început, chiar Alexandru Talex. Era o revistă
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
de a sublinia, atitudinea celor enunțați mai sus, cu foarte puține și nesemnificative excepții, a rămas neschimbată și după 1990. Urmărind constant aparițiile editoriale, în special din mediile anglo-saxone, ale ultimilor 20 de ani, putem afirma, fără teama de a greși foarte tare, că România continuă să rămână „terra deserta” sau locul unde nu se întâmplă nimic, fiind, pe nedrept, trecute sub tăcere personalități marcante ale culturii, literaturii sau artei românești cu contribuții imposibil de neluat în seamă în domeniile lor
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
dintre ele: ca omu' funcționează, în contextul unor premise negative, ca scuză sau ca explicație, în timp ce formula ca oamenii e folosită în recomandări, asociindu-se unor norme pozitive. Situații prototipice de uz mi se par, așadar, pentru prima formulă A greșit și el, ca omu' - iar pentru cea de-a doua, de exemplu: Mănîncă și tu ca oamenii!. De aici pot începe, evident, speculații: la singular, semnificația pare mai curînd psihologică, antropologică ori chiar religioasă (omul e inevitabil păcătos); la plural
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
care, imediat după 1918, au relansat ideea într-o Românie întregită, pregătind mișcarea legionară (deși oamenii lui Codreanu i-au fost adversari). A emigrat îndată după al doilea război în Spania, unde a murit la începutul anilor '80, dacă nu greșesc. A scris numeroase pamflete (dar și cronici literare!), în timpul în care s-a aflat în țară, între care acela contra lui G. Călinescu ("dement cu intermitențe"), cu ocazia Istoriei literaturii, și a fost ținta unor pamflete, uneori tot așa de
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
fi văzut, deși se pare, că teatrul nu se prea mîndrește cu el din moment ce nu i-a organizat măcar premiera ce o merita (oricum, programul de sală însoțește cu eleganță montarea și semnalează programul în care se include: "Inițiative actoricești".) Greșește. Sînt spectacole însă, față de care ar trebui să manifeste rezerve. Și nu puține. Și, totuși, teatrul nu o face. Teatrul Național "I.L. Caragiale" București: O zi din viața lui Robinson Crusoe de Dan Cojocaru. Versiunea scenică: Ovidiu Moldovan. Regia: Vlad
Despre singurătate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17249_a_18574]
-
acum în anul 2000, una din poveștile lui Andersen radiodifuzată, spusă în una din săptămînile viitoare, de însuși prințul pierdut în noaptea boreală a Groenlandei? Propun aceasta ministerului nostru de externe, care, prin mijlocirea ambasadei de la Copenhaga, - condusă dacă nu greșesc de o poetă - și prin intervenția finală a BBC-ului să îndeplinească dorința în spiritul solidarității umane de pe tot globul. Nu văd de ce un campionat de fotbal ar fi mai cu folos... Să presupunem că trăznaia se realizează. Și că
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
o cheltuială, o risipă nepermisă, cînd mai sînt atîtea boli pe lume și atîta nefericire și lipsuri materiale... Dacă vreunul din sponsorii americani ar putea avea cea mai mică îndoială asupra programului finanțat de ei pentru scriitorii de oriunde, ar greși enorm... Inteligența, imaginația, experiența și înzestrarea în general a oricărui scriitor din lume - obiectiv - sînt, în acest sens, un plasament trainic pentru echitate și adevăr, în lumea întreagă... Au fost și momente comice. Dintre care voi povesti cîteva. De pildă
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
roabe ale unui cod (sau cifru), funcționînd ca o parolă. Ce e drept, masoneria a avut, printre pașoptiști și junimiști, membri marcanți și rolul ei în secolul XIX, de la cărvunari la guvernanții din vremea lui Carol, este incontestabil. Dl Georgescu greșește, pe de o parte, exagerînd acest rol și, pe de alta, căutîndu-i indicii acolo unde nici cu mintea nu gîndești. D-sa numără, de exemplu, cuvintele din unele texte, cum ar fi interogatoriul medical luat poetului cu trei zile înainte de
Potriveli și mașinațiuni by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17312_a_18637]
-
Cînd mi-a căzut în mînă Euphorion, carte pe care am comentat-o, printre primii, dacă nu chiar primul, în pagina a doua a Contemporanului nr. 26 din 1969, Nicolae Balotă era deja un nume care nu mai putea fi greșit sau confundat, autor al unui însemnat număr de eseuri, mai ales în Familia de la Oradea. Eu însumi, călinescian convins, polemizasem cu el pe tema "direcției noi". Ne cunoșteam și personal. În cronică, remarcam, între altele, enorma cultură, propensiunea spre temeiurile
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
bifurcă. Și mult prea rar știm dacă alegem bine. Ca să nu mai vorbim de faptul că reperele nu sînt întotdeauna clare, iar codul (fie el și al onoarei) e adeseori confuz. Privind înapoi cu stupoare, te întrebi atunci unde ai greșit. Valorile în care crede cavalerul sînt anulate pentru tine într-o asemenea măsură încît îți pare că se termină o lume. Nu toți avem norocul să ne apară un abate Faria, care să facă solzii să ne cadă de pe ochi
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
acesteia a fost reclamată cu multe prilejuri. În mod public doamna Ileana Cotrubaș, marea noastră artistă, președintă a juriului de canto, a recunoscut că "concursul are picioare șubrede". Va interveni o întremare? Când și în ce condiții? Cred că nu greșesc apreciind că violonistul Alexandru Tomescu, laureat cu Premiul I al concursului, ar fi păstrat aceeași poziționare de vârf inclusiv în competițiile internaționale importante la ora actuală pe mapamond; cele desfășurate în condiții - să le numim - de normalitate. Or, tocmai conjunctura
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
lui Psammetic (650 î. Chr.). Chapenupet, fiica regelui Piantkhi, o mamă cu pruncul în brațe, spart, nu i se văd decît picioarele și mîna mică ce strînge încheietura mîinii materne care strînge sînul stîng pentru alăptare. Nu știu dacă nu greșesc, dar niciodată maica Domnului nu a fost întruchipată alăptînd și cu detaliul fizic al mîinii presînd sursa laptelui... (Două mii de ani de psihanaliză, poate, potrivită erei noastre). Zeița Leontocephale, cu cap de leu, întruchipată de cinci statui așezate una lîngă
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
Mi se pare că ți-ai schimbat părerile în această carte față de cele din Nimic în afară de cuvinte? (Nichts als Wörter?), cartea mea preferată. I.C.: Da, scopurile erau diferite. În Nimic în afară de cuvinte? subliniam bogăția culturii noastre, arătând că este total greșit să pui etichete depreciative unei culturi pe care nu o cunoști. Era un fel de îndemn adresat vecinilor noștri majoritari de a se apropia de cultura noastră, căci numai astfel vor descoperi că este foarte interesantă și vor fi capabili
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
etnicității și ale patriotismului nețărmurit! Acești domni cu fumuri de vizionari nu sunt, după cum s-a dovedit, decât niște proști! Mă întreb ce-o fi gândit dl Blair, văzând totală indiferență a unei jumătăți din sală Parlamentului: oare să fi greșit țară? Să fi fost dezinformat de ambasada Mării Britanii la București, care l-a avertizat, cu siguranta, că românii sunt extrem de sensibili la chestiunea integrității teritoriale, mai ales de când cu bombardamentele din Iugoslavia? Să se fi dat în cască nu
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
și intraductibili" (Micul poem al morții. Începutul lui Dumnezeu). Poet ce nu se joacă cu cuvîntul, dirijîndu-i bolboroseala magmatica pe direcții precise, în înțeles topografic, tratîndu-l, în pofida unor declarații autominimalizatoare ("sînt cel care se bîlbîie care nu ține minte care greșește" - Cel de la margine), cu lăuntrica acuratețe ("de mii de ori l-am visat cu migala de orfevru/ l-am reinventat încet-încet după mintea mea" - Sînt plin de această moarte a lui), Gabriel Chifu e și o conștiință intelectuală distinsa, ca
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
una la București, de funcționar - datorită poliglotiei sale - la un Centru de Documentare Medicală. I se acrise de Cluj, unde i se părea că se sufocă la propriu, sperînd că imensitatea Bucureștiului îi va da mai largi posibilități de mișcare. Greșea. Matcă lui era în burgul Clujului, unde se găseau mai toți foștii membri ai Cercului literar de la Sibiu, printre care se prenumăra, și profesorii săi în frunte cu Blaga, pe care-l vizită în cămăruța de la Bibliotecă universitară (unde căpătase
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
negativ abordată în presa cotidiană de la noi. În ADEVĂRUL Bogdan Chireac și-a pus de pildă întrebarea Să mai avem încredere în NATO? În CURENTUL, Cristian Antonescu își punea și el o întrebare, la începutul săptămînii trecute: "Să-și fi greșit, oare, calculele oficialii Organizației Nord-Atlantice?" pentru a afirma că aceștia au declanșat o operațiune de pacificare a Iugoslaviei unde, "în loc să fie îngenuncheata, violența se întinde, răbufnind cu și mai multă înverșunare." Și mai scrie Cristian Antonescu: "Din informațiile vehiculate de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
dacă acest subtitlu nu are deja darul să-l îndepărteze de stând pe cititorul care nu pricepe ce vă să zică "renga" și, chiar dacă mare iubitor de poezie, n-are chef să-și bată capul cu asta. Dacă o face greșește esențial. Pentru că, horribile dictu Axolotul este o certă reușită a poetului sucevean. Păstrând formele tradiționale ale poeziei nipone, Constantin Severin trece dincolo de limitele teoretice și poietice ale acesteia. Poemele lui sunt exerciții postmoderne pe teme clasice și prind în forme
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
crezusem că e calamburul lui Cioculescu, și el imbatabil în acest gen, care mi l-a povestit prin anii șaptezeci) i se datorește observația tot de natură calamburească lansată la apariția Spațiului Mioritic al lui Blaga " Nu se poate! E greșit. Corect este Spațiul Mior-Itic, pentru că vine de la Miorița, nu-i așa?" Și tot lui Lemnaru i se datorește calamburul către Mircea Eliade: "Mircea Eliade ne-a hindus în eroare cu sanscrita lui". În sfîrșit, cel născut dintr-o altercație cu
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
Alex. Ștefănescu O crimă literară prescrisa Volumul recent publicat de Editură Cartea Românească dovedește că Matei Visniec a făcut și ultimul pas care îl mai despărțea de marea dramaturgie. Abia acum putem considera că el n-a greșit când a abandonat poezia și s-a consacrat exclusiv teatrului. Reducerea la tăcere a poetului Matei Visniec de către dramaturgul Matei Visniec părea, acum un deceniu, o crimă literară absurdă. Poezia de o claritate stranie cu care se remarcase tânărul din
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
triști, drăguții de ei, triști de ce aflaseră ei și mai ales de măreția, poate, a celor întîmpinate. * De la o vreme, nu mai am prieteni, iar de telefonat, nu-mi mai telefonează nimeni. Și de telefonat, îmi telefonează doar tipi care greșesc numărul, - alo? cutare, sau cutare, aiurea! - voci speriate, gră bîte de atîta efort ori lucru, năuci... * * * Replică : Nu mai avem timp, - trebuie să fim neapărat sinceri. Minciună e un ocol prea mare și durează prea mult. Îți spun că nu
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
din cămăruța sa, a scos și oaia și vaca, tot ce el acolo a băgat, când a rămas cu copilașii, socrul și nevasta rotunjoară, gata de un alt fătat, parcă a prins pe Dumnezeu de fustă. De fustă, nu am greșit! Lumea, de-când lumea, aia de care am auzit, la noi, de prin '50, încoace, s-a schimbat. De, omul nou ne-a trebuit, omul nou avem! Acum, eu v-am povestit. Pe ici, pe colo, am mai și întrebat
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]