999 matches
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,25%), cu o minoritate de romi (2,58%). Pentru 3,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,86%), dar există și minorități de greco-catolici (7,47%), penticostali (2,18%) și martori ai lui Iehova (1,98%). Pentru 3,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,6%), cu o minoritate de maghiari (3,73%). Pentru 4,45% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,37%), dar există și minorități de greco-catolici (4,51%), penticostali (4,45%), reformați (1,72%) și unitarieni (1%). Pentru 4,78% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: În apropierea satului Săndulești, în zona carierei de calcar, arheologii
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
15,12%) și romi (11,2%). Pentru 5,28% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,23%), cu minorități de reformați (11,5%), adventiști de ziua a șaptea (3,8%), greco-catolici (2,72%) și penticostali (2,02%). Pentru 5,28% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: La nivelul comunei există un grad ridicat al toleranței etnice și religioase, concretizat prin multiple
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
Pasca, Prodan, Mircea, Român, Rât, Fechete, Belindean, Vaida, Ancean, Mureșan etc. Nicula a făcut parte până în 1919 din comitatul Solnocului Interior (Solnoc-Dăbâca), iar apoi din județul Someș. Conform recensământului din 1930 populația Niculei era de 848 locuitori, dintre care 826 greco-catolici, 10 ortodocși, 6 romano-catolici și 6 reformați. Celt - din bronz; datare repertoriu: bronz final . În contextul unirii ecleziastice cu Biserică Romei la sfarsitul secolulului al XVII-lea, iezuiții prezenți cu acest scop în Transilvania au consemnat în 1699 lăcrimarea icoanei
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
În perioada interbelică Biserică Ortodoxă Română a organizat o propagandă intensă împotriva pelerinajelor de la Nicula. Astfel oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul "Renașterea", nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea "uniaților" (expresia peiorativa la adresa greco-catolicilor), s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Concluzia articolului intitulat " Baza pelerinajului de la Nicula" era aceea că "cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană", iar originalul s-ar afla la Biserică Piariștilor din
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
era de 2.058 locuitori, dintre care 1.248 maghiari, 748 români, 4 rromi și 2 italieni, 1005 bărbați și 1053 femei. Din punct de vedere confesional 726 erau ortodocși, 1.117 reformați, 52 romano-catolici, 136 baptiști, 8 penticostali, 7 greco-catolici, 6 unitarieni, 5 de alte credințe, 1 de religie nedeclarată. De asemenea erau înregistrate 710 gospodării.Erau 2067 persoane înregistrate în gospodării, din care 1010 bărbați, 2019 persoane prezente, din care 980 bărbați, 12 venite pentru o perioadă îndelungată, din
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Biserică”, se află înscris pe lista monumentelor istorice sub codul LMI CJ-I-s-B-07221. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 772 locuitori, dintre care 599 români, 146 evrei, 13 maghiari, 10 țigani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 589 greco-catolici, 146 mozaici, 20 ortodocși, 12 reformați ș.a.
Urișor, Cluj () [Corola-website/Science/300360_a_301689]
-
48,19%), români (39,61%) și romi (9,44%). Pentru 2,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (33,51%), unitarieni (26,83%), reformați (21,42%), greco-catolici (10,19%), adventiști de ziua a șaptea (2,71%) și penticostali (1,09%). Pentru 2,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: La nivel de comună există următoarea structura confesionala
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
1801, cănd arhivele bisericești prezintă conflictul apărut între învățătorul Păscu Ioan și preotul Alexandru Iuri, învățătorul fiind susținut de rudele din sat. De altfel Alexandru Iuri a fost refuzat că preot de către săteni încă de la numirea acestuia ,stârnind mânia episcopului greco-catolic Ioan Bob, care le-a reproșat acestora lipsa spiritului creștinesc, prin respingerea unui preot învățat, la doar câte-va zile după sărbătorirea Nașterii Mântuitorului și inobediența ,adică lipsa de supunere a enoriașilor față de biserică . În 21 iunie 1864 prin semnătura
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
stat). Conform recensământului din 2011, 16.307.004 cetățeni, reprezentând 86,45% din populație, s-au declarat ortodocși, 870.774 s-au declarat romano-catolici (4,62% din populație), 600.932 reformați (3,19%), 362.314 penticostali (1,92%), 150.593 greco-catolici (0,8%), 112.850 baptiști (0,6%) ș.a.m.d. În Dobrogea, există o minoritate islamică (0,34%), compusă majoritar din turci și tătari. Există și un număr mic de atei (0,11%), agnostici, persoane care sunt nereligioase (0,1
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
minorități sunt cele de romi (3,7%) și maghiari (3,42%). Pentru 3,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,39%), dar există și minorități de penticostali (5,22%), greco-catolici (2,96%), romano-catolici (2,26%) și reformați (1,11%). Pentru 6,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Deschiderea exploatărilor miniere în anul 1956 a determinat o adevarată explozie demografică, în doar câțiva ani populația orașului crescând de la 631
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
1947, printr-o linie de tramvai electric. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 5.281 locuitori, dintre care 5.229 români, 32 țigani, 13 germani, 4 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 4.798 ortodocși, 454 greco-catolici, 11 romano-catolici, 7 luterani, 7 baptiști, 4 reformați ș.a. Biserica a fost construită din piatră și cărămidă între anii 1725-1758 pe cheltuiala episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron de la Blaj. Edificiul a fost realizat în stil baroc, ca sursă de inspirație
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
(n. 25 aprilie 1875, Reșița - d. 11 iulie 1952, Sighet), a fost un episcop român unit cu Roma (greco-catolic), arestat în 1948 de autoritățile comuniste și a decedat în închisoarea Sighet. S-a născut în Reșița, la 25 aprilie 1875, ca fiu al preotului greco-catolic Ioachim și al Rozaliei. A urmat liceul la Blaj, iar teologia la Budapesta, hirotonindu
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
și maghiari (1,19%). Pentru 4,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,46%), dar există și minorități de penticostali (12,61%), martori ai lui Iehova (3,2%) și greco-catolici (2,63%). Pentru 4,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Comuna Ciurila, Cluj () [Corola-website/Science/299577_a_300906]
-
82,76%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,61%) și romi (1,11%). Pentru 4,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (57,33%), dar există și minorități de greco-catolici (23,69%), reformați (10,23%), penticostali (2,21%) și romano-catolici (1,57%). Pentru 4,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost
Comuna Aiton, Cluj () [Corola-website/Science/299567_a_300896]
-
02%) și romi (6,39%). Pentru 2,88% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (58,78%), dar există și minorități de reformați (22,49%), romano-catolici (7,61%), penticostali (2,02%), greco-catolici (1,84%) și baptiști (1,28%). Pentru 3,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Structira populației, dispusă pe localitățile comunei la Recensământul din 2011 era astfel: Cercetările arheologice au
Comuna Baciu, Cluj () [Corola-website/Science/299569_a_300898]
-
români (86%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (8,44%) și romi (2,81%). Pentru 2,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,12%), dar există și minorități de greco-catolici (11%), reformați (7,56%), penticostali (2,5%) și baptiști (1,19%). Pentru 2,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Prima menționare documentara a satului Borșa este din 1216 sub
Comuna Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/299571_a_300900]
-
români (86,88%), cu o minoritate de romi (9,49%). Pentru 3,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,66%), dar există și minorități de penticostali (7,39%) și greco-catolici (3,76%). Pentru 3,38% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Localitatea apare menționată în documente din 1261 sub numele de "Kassal". Pe teritoriul localității Cășeiu a fost descoperit Castrul
Comuna Cășeiu, Cluj () [Corola-website/Science/299574_a_300903]
-
maghiari (17,41%) și romi (4,01%). Pentru 1,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,3%), dar există și minorități de reformați (12,39%), romano-catolici (8,23%) și greco-catolici (5,32%). Pentru 1,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Ca structură, populația este alcătuită din români (76,14%), maghiari (20,46%) și rromi (3,4%), iar din punct de vedere al confesiunii ortodocșii dețin ponderea cea mai
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
3,86%). Pentru 6,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,69%), dar există și minorități de penticostali (3,84%), reformați (3,24%), martori ai lui Iehova (2,06%), greco-catolici (1,75%) și baptiști (1,16%). Pentru 6,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Majoritatea populației (84%) este de confesiune ortodoxă. Pe teritoriul comunei există biserici de mai multe
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
1930 populația comunei era de 4.089 locuitori, dintre care 1.832 români, 1.772 maghiari, 431 țigani, 32 evrei, 21 germani și 1 persoană de altă etnie. Sub aspect confesional populația comunei era alcătuită din 1.124 romano-catolici, 951 greco-catolici, 916 ortodocși, 793 reformați, 247 unitarieni, 32 mozaici, 10 lutherani ș.a. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Ambele biserici au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
69%). Pentru 6,07% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,92%), dar există și minorități de penticostali (10,14%), reformați (3,36%), martori ai lui Iehova (2,28%) și greco-catolici (1,03%). Pentru 7% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Popularea teritoriului satelor Panticeu, Cătălina, Sărata, Dârja și Cubleșu Someșan încă din antichitate este dovedită de sporadicele vestigii arheologice identificate până în prezent. Continuitatea locuirii este demonstrabilă prin atestarea documentară
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
montarea unui gard împrejmuitor al locașului de cult pe o suprafață de 120 mp, renovarea exteriorului bisericii, montarea de scocuri noi și refacerea instalației electrice.. Recensământul autorităților austriece din 1850 înregistra, în satul Cătălina, 203 locuitori de drept, toți fiind greco-catolici . Recensământul din 1857 evidențiază 181 locuitori ai comunității de asemenea în totalitate greco-catolică . Comunitatea rămâne aproape integral greco-catolică cu 231 de credincioși în 1880, 314 - în 1900, 507- în 1941 . Recensământul din 1880 indică în satul Cătălina, alături de greco-catolici, 2
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
fiind greco-catolici . Recensământul din 1857 evidențiază 181 locuitori ai comunității de asemenea în totalitate greco-catolică . Comunitatea rămâne aproape integral greco-catolică cu 231 de credincioși în 1880, 314 - în 1900, 507- în 1941 . Recensământul din 1880 indică în satul Cătălina, alături de greco-catolici, 2 reformați, iar cel din 1900 - un reformat și 6 izraeliți, situație care corespunde structurii etnice a populației întru-totul. Recensământul din 1941, realizat de autoritățile din Ungaria pentru Transilvania de Nord, indică, în Cătălina, o populație de 511 de locuitori
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
cel din 1900 - un reformat și 6 izraeliți, situație care corespunde structurii etnice a populației întru-totul. Recensământul din 1941, realizat de autoritățile din Ungaria pentru Transilvania de Nord, indică, în Cătălina, o populație de 511 de locuitori din care 507 greco-catolici, un ortodox și 3 reformați. Populația de confesiune israelită a dispărut în urma deportării. Trebuie remarcată și de această dată neconcordanța dintre datele oferite de recensămintele austriece din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și debutul secolului XX și
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]