738 matches
-
a fi un visător, un complexat al sensibilității, Nicolae Magnificul ține morțiș a-și acredita postura de macho, ,tare" nu doar în ordinea vivacității duhului poeticesc ci și în cea fizică: ,am jucat box și m-am întrecut în lupte greco-romane/ pînă am ajuns suplu elastic scînteie electrică/ și la trup și la duh/ la plînsul din rîs și la rîsul din plîns am luat ca orice samurai/ de lux numai notele maxime/ pe poate m-am suit ca pe un
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
ca pe-un miel cu blană mătăsoasă/ și cu zvelte cornițe/ cu valea pe tălpi și în brațe am urcat dealul cu dealul pe glezne/ și umeri" (șaptesprezece). Isprăvile sale sînt, după cum vedem, întinse pe-o arie amplă, de la palestra greco-romană la iscusința temerară a samurailor și la performanța ciclopilor ce se iau la trîntă cu geologia... Se află în stihurile în cauză o insațietate a cuprinderii vitale, o beție a realului pozitiv precum un revers al atît de numeroaselor, la
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
care găsește mai multe tipuri ale iubirii constituite fiecare în funcție de filozofia timpului, evoluînd dinspre pasiune înspre vanitate, de la puterea sentimentului la sentimentul puterii, de la comunicare la corp: iubirea-agapé, iubirea-pasiune, iubirea-senzualitate, iubirea-seducție (iubirea romantică) și corporeismul (iubirea postmodernă). Spre deosebire de iubirea sentimental-erotică greco-romană (de care, din păcate, autorul nu se ocupă decît ca referință) unde sentimentul domina plăcerea erotică, în iubirea-pasiune, ,modelată" de contextul religios și cultural al Occidentului medieval de la finele secolului al XII-lea, dorința este cea care declanșează sentimentele și
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
pe sine în chipurile pe care le creează și pe care le asociază nenumăratelor sale aspirații. Fie că este artă de for, mozaic, paviment sau statuie, artă de interior sau artă funerară, fenomenul oglindirii funcționează la aceiași parametri. Din antichitatea greco-romană, trecînd prin Renaștere și pînă în timpurile moderne cînd figurația și epica imaginii au intrat în declin, arta europeană a gravitat în jurul acestei autoreflecări. Stilistica s-a schimbat deseori, centrele de interes au devenit și ele altele, zeilor le-a
Imaginea, între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7983_a_9308]
-
Pillat, minune care - după cum mărturisește - a fost trăită de el cu intensitate și a avut rolul de catalizator în inspirația operei sale de maturitate. Sub imperiul acestei noi experiențe sufletești el formează o frumoasă antologie cu motive inspirate de clasicismul greco-roman antic, si intitulată Sub cerul clasic. În 1921 îi apare o antologie tematica: Poezia toamnei (București, "Viața Românească") în care poemele sunt grupate pe teme: Vine toamnă, Amurgul toamnei, Parcurile toamnei, Cules de vii, Toamna în codri, Păsări și frunze
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
Efrem Sirul, Sfântul Ioan Gură de Aur, Teodoret al Cyrului, Sfântul Maxim Mărturisitorul, Sfântul Ioan Damaschin. Majoritatea scriitorilor patristici au fost misionari de înaltă clasă, convertind la creștinism diferite neamuri sau părți din diferite neamuri, punându-le în circuitul civilizației greco-romane și creștine-universale și lăsând amintiri neșterse în istoria sau folclorul acestor popoare, ca, de exemplu, Sfântul Grigorie Taumaturgul în istoria popoarelor din Pont, Sfântul Vasile cel Mare în istoria capadocienilor, armenilor și românilor urmași ai geto-dacilor, barbarii de la Istru, Sfântul
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
evanghelic, ba chiar se opuneau acestuia. Acest spirit critic patristic era, în parte, preluat din însăși cultura greco-latină, dar el era mai ales expresia atitudinii severe a Bisericii față de păcatele lumii antice și libertinajele acesteia, din perioada finală a culturii greco-romane profane. În acest sens, Părintele Profesor Ioan G. Coman precizează: Critica patristică combătea cu deosebire politeismul și imoralitatea umană, apoi păcatul sub orice formă, inegalitățile și nedreptățile sociale cu tot cortegiul de rele ale sclavagismului, în fine contradicțiile sistemelor filozofice
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
izvorul existenței Bisericii. Pe urmă, în secolul al IV-lea, după Constantin, Bisericafiică s-a substituit Bisericii-mamă. De atunci, Ierusalimul n-a mai fost „strămoșul” bisericilor, iar „catolicitatea” înseamnă acum nu „unitate”, „ecumenism”, „universalitate”, ci numai „loialitate față de Roma”. Lumea greco-romană și-a întors fața de la izvorul ei, de la creștinismul originar care a moștenit de la iudaism orientarea către „ortopraxie”, adică respectarea poruncilor și conduita demnă. Azi, să fii creștin înseamnă, înainte de toate, să recunoști „doctrina” care vine de la Centru. Și, din
Ludmila Ulițkaia Daniel Stein, traducător () [Corola-journal/Journalistic/5104_a_6429]
-
gropițelor sub clavicule; o femeie fără gropițe E ca un râu fără poduri. Indispensabilă-i este Și o vagă ipoteză de pântecel, iar pornid de la el femeia să se înalțe ca un caliciu, și sânii ei să fie o expresie greco-romană, mult mai mult decât una gotică sau barocă, iar ei să poată ilumina prin întunecime cu forța de pătrundere a unui mănunchi cel puțin cinci lumânări. Și se impune absolut ca atât țeasta cât și coloana ei vertebrală Să și
Poetul femeilor Vinícius de Moraes by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3950_a_5275]
-
000 de lei o cană de bere din Țara Bârsei - Brașov. De asemenea, au fost puse în circulație 650 de plicuri „prima zi”. Prin formă, proporții, decorare și cromatică, ulcioarele exprimă inventivitatea tehnică și inspirația olarilor care au preluat influențele greco-romane, iar mai târziu ale populațiilor migratoare, dar au păstrat specificul arealului românesc. Vali Corduneanu C.J. Timiș premiază voința l 50 de milioane pentru Vasile Stoica În privința faptului că o voință de fier poate surmonta orice piedică ne sunt oferite din
Agenda2005-14-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283558_a_284887]
-
sculpturi și mozaicuri din era romană și care nu puteau fi expuse corespunzător în Palatul Vaticanului. Muzeele Vaticanului mai cuprind, de asemenea, Galeria Tapițeriilor, ce cuprinde colecții de tapițerii din secolele XV-XVII, și o Galerie de Hărți. Obiecte de artă greco-romană pot fi admirate în cadrul Muzeului Pio Celementino, iar sculptura antică, în cadrul Muzeului Chiaramont. Statul-cetate-oraș mai include Biblioteca Vatican, înființată în secolul al XV-lea de Papa Nicolae V, și Academia Pontificală de Științe. Palatul Vatican, un ansamblu de palate de
Agenda2005-11-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283493_a_284822]
-
în meciurile întrecerilor zonale, care sunt programate între 9-11 aprilie, după cum urmează: Zona Euro-Africană: Germania - Israel, Africa de Sud - Slovacia, Belgia - Zimbabwe și Marea Britanie - Finlanda; Zona Americană: Ecuador - Chile și Brazilia - Paraguay; Zona Asia-Oceania: Thailanda - Uzbekistan și India - Japonia. Alte competiții - Lupte greco-romane: C.E. , între 9-11 aprilie, la Haparanda (Suedia). Ciclism: cursa Paris - Roubaix, contând pentru Cupa Mondială pe șosea, duminică, în Franța. Tenis de câmp: turneu internațional feminin, între 10-18 aprilie, la Charleston ( S.U.A.). Pase scurte l Premierul Adrian Năstase a promis
Agenda2004-15-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282295_a_283624]
-
se va putea constitui o echipă de editori din rândul tinerei generații care să ducă mai departe o tradiție ilustră în cultura română. Să nu uităm, de pildă, că într-o colecție exemplară din acest punct de vedere pentru autorii greco-romani, Guillaume Bude publicată de Editura Les Belles Lettres din Paris, textul traducerii lui Cicero din poemul astronomic al grecului Aratos a fost editat de profesorul român Victor Buescu! Demararea unui asemenea program va fi benefică și din punctul de vedere
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
150; 29 feminine) România a participat cu 109 sportivi; a obținut 10 medalii: 3 aur (1 atletism, 1 lupte, 1 tir), un argint (lupte) și 6 bronz (1 atletism, 1 box, 1 caiac canoe, 1 gimnastică, 1 scrimă, 1 lupte greco-romane) Clasament pe medalii Țări Aur Argint Bronz 1. U.R.S.S. 43 29 31 2. S.U.A. 34 21 16 3. Italia 13 10 13 4. Germania 12 19 11 5. Australia 8 8 6 Sportivi 1. Boris Șahlin, U.R.S.S. , - 4
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
feminine) România a participat cu 147 de sportivi la 13 sporturi; a obținut 12 medalii: 2 de aur (atletism), 4 de argint (2 caiac canoe, 1 lupte, 1 tir) și 6 de bronz (3 caiac canoe, 1 atletism, 2 lupte greco-romane) Clasament pe medalii Țări Aur Argint Bronz 1. S.U.A. 36 26 28 2. U.R.S.S. 30 31 35 3. Japonia 16 5 8 4. Germania 10 21 8 5. Italia 10 10 7 Clasament pe medalii Țări Aur Argint Bronz
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
169 de sportivi la 14 sporturi și a obținut 16 medalii: 3 de aur (2 lupte, caiac canoe), 6 de argint (2 atletism, 1 box, 2 caiac canoe, 1 tir), 7 de bronz (1 caiac canoe, 1 canotaj, 1 lupte greco-romane, 1 scrimă, 1 tir, 1 handbal) Clasament pe medalii Țări Aur Argint Bronz 1. U.R.S.S. 50 27 22 2. S.U.A. 33 31 30 3. R.D.G. 20 23 23 4. R.F.G. 13 11 16 5. Japonia 13 8 8 Sportivi
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
de sporturi (probe): 21 (198; 49 feminine) România a participat cu 166 de sportivi la 11 sporturi și a obținut 27 de medalii: 4 de aur (3 gimnastică, 1 caiac canoe), 9 de argint (2 box, 2 gimnastică, 3 lupte greco-romane, 1 caiac canoe, 1 handbal), 14 de bronz (3 box, 3 gimnastică, 2 lupte libere, 1 lupte greco-romane, 2 caiac canoe, 1 canotaj, 1 atletism, 1 scrimă) Clasament pe medalii Țări Aur Argint Bronz 1. U.R.S.S. 49 41 35
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
a obținut 27 de medalii: 4 de aur (3 gimnastică, 1 caiac canoe), 9 de argint (2 box, 2 gimnastică, 3 lupte greco-romane, 1 caiac canoe, 1 handbal), 14 de bronz (3 box, 3 gimnastică, 2 lupte libere, 1 lupte greco-romane, 2 caiac canoe, 1 canotaj, 1 atletism, 1 scrimă) Clasament pe medalii Țări Aur Argint Bronz 1. U.R.S.S. 49 41 35 2. R.D.G. 40 25 25 3. S.U.A. 34 35 25 4. R.F.G. 10 12 17 5. Japonia 9
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
de sportivi: 5 923 (1 265 femei) Număr de sporturi (probe): 21 (203; 50 feminine) România a participat cu 239 de sportivi la 18 sporturi și a obținut 25 de medalii: 6 de aur (2 gimnastică, 1 canotaj, 1 lupte greco-romane, 1 tir, 1 caiac canoe), 6 de argint (3 gimnastică, 2 caiac canoe, 1 lupte greco-romane), 13 de bronz (2 box, 2 canotaj, 2 gimnastică, 2 caiac canoe, 2 lupte greco-romane, 1 volei, 1 handbal, 1 călărie) Clasament pe medalii
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
a participat cu 239 de sportivi la 18 sporturi și a obținut 25 de medalii: 6 de aur (2 gimnastică, 1 canotaj, 1 lupte greco-romane, 1 tir, 1 caiac canoe), 6 de argint (3 gimnastică, 2 caiac canoe, 1 lupte greco-romane), 13 de bronz (2 box, 2 canotaj, 2 gimnastică, 2 caiac canoe, 2 lupte greco-romane, 1 volei, 1 handbal, 1 călărie) Clasament pe medalii Țări Aur Argint Bronz 1. U.R.S.S. 80 69 46 2. R.D.G. 47 37 42 3
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
6 de aur (2 gimnastică, 1 canotaj, 1 lupte greco-romane, 1 tir, 1 caiac canoe), 6 de argint (3 gimnastică, 2 caiac canoe, 1 lupte greco-romane), 13 de bronz (2 box, 2 canotaj, 2 gimnastică, 2 caiac canoe, 2 lupte greco-romane, 1 volei, 1 handbal, 1 călărie) Clasament pe medalii Țări Aur Argint Bronz 1. U.R.S.S. 80 69 46 2. R.D.G. 47 37 42 3. Bulgaria 8 16 17 4. Cuba 8 7 5 5. Italia 8 3 4 Sportivi
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
Număr de sporturi (probe): 21 (221; 62 feminine) România a participat cu 127 de sportivi la 12 sporturi și a obținut 53 de medalii: 20 de aur (3 atletism, 6 canotaj, 5 gimnastică, 2 caiac canoe, 2 haltere, 2 lupte greco-romane), 16 de argint (3 atletism, 5 haltere, 2 canotaj, 1 caiac-canoe, 2 gimnastică, 1 lupte greco-romane, 1 tir, 1 scrimă), 17 de bronz (4 atletism, 2 gimnastică, 2 judo, 2 lupte greco-romane, 1 lupte libere, 1 scrimă, 1 natație, 1
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
12 sporturi și a obținut 53 de medalii: 20 de aur (3 atletism, 6 canotaj, 5 gimnastică, 2 caiac canoe, 2 haltere, 2 lupte greco-romane), 16 de argint (3 atletism, 5 haltere, 2 canotaj, 1 caiac-canoe, 2 gimnastică, 1 lupte greco-romane, 1 tir, 1 scrimă), 17 de bronz (4 atletism, 2 gimnastică, 2 judo, 2 lupte greco-romane, 1 lupte libere, 1 scrimă, 1 natație, 1 box, 1 caiac canoe, 1 handbal, 1 haltere) Clasament pe medalii Țări Aur Argint Bronz 1
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
gimnastică, 2 caiac canoe, 2 haltere, 2 lupte greco-romane), 16 de argint (3 atletism, 5 haltere, 2 canotaj, 1 caiac-canoe, 2 gimnastică, 1 lupte greco-romane, 1 tir, 1 scrimă), 17 de bronz (4 atletism, 2 gimnastică, 2 judo, 2 lupte greco-romane, 1 lupte libere, 1 scrimă, 1 natație, 1 box, 1 caiac canoe, 1 handbal, 1 haltere) Clasament pe medalii Țări Aur Argint Bronz 1. S.U.A. 83 61 30 2. România 20 16 17 3. R.F.G. 17 19 23 4. China
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
a participat cu 179 sportivi la 16 sporturi; a obținut 18 medalii: 4 de aur (2 canotaj, 2 gimnastică), 6 de argint (4 canotaj, atletism, gimnastică) și 8 de bronz (2 gimnastică, 1 box, 1 canotaj, 1 haltere, 1 lupte greco-romane, 1 scrimă, 1 tir) Clasament pe medalii Țări Aur Argint Bronz 1. C.S.I. 45 38 29 2. S.U.A. 37 34 37 3. Germania 33 21 28 4. China 16 22 16 5. Cuba 14 6 11 Sportivi 1. Vitali Scerbo
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]