40,230 matches
-
învechită dezvelită și cu iederă. Aici să aud focul sau frigul sau iarba cu glasul rece. Toamna cîinelui acoperit de frunze amuțind sub frunze. Să mă poată acoperi umbra unei vieți clătindu-se pe zid sub lună. Femei din cimitire grele cu umbrelă și cu părul înghețat femei nemișcate masive deasupra mea cînd dorm să le văd mișcînd buzele. Fiul Eu plec spre marea fără întoarcere spre aburul ce iese din ocean ca dintr-un bivol orb voi umbla prin haos
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
adevăr, singur. Rudele, câte îi mai rămăseseră - doi veri - trăiau foarte departe, dincolo de Cercul Polar. Imaginează-ți două odăițe la etajul 5 1/2 într-un bloc înconjurat de brazi. Dacă în cămăruțele astea vei înghesui niște canapele și fotolii grele, două dulapuri țărănești, din Dalecarlia, totul împodobit cu perne și pernițe; dacă pe parchet vei așterne o mochetă roasă, vei înțelege mai ușor ceea ce urmează. Ba, nu! Ar trebui să vezi și florile înșirate pe toate pervazurile și, mai ales
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
Ochiul, ca să le răsfețe, Se uită lin prin mătase La ele și nu pricepe, Pricepe, nu-i vine-a crede C-a strivit un flutur verde Cînd încet pleoapa își lasă. Vița mea nu e în mine, Ci în roua grea și moale A minunii ce începe, În păduri mari de rășine, Sub rochia largă-n poale, De la coapsele matale Îmbrăcate cu ațică Umedă, la o adică....
Viața mea nu e în mine... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9582_a_10907]
-
întâmplat ceva, iubito, îngrijorat că fericirea din mine E poate greu de dus, Și vinovat, C-am zămislit-o împreună, Dar numai eu o port. Mergem pe jos prin lume, El înainte, cu mâinile în buzunare, Și eu, tot mai grea, însemnând drumul de întoarcere Cu urme de pantofi. În rest nimic Printr-o gaură din plasa de țânțari O muscă se chinuie să intre în casă. în bâzâitul sugrumat, Jumătate înăuntru, jumătate afară, Respir împreună cu Radu încă o vară în
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
noi așteaptă-mă-n moarte: voi fi o vibrare voi fi și etherul subțiindu-mă-n ape și, de va fi doar noapte să fie pînă'n pămînt, veni-va și ziua a 8-a cea dedesubt plină ca umbra grea ca atomul zilei dintîi, una din forme înfășurată pe vînt și pe Dumnezeu. Călătorie m-am scufundat în somnul de o sută de ani somnul de moarte, între chimie și alchimie m-am dus pînă la avatar te-am căutat
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
Emil Brumaru (1959) Musteau fierbinți, sub zare, dovlecii de mătase. Păianjeni dulci și putrezi zvîcneau în preajma lor. Și străveziu de crude și de primejdioase Țîșneau florile-n aer din carnea morților. Omizile în fructe mișcau sîmburii grei. Se prelingea o rîmă pe ceafa lui, bălană... Greieri răscopți de cîntec îi țîrîiau în rană Și îl mînjeau copacii, blajini și surzi, cu clei. Ce-adînci îi erau ochii de-adolescent, deschiși... Cu sînii prinși în palme se aplecau să
Moartea adolescentului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9677_a_11002]
-
Gabriela Melinescu După ce luminile din candelabru s-au stins se lăsase un întuneric și o liniște grea în sufragerie. Că liniștea era de mai multe feluri, asta o știam demult, dar acum ea era punctată - focul topea ceara și aerul o solidifica în formă de lacrimi, două elemente parcă încercau să comunice cu mine printr-un alfabet
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
de pește. Mi-am continuat drumul fără să-l mai privesc - el ținea pasul umăr la umăr cu mine, gâfâind ca un asmatic. Semăna cu cineva și mă străduiam să îmi aduc aminte cu cine. Deodată mi-am amintit ziua grea dinaintea plecării mele în Suedia - ultimul interogatoriu într-un apartament din piața Romană unde o funcționară a Uniunii Scriitorilor îmi dăduse pașaportul "diplomatic" cu viză. Abia mai târziu am înțeles de ce li se dădea scriitorilor un pașaport diplomatic - pentru a
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
acuma-s bou prăjit La crieri de boliciune Stau și-ți scriu cracii vrăjit Unul e o libelulă Care-n aer trece-n zbor Celălalt e o pendulă Ce mișcă prin dormitor Însă amîndoi mă-mbată Căci în viața tristă grea Mi s-a pus pe ei o pată Ce n-o șterge nimenea Nice îngerii din ceriuri Nice însuși Dumnezeu Dînșii poartă dulci misteriuri Preste sufletu-mi mereu Între ei aș vrea să-mi deie Moartea capătul la aț Eu
Cântec de zvâc și alean În cinstea lui Anton Pann by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9812_a_11137]
-
crima și ai devenit chiar tu o casă a răului împotriva căruia crezuseși că ești menit să lupți?! O asemenea faptă nu-ți schimbă pentru totdeauna cursul vieții, nu devii și tu, dintr-un ins imaculat, senin, un ins cu grele vini și cu somn întrerupt de coșmaruri? Ba da, mai cu seamă dacă, încă din copilărie ți-ai propus, la îndemnul tatălui tău, să-i iubești pe semenii tăi ca pe tine însuți. (Fragment din romanul Relatare despre moartea mea
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
plin, De fese mici sub mijloc fin ßi de aceea bouche bée vin Luat în bîșcîu și-n hai-sictiruri ! Că beau, e-o chestie în plus ! De fapt, pe cine, ce importă? Sufletu-mi gri nu mai suportă Amurgul, bilă grea de pluș Rostogolită-acuș-acuș, Copila mea -, n ultima bortî. Astfel și întrucît sînt trist, Între clavicule îndurî Sîrutul cald și chiar pe gurî, Oh, locuri unde însuși Crist, Îngenuncheat pios în zgură, Te-ar binecuvînta la fix, Copila mea, cracă de
Tamaretă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9938_a_11263]
-
de la etaj, în mirosul de parfum franțuzesc și sex al patului cu baldachin, la șoaptele speriate ale Mariei Obrenovici. După cheful prelungit din seara precedentă, nu apucase să doarmă nici două ore, avea un cap de plumb și o halenă grea, și a privit buimac revolverele și sfeșnicele din mîinile conspiratorilor care au intrat, unul după altul prin ușa dată larg de perete. Strîngîndu-și, cu mîinile tremurînd, dezabieul peste sînii grei, Maria Obrenovici sărise din pat înaintea lui și se ascunsese
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
două ore, avea un cap de plumb și o halenă grea, și a privit buimac revolverele și sfeșnicele din mîinile conspiratorilor care au intrat, unul după altul prin ușa dată larg de perete. Strîngîndu-și, cu mîinile tremurînd, dezabieul peste sînii grei, Maria Obrenovici sărise din pat înaintea lui și se ascunsese în camera de baie de alături. Iar fostul ofițer Cuza, cu un mandat de domnitor al Principatelor Unite pentru încă (doar) șase luni, alerga cu privirea de la unul la altul
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
doare din ce în ce mai mult. Eu am văzut în ea calea spre Dumnezeu și poezie. Ce vremuri!... Grîdina Sfîșieri astrale Semințele pentru grădina de sticlă izvorul în cădere le împrăștia grădinar fiind gerul nopții fără nea Fire verzi poartă măști de gheață grele cît medaliile din Muzeul Olimpic din Lausanne Smulg una s-o fixez în zori pe față (Prin imperiul ceții din așternut mașina-capcană chiar acum a trecut) Zîmbetul va fi rană, pîinea - piatră? în cutia poștal vor poposi fulgere? S-ar
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
și obiective mai precis definite, - să polarizeze creația ardeleană postbelică și să-i ofere câteva soluții estetice semnificative." (Mircea Zaciu). În 1941, editează împreună cu Octavian C. Tăslăuanu și Dan Botta, revista Dacia, publicație cu titlu semnificativ, în acei ani de grea cumpănă pentru integritatea teritorială a României, amintind de cunoscuta revistă a lui Kogălniceanu și fixând în articolul Cuvinte de început, și programul revistei și dimensiunea profetică a poetului în asemenea timpuri: Când conducătorii slugarnici au uitat de demnitatea neamurilor, când
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
ora / îi dă ghimpe și roind cununa / se-nnoiește-n zbor și trupul lui / pluricelular e ca un fagure: / nu-l mai ține cruce, chingi, nu-l țin / cuiele din palme, doar cununa / de albine, cea roindă,-a cărei / miere grea și ceară străvezie / carnea trupului prelins îi / este". Evidențierea lui este, prin situarea aparte și la urma întregii descrieri, subliniază existența divinității . Avem aici, așadar, un exemplu convingător că despre lucruri sfinte se poate scrie foarte bine în vers liber
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
în urmă, la începuturile activității sale scritoricești, ca pe un foarte promițător critic literar, vine acum, în Ars poetica, cu niște mărturisiri asupra crezului său poetic și cu cîteva "indiscreții" despre propriile sale realizări. El crede că, în scrisul său, "Grei, fagurii se-amestecă / cu fiere, / curg sîmburii, / în suflet călător prind colte, / grimase și himere / strivite pier de bolte, / picioarele-mi se scaldă / în untdelemnul serii". Zbucium, rod, decepții, împăcare tîrzie a sufletului - iată drumul artei, niciodată bătătorit, cînd aceasta
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Pentru că ea are, nu-i așa?, "scuza de a nu dovedi nimic" (E.Cioran). Aura Christi poate realiza fără nici o dificultate portrete interioare și peisaje, dar în general se ferește să facă uz de această calitate. Melancolică pînă la tristețe grea, ea izbutește să realizeze legătura dintre variate stări sufletești și natură, găsind și potrivitele mijloace proprii pentru asta: Amărăciunea plouă mărunt și rece / în ochii locuitorilor acestui oraș cenușiu / ce seamănă perfect cu o grădină de umbre, / cu o insulă
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
comenzi, lăsând apoi grija trenurilor să circule zile și nopți de-a rândul. După livrarea mărfurilor, urma achitarea lor, totdeauna după ce-și reținea comisionul. Dacă aveai un nume și un prestigiu în branșă, negustoria pe picior mare nu era grea. Trebuia să ai în minte o hartă economică, să cunoști agenții angajați în joc și, bineînțeles, să-ți fie familiară bursa prețurilor. De când mă luase tata după el la "Mircea" și "Trocadero", mă hotărâsem să mă întorc la școală. Nu
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Câmpului - "muscali cu cauciuc", cum le zice Caragiale, din pricina gumilasticului montat pe roțile trăsurilor, ca să nu zdrăngăne pe macadam. O vreme s-a mai potolit, bând cu măsură și mai atent la marțafoaiele cărate la hogeac. Paza bună trece primejdia grea. Drept e că, între timp, o mai pățise cu o doamnă onorabilă, scoasă la pădure de nașul ce-o cununase cu un an în urmă, într-o noapte, când finul, bătrâior, plecase cu treburi la conac. Lichiorul dulce s-a
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
în oasele muierii, astfel că, după ce l-au dus pe naș acasă, femeia nu se mai putea da jos din birjă, de-a trebuit Spilka s-o ia în spinare ca pe-un sac de cartofi. Noroc că nu era grea. A așezat-o cuviincios pe pat, i-a acoperit genunchii cu rochia ce părea că se îmbătase și ea, s-a așezat să mănânce că-i era foame, a trosnit și câteva pahare, după care, făcându-și rugăciunea înainte de culcare
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
cu planul tangent la suprafața un unghi care nu este drept. În anul 1708 a considerat pentru prima dată ecuația diferențială omogenă reducând-o la o ecuație cu variabile separabile prin schimbarea de variabila . A arătat că traiectoria unui mobil greu, liber pe o suprafață, este o gedezică. În 1710 a arătat că o forță centrală duce la o mișcare kepleriană și ca urmare legea gravitației universale a lui Newton devine axiomă, punct de plecare pentru deducerea legilor lui Kepler (1571-1630
Johann I Bernoulli. In: În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
armele ascezei. Mai întâi, singurătatea deplină și liniștea. Dacă reculegerea la care dau naștere răspunde, într-o anumită măsură, unei porniri a sufletului, prin durată și intransigență, ele îi impun o încercare ce, în timpul acediei, este, fără îndoială, cea mai grea pătimire. Se adaugă alte încercări: foamea, somnul, abstinența totală, febra, oboseala, povara mâhnirilor de tot felul, crescute neîncetat. Trebuie să ne înfrânăm simțurile și propria voință pentru a ajunge la această goliciune, la această nevoință, condiție a unei mai profunde
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
huma. Și dacă vară mustăcește Sub salul copt de ghidușii Plămada de iubiri le amintește Să-și ningă chitele de gingașii. .LECȚIE PENTRU SUFLET Suflet copil, mai ai de învățat, Ca-n lunca adormita sub soarele retoricii Prietenia-i țoala grea de agățat În ADN-ul fredonat de cântecul geneticii. Suflet copil, de-ai ști că gelozia, În haină ponosita a lui Arhimede, Scufunda-n fiecare-apus melancolia, Ai inunda-n sărut zborul de lebede. Suflet copil, tu încă vrei să crezi
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
CASA PĂRINTEASCĂ Ascultațimă, surori, pe mine, Și voi, frații mei, ce vă sfădiți: E păcat, nu-i drept și nu e bine Să vinzi casa care te-a-ncălzit. Bani ne-ar trebui la fiecare, Toți avem copii și vremea-i grea. Însă cum să vinzi fereastra oare, Cea la care maică te-așteapta?! Casa părintească nu se vinde, Nu se vinde tot ce este sfânt. Din atâtea lucruri dragi și sfinte Ochii mamei Încă ne privesc. O vom da și vor schimba
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Science/76_a_346]