2,649 matches
-
cine ce mănâncă cu lingurița (Hans). Chelnerița îmbrăcată în alb și negru se strecoară printre mese și‑i lasă pe adolescenții din înalta societate s‑o trateze ca pe una de‑a lor, astfel încât alb/negru se estompează și devine gri, fiindcă e mai deosebit; trebuie să ai ochiul format pentru astfel de diferențe. Sunt unii care vorbesc cu ea de la egal la egal, deși locuiesc într‑o vilă cu douăzeci de camere din Hietzing. Îi încredințează micile lor griji, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
că este destinat doar puținilor privilegiați. La un astfel de hotel nu puteai veni pe jos după ce schimbai mai multe metrouri. Nici măcar taxiul nu dădea bine. Am ajuns ștergându-mi fruntea de transpirație exact În momentul În care un Bentley gri parca În fața intrării, din el coborând un cuplu trecut de vreo patruzeci de ani. Amândoi purtau costume elegante, croite de cei mai buni designeri, și, cu o expresie melancolică pe chip, Îl salutară cu o ușoară ridicare a mâinii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
satisfăcut când dădu paginile: Asta e grețoasă, râse el. — Serviți-vă, domnilor, zise bărbatul numit Helmut. Dacă e ceva anume ce căutați doar cereți, nu vă sfiiți. Se lăsă pe spătarul scaunului și scoase din buzunarul de la piept al hainei gri și soioase o cutie de prizat, pe care o deschise cu un bobârnac al degetului său murdar. Se servi cu o doză, o plăcere care avu ca efect o ofensă la fel de mare asupra auzului precum oricare dintre materialele tipărite disponibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
am întors capul. - E viața mea, am strigat! A durat ceva timp până să-mi dau seama, că port în mine un gol imens. Poate m-aș întoarce să redau culorile sufletului, dar am palmele reci, pictate doar în alb gri. - Ajută-mă să regăsesc culorile!
S.O.S. culorile by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83365_a_84690]
-
Coboară iar toamna Elena Marin Alexe Coboară iar toamna pe ulița mea, Cu pasul ușor legănat, Cad frunze uscate-n lucire de stea Prin griul din nori alungat. În aer arome îmbie la joc, Tacit invită pământul, Iar turtele coapte miros busuioc, Iarba-și bocește veșmântul. E-un aer plăcut, amalgam de culori Și vântul colindă voios, Când raze de soare tiptil cad pe flori
Coboar? iar toamna by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83374_a_84699]
-
mă ucid încet, când mă ating, Pe umerii mei goi când se preling, Împrăștiind parfum de mere pădurețe. Te simt în pâlpâirea focului arzând, Ce mistuie amintirile din mine, Și fumu-l urcă-n cer într-un vârtej subțire, Roșul în gri și-albastru amestecând. Te simt în strălucirea palidă a lunii, Avid spre tine brațele-mi întind, O veșnicie mi-aș petrece așteptând, Să pășim, uniți, pe calea pasiunii Parfum de lăcrămioare Mai spune-mi vorbe de iubire, mai minte-mă
TE SIMT de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364370_a_365699]
-
iubirilor” - dovedește că scrisul gazetăriei zilnice poate fi și altceva decât acea spusă argheziană potrivit căreia ziarul și publicistica ar fi doar acea „scânteie de o zi”. Sub tutela cuvântului, a imperiului imaginar-creativ, îmbinat cu cel real, al trăirii în griul zilnic, uneori din nevoia fundamentală nu doar a noutății, ci a adevărului, înainte de toate, autoarea așază, de pildă, mizerabilele atacuri dirijate împotriva preacucernicului părinte protopop Gheorghe Nicolae Șincan, după un jalnic, penibil, prostesc și nedemn scenariu. În aceeași neliniște continuă
CĂRŢI NOI-MARIANA CRISTESCU TIMPUL IUBIRILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364386_a_365715]
-
în culori de alb, gri-albastru. În toate aceste tablouri sinestezia e la ea acasă. Dacă la Ioachim Boris, Mircea Marcel Petcu sau Alexa Gavril Bâle cromatica e mai intensă (galben, mov, roșu, albastru, verde) în cele mai multe primează culorile regale de gri, gri-albastru, verde, arămiu. Aș vrea să te duc undeva departe / unde iarba e când verde / când albastră și cerul e uneori albastru / alteori verde ... senin de un verde crud", este dorința lui George Ioniță de a-i oferi iubitei un
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
iubiri neîmpărtășite (despre el ni se spune că este îndrăgostit de Lia, aleasă Miss Boboc cu un an în urmă, în prezent prietena lui Florin și marea absența de la bal, din cauza credinței în Hristos). Asistăm la trasarea în nuanțe de gri închis a coordonatelor unei societăți în miniatură, o societate în care la fel ca în basme, domină eternă lupta dintre bine și rău. Acțiunea românului se învârte între căminele de studenți din centrul universitar al orașului Ț., catedrală din aceeași
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
ÎNECĂM CU LINIȘTEA ÎN ADÂNCURI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 922 din 10 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Trup fără nume imagine robustă gândul lăuntric ce naște mâhnire scrutează privirea mintea lucrează riduri pe tâmple albul cu negru griul neutru suflet de veghe în ziduri fără chei se pierde în reverie un pom un om fără alee s-au așezat speranțe pe fir de ață viața cuvinte pe piscurile albite însă noi în ce credem în sfinții în pahare
NE ÎNECĂM CU LINIŞTEA ÎN ADÂNCURI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363913_a_365242]
-
ar fi fost prea gemetrizant totul, dacă nu ar fi intervenit cu vegetalul, cu acei copaci desfrunziți, care prin grafia dată de trunchiurile și crengile lor au creat un ,,dans” vizual. Din punct de vedere cromatic există o armonie de griuri colorate bine delimitate prin petele așternute pe forme, în tușe mici. Acestui spațiu pictorul Catul Bogdan i-a oferit o oarecare muzicalitate, tocmai prin rafinamentul cromatic și prin efectele date de lumină și umbră. De la peisajul cantonat într-un desen
CREAŢIA PICTORULUI CATUL BOGDAN SUB SEMNUL EVOCĂRII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362855_a_364184]
-
zbate blânda briză în căutarea ta aleargă înverșunată monotonii câmpii dealuri străbate ea urca pentru a rupe tristețea și durerea de-a lungul drumului așează sensibilitatea pentru viață alungă necazuri devine darul tău de aur. Referință Bibliografică: Cer de un gri pustiu / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1072, Anul III, 07 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CER DE UN GRI PUSTIU de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363321_a_364650]
-
din momeala atârnată în cârlige. Greutatea minciogului creștea cu fiecare guvid capturat. La un moment dat, orizontul, acolo unde cerul se îngemăna cu luciul apei ca îmbrățișarea tandră a doi îndrăgostiți, începu să se coloreze. Prima dată căpătă nuanțe de gri cu irizări roșietice de la razele soarelui ce reușea să se strecoare printre întunecimea adâncurilor tenebroase ale mării, spre norilor lipiți de orizont, ca sărutul unei codane îndrăgostite, de buzele vreunui fericit flăcău, apoi deveniră violete și apa mov deschis, spre
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363440_a_364769]
-
2016 Toate Articolele Autorului Mă-mbolnăvește tristul florilor căzute. Măturători cu târnuri le aruncă în pubele. Mi-aș strânge visele și-amorurile mute, Si le-aș înghesui alăturea de ele. E așa frumoasă vara asta încât doare, Din toamna-mi gri ce-o simt că se strecoară. Cand ațipesc sunt iar copil la mare, Iar dincolo de valuri este veșnic vară. Referință Bibliografica: dor de mare / Marius Mircea Ganea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1952, Anul VI, 05 mai 2016. Drepturi
DOR DE MARE de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/363590_a_364919]
-
Aș fi făcut un mic popas, O clipă infinit de lungă. Eu am plecat, tu n-ai rămas Și clopotul bătea-ntr-o dungă. PÂRTII ALBE "Nu-nvie morții - e-n zadar, copile!" ( Mihai Eminescu ) Ne-am săturat de aprigele griuri, Ajunge cât ne-am înecat în ploaie. Decât împotmolirea în noroaie, Mai bine-ar fi pe sănii sau pe schiuri. Furtunile prea mult ne încovoaie Și ne alungă-n tristele pustiuri, Fără culori, desene sau crochiuri, Prea neagră e atunci
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
altele construite pe malul fiordului din spate. Au o pescărie, nave pescărești, o fabrică sau magazin de plase de pescuit și un port cu ambarcațiuni particulare de agrement și pescuit. Aici casele au culoarea predominant alba, dar mai rar și gri, maro, ocru sau alte culori, cum erau la Kristiansund. Ce am descoperit interesant este că multenu au temelii din beton, ci doar niște pietroaie puse unul peste altul să fie la același nivel, peste care se ridică casa. Cade un
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
demarcație. Pe măsură ce ne apropiam, starea mea de neliniște devenea din ce în ce mai neplăcută. * * * Când ești cetățean liber, trăitor într-o țară democratică, nu e normal să te temi de un steag sovietic enorm, sfâșiat la un colț, cândva roșu, azi de un gri decolorat, cu o stemă în seceră și ciocan demult uitată, care atârnă neglijent de fațada unui bloc. Cu scârbă răsucesc capul în altă direcție și mă trezesc față în față cu portretul supradimensional al unui soldat care îmi întoarce privirea
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
încăperilor mă proiecta în trecut, discutăm analiza fără persoană, închideam canalele exterioare în regasirea Brahmei. Anesteziat sau nu, îl reciteam pe Coleridge și comentariul domului înconjurat de vrăji ne-a ridicat întunericul lunii luminoasă, în avantajul copacilor exteriori. Percepeam mestecenii gri cu umbră argintie și noduri delicate în varianta legăturii continuie cu Universul, cognito Dei experimentalis. (Toma D'Acquino) „În Xanadu did Kubla Khan/A stately pleasure-dome decree :/Where Alph, the sacred river, ran/Through caverns measureless to mân/ Down to
LIMITA CARE TINDE LA INFINIT de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360925_a_362254]
-
acum aripi de ceață. Pe mormântul lui cresc crizanteme albe. Dode nu mai poate să spună nimic. A plouat aspru, răscolind pământul, la înmormântarea lui. N-am fost acolo. L-am văzut ultima dată plecând la gară. Avea pălăria lui gri, de vară. Era septembrie. Și acum e septembrie. Ar fi trebuit să merg cu el. Ar fi trebuit să fiu acolo. Aș fi luptat. Aș fi luptat, până la moarte, cu acel cavaler fără chip. L-aș fi ținut de mână
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
într-o zonă înconjurată de mulți copaci și de o vegetație bogată, cu un luciu de apă pe care înotau câteva lebede negre, două perechi de gâște și trei de rațe sălbatice. Rățoii avea un colorit într-o combinație de gri, negru și albastru, superb. Câteva fotografii și pașii curioși ca și mine m-au purtat tot spre necunoscut. Am dat de o zonă locuită, case ceva mai mari și mai elegante, cu instalație solară de încălzire pe acoperișuri, peluze cu
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
cu un singur etaj, zugrăvită în alb la parter și bej la partea superioară, cu patru lucarne pe acoperișul din tiglă roșie, cu trei ferestre la etaj, iar la parter cu două mai late și obturate cu storuri vopsite în gri. O firmă metalică agățată de colțul casei te informa că acolo a locuit Victor Hugo, iar pe peretele lateral de la etaj din sensul din care veneam noi, deasemeni scria cu litere metalice prinse direct în zid, “La Victor Hugo”, peretele
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
am mers să fotografiem clădirea castelului din spatele anfiteatrului, o clădire impunătoare, cu două etaje, cu geamuri mari ovale la partea superioară și mansardă și multe lucarne în acoperiș așezate pe alte două nivele. Cred că acoperișul din plăci de ceramică gri închis avea peste cinci - șase metri înălțime. Fațada clădirii era placată cu piatră de rău și cărămidă iar curtea era împrejmuită cu un gard metalic din fier forjat. În fața sa se deschidea un platou pavat cu piatră cubică, de unde pornea
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
Italia, având comenzi din toate părțile. De la cenușiul României la sclipirea succesului peninsular! Mirela a povestit pentru Jurnalul Național cum a reușit în viață, în ciuda faptului că printre culorile vieții sale predominanțe au fost la un moment dat negrul și griul. A pornit de jos, ajungând la un moment dat, după ce a renunțat la facultate, laboranta. În copilărie nu i-a fost deloc ușor. A început să picteze din clasa a IV-a, primul premiu la desen provenind din perioada gimnaziului
DIASPORA.ROMANCA MIRELA BALAN CUCERESTE ITALIA CU MAGIA CULORILOR SALE.A AJUNS DE LA INGRIJITOR DE BATRANI, LA PICTOR FOARTE APRECIAT de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363243_a_364572]
-
doar contururi de ceață.Ființe diafane, care nu stiu ce-nseamnăpovara cărnii și tirania gândurilor,... XXII. RÂSUL, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1327 din 19 august 2014. Din când în când, pe nepusă masă, mă năpădește râsul. Totul e gri, muncitorii trec posomorați că întotdeauna, pe frunzele de nuc se citește lehamitea, unele păsări triluiesc tropare, altele doar deschid ciocurile a muțenie, iar pe mine mă podidește râsul. Din adânc se aude, surd, cum se ocărăsc cârtitele, copiii preoților își
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
a muțenie, iar pe mine mă podidește râsul. Din adânc se aude, surd, cum se ocărăsc cârtitele, copiii preoților își fac cruce cu limba, întreaga zidire scrâșnește ... Citește mai mult Din când în când, pe nepusămasă, mă năpădeșterâsul.Totul e gri, muncitoriitrec posomorâțica întotdeauna,pe frunzele de nuc se citește lehamitea,unele păsări triluiesc tropare,altele doar deschid ciocurilea muțenie,iar pe mine mă podideșterâsul.Din adânc se aude, surd,cum se ocărăsccârtițele,copiii preoților își fac crucecu limba,întreaga zidire
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]