663 matches
-
sub forma unei suprafețe plane cu o pantă de 0,006 ‰, străbătută de un păienjeniș de ape: brațe de fluviu, canale și gârle, punctată de lacuri și japșe. Diferențele de altitudine, față de nivelul mării, sunt de 8-10 m în zona grindurilor și -2 - -4 m în zona depresiunile lacustre. (Coteț P., 1973; Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996) Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice și anume: Delta propriu-zisă ce ocupă o suprafață de 4.250
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
punct de vedere fizico-geografic Delta se împarte transversal pe brațele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială și delta maritimă. Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafața totală a deltei și se întinde de la ceatalul Izmail, spre aval, până la grindurile Letea și Caraorman, pe linia Periprava (pe brațul Chilia) - Crișan (pe brațul Sulina) - Ivancea (pe brațul Sf. Gheorghe) - Crasnicol - Perișor. Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Șontea-Furtuna, Depresiunea
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
pe linia Periprava (pe brațul Chilia) - Crișan (pe brațul Sulina) - Ivancea (pe brațul Sf. Gheorghe) - Crasnicol - Perișor. Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Șontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matița-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roșca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavăț, etc. Delta maritimă ocupă mai puțin de 35% din suprafața Deltei Dunării, la răsărit de linia Periprava-Crișan-Ivancea-Crasnicol-Perișor. În această subregiune
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Periprava (pe brațul Chilia) - Crișan (pe brațul Sulina) - Ivancea (pe brațul Sf. Gheorghe) - Crasnicol - Perișor. Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Șontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matița-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roșca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavăț, etc. Delta maritimă ocupă mai puțin de 35% din suprafața Deltei Dunării, la răsărit de linia Periprava-Crișan-Ivancea-Crasnicol-Perișor. În această subregiune, ca și
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri (Pădurea Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Crăcotară sau „Cracul cu Hotarele”. Această porțiune de deal mai apare pe hărțile vechi sub numele de Hotara. Acest deal are versanții foarte lini, depășind în lungime un kilometru în aval de sat. Înspre nord vest se desprind: Cremenița și Grindul. Culmea munților care marchează și cumpăna apelor, urmează un drum sinuos marcat de: Vîrful Comorîșniței (1015 m), Vîrșețu Mare (1052 m), Curmătura Băniei (1068 m), Domăneasa, Vîrful Răspunsului (915 m). Fenomenul carstic este prezent în munții noștri doar înspre extremitatea
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
să lase „în pace gârla Rătundului”. Nu se poate preciza dacă porunca domneasca se referă la o mai veche pricina de hotar sau la o încercare obișnuită de a pescui în gârlele stăpânite de mănăstire și a paste vitele pe grindurile din baltă. Gârla Rătundului este menționată într-o hartă a Băltii Bratesului întocmită la 4 aprilie 1835. A fost la sud-est de satul Tătarca, unde era Grindul Rotund. În împrejurări care au rămas necunoscute satul va fi luat de la Mănăstirea
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
de a pescui în gârlele stăpânite de mănăstire și a paste vitele pe grindurile din baltă. Gârla Rătundului este menționată într-o hartă a Băltii Bratesului întocmită la 4 aprilie 1835. A fost la sud-est de satul Tătarca, unde era Grindul Rotund. În împrejurări care au rămas necunoscute satul va fi luat de la Mănăstirea Galata și dat Mănăstirii lui Balica hatmanul, Mănăstirea Frumoasă din Iași. La 2 aprilie 1628 domnitorul Miron Barnovschi întărește acestei ultime mănăstiri stăpânirea asupra satului Sivita cu
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
vechi timpuri. Săpăturile efectuate au scos la iveală necropole din epoca mezo-neolitică pe fruntea terasei Cernicari-Ivești. După retragerea Aureliană până-n secolul XIII pe tot parcursul «mileniului migrator» populația s-a refugiat în «Baltă (partea dintre Bârlad și Siret)» pe niște grinduri acoperite cu pădure de unde unde puteau vedea dar nu puteau fi văzuți. S-a mai găsit ceramică neagră cu incizii geo-florale, apoi ceramică dacica și română în zona de «Baltă», s-a găsit o săpăliga de grădinărit cu vârful de
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
geomorfologica a șesului Siret-Bârlad apare sub forma albiei majore comune S-B sau interfluviul S-B. Reprezintă partea cea mai joasă a reliefului cu o înălțime ce nu depășește 20 de metri și o înălțime maximă de 22, 7 pe grinduri.Întreg șesul Bârlad-Siret este cunoscut sub topicul local de « Baltă ». În cadrul acestui șes se individualizează sectorul luncii Șiretului care merge până la valea gârlei « Ciuslucu » care se pare că a fost un curs vechi al Șiretului. În acest sector întâlnim belciuge
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
pârâul Pietrosu și până la vărsarea în pârâul Rediu (pe teritoriul comunei Codăești), are o lățime ce variază între 400 și 750 m, iar inclinarea ei fiind de 3 m la km. Pe suprafața albiei majore a pârâului Dobrovăț sunt cateva grinduri joase și un ostrov alungit (șesul Velniței). În punctele de confluenta a pâraielor afluențe și a micilor rețele torențiale, sunt conuri de dejecție în miniatură, precum și acumulări deluvio-coluviale , aduse de spălările și șiroirile de pe versanți. Forme de terase fluviale sunt
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: movilele din Halstattul târziu pe culmea dealului de la nord-nord-vest de biserica din Movileni; și situl de „la Grădină”, aflat pe un grind de la 500 m est de satul Larga-Jijia, sit ce cuprinde urme de așezări din neoliticul târziu (cultura ceramicii liniare), eneolitic (cultura precucuteni, faza II) și perioada Halstatt. Un al treile obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură (1861) din satul
Comuna Movileni, Iași () [Corola-website/Science/301296_a_302625]
-
Verșenii [...] devin un simbol al unui univers spiritual în care [Mihail] se va integra” și că „neamurile mamei, care trăiau încă viața străbunilor”, vor deveni „lumea operei sale”. Odată cu ieșirea din munți , cursul Moldovei se ramifică în depresiunile intramontane , formând grinduri , praguri și ostroave. Pe teritoriul județului Iași , Moldova curge pe o lungime de 30 km , având un debit mediu de 31,1 metri cubi pe secundă. De-a lungul curgerii sale , Moldova străbate mai multe localități , printre care și satul
Verșeni, Iași () [Corola-website/Science/301320_a_302649]
-
lunca Prahovei se lărgeste, de la cca 200m până la cca 600m când inregistrează în aval. La sud de localitatea Floresti panta scade ușor, lunca Prahovei se deschide și mai mult, ajungând la 800-900m lățime, iar despletirile și acumulările sub forma de grinduri și ostroave se înmultesc. Pe alocuri lunca Prahovei se îngusteaza până la 150-200m, cum se întâmplă în dreptul localitățiilor Stâncești, Stejaru și Tinosu, aceste sectoare alternând cu cele unde lunca are lățime de peste 800m ("de exemplu, la sud de localitatea Tărgșorul Vechi
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
Silivaș), Cheia (Mischiu), Mihai Viteazu (Sânmihaiu), Cornești (Sinfalău), Moldovenești (Varfalău), Plăiești (Chiend), Pietroasa (Ceagz), Călărași (Hărastăș), Stejeriș (Cârcedea), Măhăceni (Măhaci), Dumbrava (Dumbrău), Unirea (Vințu de Sus), Războieni (Cucerdea), Iacobeni (Sâniacob), Viișoara (Agârbiciu), Triteni (Tritiu), Valea Largă (Țicud), Bărboși (Săcal), Luncani (Grind), Hădăreni (Hădărău), Chețani (Cheța), Gligorești (Sânmărtinul Sărat), Gura Arieșului (Vaidasig), Oprișani (Cristiș), Podeni (Hidiș) etc. Județul Turda, înființat la 24 iunie 1925, a fost unitatea administrativă succesoare a comitatului Turda-Arieș (1876-1925). Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
Chimitelnicul de Câmpie, Cicău, Cioara de Sus, Ciugudul de Jos, Ciugudul de Sus, Ciurila, Coc, Comițig, Copand, Cornești, Cristiș, Cucerdea, Dateș, Decea, Dileul Român, Dileul Unguresc, Dumbrău, Feldioara-Războieni, Feneșel, Filea de Sus, Filea de Jos, Ghiriș-Arieș, Ghiriș-Sâncraiu, Grebenișul de Câmpie, Grind, Grind-Cristur, Hădărău, Hărastăș, Hășdate, Hăsmaș, Hidiș, Iara de Jos, Iclandul Mare, Iclănzel, Indol, Inoc, Lechința de Mureș, Lita Română, Lita Ungurească, Ludoșul de Mureș, Luna de Arieș, Lunca, Lupșa, Măgura, Măhaciu, Micuș, Miheșul de Câmpie, Mischiu, Moldovenești, Muerău, Muncel, Muntele
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
de vânt. Adăpostul de uscare, "hjallur", este o trăsătură comună în majoritatea caselor feroeze. Alte mâncăruri tradiționale sunt "ræstkjøt" (carne fezandată de oaie), "ræstur fiskur" (pește fezandat), "havhestur" (specie de pescăruș). După sângerosul grindadráp (vânătoarea de balene), o specialitate este "grind og spik", balenă și grăsime. Peștele proaspăt apare deseori în dieta locală, alături de păsările de mare, precum papagalul artic și ouăle lor. În romanul O mie nouă sute optzeci și patru de George Orwell, o fortăreață plutitoare este ancorată între Insulele Feroe
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
a curentului de derivă litoral care, la adâncimi mici, pierd din energie și abandonează materialele pe care le transportă. Bancurile submerse constituie forma inițială de construcție. Prin înălțare și emersie (ieșire la suprafață-exondare a unor părți ale scoarței terestre) rezulta grindurile. Prin alungire se formează cordoanele litorale, care după forma și poziție pot fi: Laguna este o întindere de apă marină, de mică adâncime, care este separată de mare (ocean) printr-un cordon litoral, comunicând cu marea printr-o portiță (strâmtoare
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
acțiunea mării și a râului se însumează, formând un puternic curent de descărcare, care înlătură materialele depuse în timpul fluxului. Deltele sunt forme de relief de acumulare, formate la gurile de vărsare ale marilor fluvii; sunt alcătuite dintr-un ansamblu de grinduri, canale, lacuri. Trăsătura cea mai importantă o reprezintă înaintarea uscatului în mare. Apariția și înaintarea deltei este legată de îmbinarea mai multor condiții: În acest complex de împrejurări are loc îmbinarea acțiunii a doi agenți principali - fluviul și marea - la
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
a pantei, împărțirea ulterioară în brațe, apoi micșorarea ritmului înaintării frontale, paralel cu creșterea în înălțime. O parte din materialele ce ulterior ajungeau în largul mării, sunt depuse în bancuri în imediata apropiere a gurilor și în lungul brațelor, formând grinduri longitudinale. Deltele se dezvoltă rapid când cantitatea de materiale aduse de fluviu este foarte mare, depășind cu mult puterea de împrăștiere și eroziune a mării. Un oarecare rol în formarea deltelor îl are și vântul. El acționează prin deplasarea maselor
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
dezvoltă rapid când cantitatea de materiale aduse de fluviu este foarte mare, depășind cu mult puterea de împrăștiere și eroziune a mării. Un oarecare rol în formarea deltelor îl are și vântul. El acționează prin deplasarea maselor de nisip de pe grinduri, contribuind la colmatarea mlaștinilor, brațelor, lacurilor. De asemenea, o serie de operațiuni efectuate de om (dragaj, diguri, consolidarea grindurilor, desecări, desalinizări) modifică într-o anumită măsură ritmul proceselor. In ceea ce privește fizionomia generală a deltelor, ele apar ca niște câmpii
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
eroziune a mării. Un oarecare rol în formarea deltelor îl are și vântul. El acționează prin deplasarea maselor de nisip de pe grinduri, contribuind la colmatarea mlaștinilor, brațelor, lacurilor. De asemenea, o serie de operațiuni efectuate de om (dragaj, diguri, consolidarea grindurilor, desecări, desalinizări) modifică într-o anumită măsură ritmul proceselor. In ceea ce privește fizionomia generală a deltelor, ele apar ca niște câmpii, în bună parte submerse, din care se ridică grinduri longitudinale și transversale, ce închid între ele lacuri, bălți, mlaștini
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
o serie de operațiuni efectuate de om (dragaj, diguri, consolidarea grindurilor, desecări, desalinizări) modifică într-o anumită măsură ritmul proceselor. In ceea ce privește fizionomia generală a deltelor, ele apar ca niște câmpii, în bună parte submerse, din care se ridică grinduri longitudinale și transversale, ce închid între ele lacuri, bălți, mlaștini. Pe grindurile mai înalte și extinse se dezvoltă dune. Delte triunghiulare (tip Tibru) sunt cele mai simple, fiind formate prin aluvionarea efectuată de un singur braț, care varsă cea mai
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
desalinizări) modifică într-o anumită măsură ritmul proceselor. In ceea ce privește fizionomia generală a deltelor, ele apar ca niște câmpii, în bună parte submerse, din care se ridică grinduri longitudinale și transversale, ce închid între ele lacuri, bălți, mlaștini. Pe grindurile mai înalte și extinse se dezvoltă dune. Delte triunghiulare (tip Tibru) sunt cele mai simple, fiind formate prin aluvionarea efectuată de un singur braț, care varsă cea mai mare cantitate de apă și aluviuni în mare; celelalte brațe au rol
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
doar câteva ziduri pustii și sparte de vremuri ""peste mormanul de ruini prăbușite-n curtea cetății, pe ai cărei păreți au strălucit odinioară armurile grele ale cavalerilor de Malta"", singurele rămase din cuibul de vulturi ""puternic înfipt în creștetul unui grind stâncos, având în spate întunecime de codru, în față prăpastie sub metereze-înalte, și vedere largă pe toată valea"". Scriitorul rememorează momentele de glorie prin care a trecut cetatea: sosirea aici a lui Ștefan cel Mare, rănit și învins de turci
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]