1,082 matches
-
își domină categoric subiectul, "personajul" cum spune el, un impostor profesor de filosofie. Îți solicită imaginația portretul caricat, cu amestecul ironiei, puternic vizualizat ca trăsături fizice și gestualitate. Totul e deformat à la Urmuz, în linii și sonorități de un grotesc șocant: Are o gură de aur tăiată cu sapa și cu sonorități de megafon... cu ticuri și cu fraze automate, ca un disc răgușit... iar coardele sale vocale se aud ca o liră bântuită de grindină. Capul său cam pătrat
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
sodă caustică... surogat teologic... platonism cu puțin miros de amoniac... bergsonism alterat... kantianism pentru uzul moronilor... sensualism englez, incolor și inodor... retorică grav răsuflată... Săpunul se recomandă pentru spălături înainte de culcare în vederea unui somn liniștit și reconfortant". Acest tip de grotesc absurd, profund axiomatic de vreme ce vizează inconsistența intelectuală a celui încondeiat, nu are ca efect râsul, ci disprețul și alarma că această struțo-cămilă e ocupantă a unei catedre de filosofie. Cam în aceeași manieră hiperbolizantă și deformatoare, cu iz macabru, e
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
separă comicul de tragic, romanul Gabrielei Gavril seamănă până la un punct cu filmele lui Lucian Pintilie, Emir Kusturica sau Cristian Nemescu. O privire exterioară pune în evidență o Românie de tot hazul, originală, dar și recognoscibilă, în același timp, în grotescul ei cotidian. Privit din interior, același peisaj pare dezolant prin mizele minore care consumă energiile oamenilor, lipsa de substanță a relațiilor umane și, nu în ultimul rând, dificultățile de comunicare, chiar între (sau, mai cu seamă între) oamenii provenind din
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
două modalități de cercetare care au făcut epocă - stilistica și comparatismul, utilizând pentru prima oară pe larg contribuția francezului Jean Boutière4, exemplară deschidere spre universalitate, neglijată până atunci; 4. Pentru prima oară sunt analizate concepte importante aplicate personajelor lui Creangă: grotescul, fabulosul, burlescul, lumea pe dos și mai ales personajul anapoda; aici trebuie identificată contribuția majoră a lucrării; 5. Din dorința de a-l relaționa mai trainic cu spiritul renascentist, se demonstrează obsedant (cu unele riscuri evidente de apreciere) imaginea unui
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
primul modern care l-a citit pe Homer în original și a încercat o traducere a Iliadei în limba latină, dar și primul care scrie despre nestatornicia omenească și nenorocirile bărbaților iluștri 8, povestiri batjocoritoare, violente în limbaj, vesele, glumețe. Grotescul este identificat de Zoe Dumitrescu-Bușulenga încă din prima poveste publicată de Creangă, Soacra cu trei nurori (1875), unde feciorii babei „nalți ca niște brazi și tari de virtute, dar slabi de minte” apar pe plan secundar „într-un chip memorabil
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
identificat de Zoe Dumitrescu-Bușulenga încă din prima poveste publicată de Creangă, Soacra cu trei nurori (1875), unde feciorii babei „nalți ca niște brazi și tari de virtute, dar slabi de minte” apar pe plan secundar „într-un chip memorabil, prin grotescul uimitor de subtil sugerat, al scenei. La fel, înfățișarea grotescă a soacrei culminează în scena finală („umflată cât o bute”), iar festinul pregătit de nora cea tânără pare o „scenă remarcabilă de genre, ieșită din pana unui maestru olandez”9
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
olandez”9. Capra cu trei iezi (1875) duce cu gândul la Roman de Renard, iar „scena cu așezatul greoiului urs pe scăueșul de ceară și cu înghițitul hâlpav al sarmalelor, producând onomatopeicul zgomot gogâlț, gogâlț” este considerată tot din sfera grotescului, procedeu mai bine impus în Dănilă Prepeleac (1876), unde apare pentru prima dată „omul anapoda”, adică „un personaj care vorbește și acționează în dodii, un prost și un hâtru în același timp”, totdeauna în determinare grotescă. În loc să ducă spre comic
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
într-o subminare mai subtilă, care îl degradează și îl pulverizează în același timp, de parcă l-ar reflecta în cioburile uneia dintre oglinzile concave ale lui Valle-Inclán din esperpento-uri. Fragmentarea în imagini deformate și, în consecință, compromiterea integrității ansamblului generează grotescul, truculența și tragicul. În romanul scriitorului spaniol, deteriorarea și derizoriul, pe care mizează îndeobște abordările moderne ale miturilor clasice, sînt duse pînă la extrem, ajungîndu-se la distrugerea, anihilarea totală, într-un cadru coșmaresc, apocaliptic. În haosul lumii distruse în cele
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
planul de austeritate, i-ar afecta serios imaginea în țară. Jurnalistul opinează că rezultatul întâlnirii Ponta-Băsescu este singurul viabil. "Să fi început din nou un război pe tema asta? Nici nu e de conceput. Nu ați avea un sentiment al grotescului, al ridicolului maxim? Nu există posibilitatea legală de contestare a dreptului lui Traian Băsescu de a merge acolo," spune Cristian Tudor Popescu. Invitația pe care șeful statului i-ar fi trimis-o premierul de merge împreună la Consiliul European, are
CTP: Este în interesul României ca Băsescu să meargă la Bruxelles by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41198_a_42523]
-
în urma cererii expres formulate de președintele Constantinescu. Nu e prima oară însă cînd un lider sindical se lasă luat de apă și, în numele așa-numitului parteneriat social, confundă acuzația cu insulta. Mandarinatul liderilor de sindicat în România atinge prea adesea grotescul și e trist cînd un profesor ajunge în situația de a se putea lăuda că l-a făcut mincinos și i-a cerut demisia unui profesor de talia lui Andrei Marga. Acesta din urmă își păstrează greutatea senin specifică și
Profesorul ca prim-ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17290_a_18615]
-
Roxana Racaru Noul volum al poetului gălățean (bucureștean prin adopție), Grișa Gherghei se înscrie în tendința de reorientare spre anecdotic și narațiune a membrilor generațiilor '60-'70 în poeziile publicate mai ales în anii din urmă. Ochiul alert la grotescul lumii și dezaprobarea ironică aduc în pagină mici povestiri cu tîlc în poezii centrate pe răsucirea unui paradox. Amintirile conturează o lume în care importante sînt personajele pitorești, ca bunicul (cel care avea o grădină cu morcovi), bătrîna Despa, nebunul
Culise și ironii by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16610_a_17935]
-
istoria momentului, dar și de cea imediat următoare, întrucâtva anticipată. Discursul romanului a mult mai general. E și anamneză și anticipație. Autorul plusează mereu ostentativ și atunci când discută în exces ironic despre viața sexuală a salamandrelor, cu amănunte dizgrațioase, dezgustătoare. Grotescul vizual și olfactiv își află în aceste descrieri locul privilegiat. Comerțul cu salamandre e atât de prosper, încât se propune organizarea unui regim uman de educație pentru aceste viețuitoare și colonizarea lor ordonată. Inteligența lor e stimulată până acolo încât
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
Ce înseamnă Ziua mondială a rîsului, bombastic anunțată ca un model, într-o circulară, de către Oltea Șerban-Pârâu? Mai degrabă că riscăm să ne facem de rîsul lumii, cîtă vreme nu ațintim decît supralicitări cantitative. Acesta este morbul care întoarce în grotesc inițiative trîmbițate trufaș, - coordonatoarea de la România Cultural crede că a dat lovituri mărețe în timpanul veacului cînd ocupă 24 de ore din 24, non-stop, cu aberații exasperante, cărora le zice Maraton. Totul se îndeasă pînă la saturație în atare alcătuiri
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
rezolvare a problemei de care societatea e capabilă este înlăturarea problemei. E o lume rece, fără iubire, fără morală și fără viitor. Pedeapsa cu moartea se va întoarce împotriva propriilor ei partizani. Preocuparea regizorului pentru contrapunctul dramatic este evidentă și grotescul emisiunii televizate își are rădăcinile în realitatea posturilor publice și private existente și trimiterile în lumea monstruoasă a SF-ului de duzină. însă de la un moment încolo, actorii care îi interpretează pe tinerii din hotel devin spectatori ca și noi
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
Sau: "apoi o să vopsim în verde/ urechile iepurelui/ ca să audă mai bine iarba" (ibidem). Sau: "o noapte întreagă îi trebuia unui glonț/ ca să traverseze portocala" (ibidem). Copilăria însăși, ca și delectarea ludică ce purcede dintr-însa, se prezintă veștejite de grotescul imagistic ce trădează o conștiință damnată, înaintînd în materia suavă precum viermele într-un fruct: "o linie zgîriată pe zidurile cantonului/ de mîna unui copil/ ajunge din urmă acceleratul// și apoi ne putem juca în liniște/ cu labirintul finlandez// fără
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
labirintul finlandez// fără să ne pese cine va spăla/ diseară/ dinții celui mort/ astfel încît sufletul/ să plece curat de pe limbă" (camera de subsol sau răscumpărarea). O sinteză a celor două impulsuri, purificarea prin reîntoarcerea la elementar și impurificarea prin grotesc deformator, demoniac, se efectuează în unele texte din care rezultă un amestec de umilință și afectare, de durere și teatralitate. Firul lucidității trece prin aceste ipostaze eterogene, structurîndu-le, sudîndu-le. Căci atît umilința (stare dureros-voluptuoasă), cît și afectarea (înscenarea despovărătoare, neutralizantă
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
interpretare care m-a lăsat cu gura căscată. O bătrînă aparent plutitoare, cu un rînjet tîmp pe față, cu o gură spurcată, însă, care rostește, ca un bufon, ce nu e de spus, care prinde în formule scurte, acide, sordidul, grotescul, absurdul locului, al vieților lor. Relația dintre cei doi actori este lucrată perfect de regizor. Și este susținută fără fisură de amîndoi. Un cuplu care funcționează pe complementaritate, pe simulare și disimulare, pe clișeele unor bătrîni de pe altă lume. La
Voluptatea detaliului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6263_a_7588]
-
ediție - ediția Diferenței clamate retoric - a scos în evidență și fața urîtă a "diferenței": 2004 a intrat în istorie ca ediția amenințată de intermitenții umiliți și obidiți, agitîndu-se pentru niște chichițe legate de ajutorul de șomaj - o vînzoleală care friza grotescul în contextul colosului luxos care e Cannes-ul festivalier, cu starurile lui planetare și cu cifrele lui de afaceri astronomice. Sigur, "diferența" există, de cînd lumea, dar la Cannes ea e, parcă, mai vizibilă și mai spectaculoasă decît oriunde. Așadar
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
totalitar din România, zisă "de aur". Ca dovadă avem cîteva texte de rejecție a naționalismului festivist ajuns pe atunci la saturație și încă neistovit. Ecoul imnului național se pierde într-un peisaj crud al indolenței, somnolenței, incuriei, desfigurat pînă la grotesc: "deșteptarea în gara de nord că măturăm culoarele/ astfel se trezesc din somn românii/ care nu mai așteaptă nimic/ nici un tren nu mai vine/ nici un tren nu mai pleacă/ numai cîte-o boare palidă mai pîlpîie/ în ochii lor stinși/ tac
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
Demonstrația lui Vlad Georgescu este pe cât de limpede și clară, pe atât de cuceritoare. Spre deosebire de mulți dintre confrații de breaslă, autorul are umor, textele sale conțin o ironie fină, cu reflexe sarcastice, menită să pună și mai bine în lumină grotescul și umorul involuntar ale "teoriilor" elaborate de regimul comunist. Jurnalistul sarcastic de la microfonul "Europei libere" privește în permanență peste umărul istoricului, iar comentariile sale acide își fac loc în pagină. Comentând o perlă a lui Nicolae Ceaușescu, rostită cu prilejul
Istoria lui Big BrOther by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7546_a_8871]
-
cocote, lăsînd la o parte circulația cu tirul transformat în mașină de curse. Mersul implacabil al fatalității le-o scoate în cale pe Alina care-și căuta fiica, îmbrăcată în roșu ca Scufița Roșie, prin pădure. Scena este de un grotesc nervos, chinuită de încercarea disperată a regizorului de a ne convinge de monstruozitatea celor doi, din care unul se hlizește imbecil înainte de a înfăptui mîrșăvia pe care trebuie să o subînțelegem. Scena violului sugerat mi-a amintit de un alt
Înnebunesc și-mi pare rău... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7982_a_9307]
-
fatalități anunțate, dar simt nevoia să mai adaug ceva. Calificarea pentru cîteva lungmetraje la actualul concurs al CNC-ului a trei regizori de talia lui Petre Năstase, și anume Geo Saizescu, Alexa Vissarion și Cristina Nichituș promite capodopere similare de grotesc și fantezie infatigabilă. Filmul de mai sus poate fi socotit drept cel mai prost film al anului, dacă facem abstracție de filmul lui Marius Th. Barna, Dincolo de America (2008), cu scenariul lui Eugen Șerbănescu, film care bate și acest clasament
Înnebunesc și-mi pare rău... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7982_a_9307]
-
complet lipsită de umor, alege să se dueleze furios. Ceea ce urmează, reabilitarea tânărului furios constituie însă cea mai crudă farsă pe care o organizează romancierul și pe care, cu un simț infailibil și malițios al poantei, Kubrick o amplifică până la grotesc. Vindecarea vine după o rețetă fantezistă de instrumentare a psihologiei abisale, unde subiectulcobai participă la un experiment educativ. Subiectului, cu ochii larg deschiși, i se toarnă imagini ale violenței, de la scene gangsterești de suburbie, la decupaje de violență organizată din
Decojind portocale mecanice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2584_a_3909]
-
picioare / nu pentru a-și folosi brațele / ci pentru a privi cerul”. Poate că o apropiere de sentimentul arghezian al comunicării dintre realitățile cele mai terestre, așa-zis minore, și Spirit n-ar fi tocmai forțată. Frumosul “înalt” și derizoriul, grotescul unei “mașini de scris pe masa de bucătărie, printre coji de ouă și de cartofi”, se alătură palpitului culorii câte unui morcov care vorbește despre “bucuria materiei”, “frica de bucurie” e, alteori, vecină cu gustul amar al trecerii - “norii trec
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
și, apoi, în memorii, la Vlaicu Bârna, care susține și el că manuscrisele celor două romane ale lui Vinea "n-au scăpat de intervenții străine". În fine, îngrijind ediția de Opere a lui Petru Dumitriu, Ecaterina Țarălungă încoronează, cu un grotesc involuntar, jocul de atribuiri de paternitate dintre acești scriitori. Chiar și dintr-un sondaj rapid, sare în ochi nu numai faptul că, încălcînd voința autorului, editoarea hăcuiește Cronica, ci și că, din semidoctism, face tot felul de erori, împănate, pe deasupra
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]