1,507 matches
-
1995, 9 februarie; Petru Poantă, Grigore Vieru - 60, ST, 1995, 1-2; Constantin Ciopraga, Grigore Vieru - „poetul acestui neam”, „Limba română”, 1995, 2; Teodor Vârgolici, Un cântec românesc, ALA, 1995, 284; Fănuș Băileșteanu, Grigore Vieru. Omul și poetul, București, 1995; Stelian Gruia, Poet pe Golgota Basarabiei, București, 1995; Ludmila Pânzari, Grigore Vieru. Bibliografie, Chișinău, 1995; Ana Bantoș, Cunoaștere și regăsire sub semnul veacului, „Limba română”, 1996, 5-6, 1997, 1-2; Mihai Ungheanu, Scriitorii de la miezul nopții, Galați, 1996, 173-178, 188-191; Claudia Balaban, Claudia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
un sonet al lui Eminescu (À l’heure où tout se tait, et même la pensée), tălmăcit de Mărgărita Miller-Verghy, și o poezie (Dans le bruit du temps) a lui Al.A. Philippide. Francis Lebrun oferă versiunea franceză a baladei Gruia, luată din colecția de poezii populare a lui G. Dem. Theodorescu, iar Anton Balotă scrie despre istoricul N. Iorga. Revista mai cuprinde rubrica intitulată „Cărți”, în cadrul căreia sunt prezentate volume semnate de Ion Missir (Fata moartă), N. Țimiraș (Cântece de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289367_a_290696]
-
În decurs de 3 ore fiecare pluton a plecat de două ori. Aproape în fiecare lot era câte unul condamnat la moarte, ceilalți erau trimiși disciplinar la Sărata, pentru a merge pe front spre reabilitare. Pe coridor erau doi avocați, Gruia Popescu, fostul profesor de filosofie și drept de la Școala Normală Ploiești, și unul care umbla îmbrăcat în costum național; ne-au spus că sunt angajați de părinții noștri să ne apere în proces. Nu le-am răspuns; aș fi vrut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
că suntem bolnavi psihic și că societatea trebuie curățată de astfel de elemente. Manea ne-a întrebat numai dacă am făcut parte din Frățiile de Cruce legionare. Avocaților li s-a permis să vorbească câte un minut, pentru întregul grup. Gruia Popescu a apucat să spună doar atât: Onorată instanță, clienții mei nu sunt delincvenți de drept comun, ci politici. Ca atare nu pot fi condamnați decât în conformitate cu prevederile Codului Internațional pentru condamnații politici, care prevede privare de libertate prin domiciliu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Gheorghe Grigurcu, București, 2003. Ediții: G. Ibrăileanu, Privind viața, introd. edit., Cluj-Napoca, 1972; Radu Brateș, Cântece de pe coline, postfața edit., Cluj-Napoca, 1974; George Coșbuc, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1984; Aurel Gr. Zegreanu, Întoarcerea timpului risipitor, pref. edit., Cluj-Napoca, 1989; Bazil Gruia, Recviem pentru o iluzie, postfața edit., Cluj-Napoca, 1995. Traduceri: Privind chipul României. Poezie belgiană contemporană, îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1996; Cuba. O jumătate de veac de poezie și singurătate (Poezie cubaneză contemporană), îngr. în colaborare cu Virgilio López Lémus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
de cardiologie, pentru cei cu probleme e bine să știe! 7,42, ai tăcut tu și bărbații își dreg vocea, tușești iar, gîștele prea multe pe baltă, dormi cu gura deschisă, Țîțe Mari, ți se datorează, tremură de nerăbdare Liviu Gruia că urmează rubrica "Sport"! care va susține mîine la Constanța, Șoldana biroul Mișcare" încă o dată la Vlădeni, numele ieșirea din timp, literele rococo 1900 în eticheta staționării curente, fac compoziția di sărățăli și fac fel di fel di! o să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Astfel, pe 3 mai 1940 a fost emis și publicat în Monitorul oficial decretul-lege nr.1220 care stabilea „definiția rasială a evreilor”, iar pe 8 august același an (la propunerea industriașului-prim ministru Ion Gigurtu și a ministrului Justiției Ion V. Gruia), decretul-lege 2650 care definea (strâmb) „starea juridică a locuitorilor evrei din România”. Tot în aceeași zi a fost emis și decretul 2651 care „interzicea căsătoriile dintre românii de sânge și evreii”. Halucinant, șirul acestor legi a continuat și în 1941
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cules baladele, a ocaziilor în care acestea se cântă, precum și observații privind melodiile cântecelor bătrânești, formulele lor finale, reacția ascultătorilor. Alături de balade fantastice, dintre cele mai vechi, numeroase sunt baladele vitejești, din care cel mai bogat reprezentat este ciclul Novăceștilor: Gruia lui Novac, Turcul și Novăceștii, Novac vinde pe Gruia. Prin tematică și circulație, unele balade sunt caracteristice Banatului: Roman Voinicul, Stoican, Rozan etc. Chiar balade cunoscute au variante specifice acestei zone: Corbea devine Mârza, iar Doicin bolnavul se numește aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
precum și observații privind melodiile cântecelor bătrânești, formulele lor finale, reacția ascultătorilor. Alături de balade fantastice, dintre cele mai vechi, numeroase sunt baladele vitejești, din care cel mai bogat reprezentat este ciclul Novăceștilor: Gruia lui Novac, Turcul și Novăceștii, Novac vinde pe Gruia. Prin tematică și circulație, unele balade sunt caracteristice Banatului: Roman Voinicul, Stoican, Rozan etc. Chiar balade cunoscute au variante specifice acestei zone: Corbea devine Mârza, iar Doicin bolnavul se numește aici Iovan. Ciclului familial îi aparțin doar câteva balade: Turcul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
dulce Românie, Revedere, Ce te legeni, La mijloc de codru, Somnoroase păsărele, Scrisoarea III, Povestea codrului, Făt-Frumos din lacrimă; Elena Farago: Cățelușul șchiop, Motanul pedepsit, Sfatul degetelor; Emil Gârleanu: Din lumea celor care nu cuvântă; Octavian Goga: Noi, Toamna; Călin Gruia: Ciuboțelele ogarului; ștefan Octavian Iosif: Doina, Bunica, Cântec de leagăn; Petre Ispirescu: Greuceanu, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, Sarea în bucate; Nicolae Labiș: Bunica, Vara; Alexandru Mitru: Povești despre Păcală și Tândală, Tatăl și cei zece feciori; Octav
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
resentimente aveți? Resentimente? Nuuu. Am fost bătut la tălpi, domnu’... Bătaia la tălpi știți cum este? Simți ceva în talpă, și simți ca o furcă-n creier. Nu poți merge 3 săptămâni pe picioare... Te duc alții sau mergi târâș. Gruia Manea m-a bătut și Pop Virgil... Și știu că i-am spus, după ce m-a terminat cu bătaia: Domnu’... nu sunteți pe măsura oamenilor. Sunteți în afara măsurii omului... Pe fața am spus. M-au lăsat... Au zis că ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și comunele erau incapabile să facă față cerințelor descentralizării administrative, a prezentat un regim administrativ pe baze regionale, al "dregătoriilor", respectiv al "circumscripțiilor regionale". După 1918, în favoarea regionalizării administrative se crease un larg curent de opinie. P. Negulescu, I. V. Gruia, C. Argetoianu, P. Andrei, C. Stere, I. Maniu, Al. Averescu, N. Iorga, Al. Vaida-Voevod etc. deveniseră voci ale regionalizării în favoarea căreia aduceau argumente ce făceau trimitere la: tradiții instituționale, particularități culturale și economice, aspecte tehnice ale administrației și viața administrativă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
cele care veneau cu un regionalism administrativ mixt ce combina descentralizarea cu deconcentrarea la nivelul regiunii: proiectul lui Carp (1912), al Cercului de studii al PNL (1918), al lui C-tin Argetoianu (1921 și 1931) și al lui I. V. Gruia (1926). Dar cele care și-au găsit aplicarea în practică au fost mult mai puține. Prima experiență datează din perioada 1929-1931, când au fost înființate directoratele ministeriale care erau simple circumscripții administrative de deconcentrare a serviciilor exterioare ale administrației ministeriale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
GRUIA, Călin (pseudonim al lui Chiril Gurduz; 21.III.1915, Trifești, j. Orhei - 9.VII.1989, București), prozator și poet. Este fiul Alexandrei (n. Galbură) și al lui Vartolomeu Gurduz, țărani. Urmează școala primară în satul natal și termină apoi Școala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
prietenilor o telegramă prin care le ura succes. Când i s-a lărgit orizontul, a consimțit totuși să cedeze o parte din colecția sa, punând condiții: vroia să întemeieze un colț muzeistic în școala la care învățase, liceul „Vasile Alecsandri”. GRUIA Prea nepătrunse sunt, Doamne, căile tale ca să fi putut bănui că spiridușul care intra în sala de cerc și ne privea cu ochi șăgalnici avea să ajungă, în numai doi ani, „un mare arheolog”, așa cum îl caracteriza la una dintre
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
putut bănui că spiridușul care intra în sala de cerc și ne privea cu ochi șăgalnici avea să ajungă, în numai doi ani, „un mare arheolog”, așa cum îl caracteriza la una dintre sesiuni cercetătorul V. Chirica. Îndemnat de un prieten, Gruia venise la Archeos pe când n-avea decât zece ani. Vara, prietenul său fusese în tabără la Dobrovăț, unde copiii s-au bucurat de o mai mare libertate decât cea din școală și chiar decât acasă. Se scăldau în iazul mănăstirii
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la ordinul sergentului, recruții săreau ca broaștele în baltă, cu fața în noroi. Numai în chiloței, copiii arătau ca purcelușii și, dacă nu li se părea destul, își mai turnau nisip în cap. Deși nu reușea să se scoale devreme, Gruia se dăruise trup și suflet perieghezelor. Ne făceam de lucru până să plecăm din cerc, doar-doar o să apară și el. Îi lăsam apoi înfipt în ușă un bilet cu indicația de direcție. După ce ne săturam de bătut coclaurii din Șorogari
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o să apară și el. Îi lăsam apoi înfipt în ușă un bilet cu indicația de direcție. După ce ne săturam de bătut coclaurii din Șorogari și poposeam să prânzim, la adăpost de vânt, într-o văiugă, în zare se profila și Gruia. Când ne observa, lua coastele dealurilor în goană, cu clapele căciulii pălălăind ca niște urechi de cocker. Aproape nemțoaică, mama lui îl crescuse metodic, cu o severitate înjumătățită de dragoste. Prevestea viitorul odraslei, care deborda de imaginație și zburdălnicie, numai
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de dragoste. Prevestea viitorul odraslei, care deborda de imaginație și zburdălnicie, numai în științele exacte. Am dus cu ea o luptă necurmată în privința asta și fără succes. Nici ideile mamei n.-au biruit până la urmă, firea copilului rupând orice zăgaz. Gruia a terminat un liceu de informatică, atras mai ales însă de lecțiile profesorului de română, un om cultivat, cu preocupări de indianistică, care tradusese din original Upanișadele. Dacă la gimnaziu Gruia se lăsa antrenat mai degrabă în zburdălnicii, preocupările băiatului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
-au biruit până la urmă, firea copilului rupând orice zăgaz. Gruia a terminat un liceu de informatică, atras mai ales însă de lecțiile profesorului de română, un om cultivat, cu preocupări de indianistică, care tradusese din original Upanișadele. Dacă la gimnaziu Gruia se lăsa antrenat mai degrabă în zburdălnicii, preocupările băiatului au devenit mai târziu serioase. Voia să dea admitere la teologie. Cu ceva timp înainte de revoluție mă aflam, însoțit de o echipă a cercului, în poarta Institutului de arheologie unde ne-
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
aflam, însoțit de o echipă a cercului, în poarta Institutului de arheologie unde ne-a întâmpinat un distins istoric care dorea să-i cunoască pe copii. Dând mâna cu ei, îi întreba ce intenții de viitor au. Când, cu sinceritate, Gruia i-a răspuns că va urma teologia, istoricul și-a retras brusc mâna și a replicat: „Eu sunt membru de partid, nu dau mâna cu tine !” După revoluție, de câte ori mă întâlneam cu el pe stradă, distinsul mă lua peste picior
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
i-am amintit gestul din poarta institutului. - Ești prost ! a exclamat el, lăsând la o parte gluma. Când am făcut eu așa ceva ?!... Și, furios, a plecat dintr-o dată de lângă mine. Cu o subtilitate ce nu putea trece nebăgată în seamă, Gruia se ocupase într-un studiu de ritul inițiatic al basmului „Harap Alb”. Ca student, a ținut secretariatul Mitropoliei din Iași. Șef de promoție, și-a dedicat lucrarea de diplomă unor profesori dintre care, unul, „l-a învățat să scrie iar
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la Iași unde ceremonia religioasă, oficiată de Înalt Prea Sfințitul Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a avut loc la Sfântul Nicolaie Domnesc. Îmbrăcați în costume tradiționale, mirii erau cu totul deosebiți: Lakșmy într-o rochie de mireasă din Sri Lanka iar Gruia, care de baștină e bucovinean, în port rădăuțean. Înconjurați de semeția rudelor din Vicov, mirii au avut parte de o nuntă pitorească. Cred că de la nunta domniței Ruxanda cu Timuș Hmelnițki, împresurat de atamanii mustăcioși cu moț pe capetele rase
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
poate și din cauză că se miră să mă vadă. Atunci își ascund uimirea în zâmbet și uneori în salut”. Prin telefon mi-a dat de știre că lucrează la ministerul de externe, ca atașat cultural întro țară din America Latină. Pentru mine Gruia rămâne mereu omul surprizelor. CRISTI Dumnezeu să mă ierte dacă nu pot înțelege cum s-a prăbușit acest cap luminat, această minte robustă care este Cristian, în brațele unui sectarism religios. Nu m-a intrigat faptul că băiatul a devenit
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pe Cătălin; se scutura, chițcăind de râs, cu ochi boldiți de șoricel. Altcineva se interesă încotro merg copiii. - Da’ pe șoimulețul ăsta de ce-l mai cărați cu voi? Așa i-a și rămas porecla. Șoimuleț deveni marota cercului. Fiind supărăcios, Gruia îl lua peste picior. Altminteri cei doi erau nedespărțiți. În prietenul său Șoimuleț avea o încredere nemărginită chiar dacă Gruia îi făcea mereu farse. N-a lipsit de la niciuna din acțiunile cercului. Îi plăceau mersul pe jos, prietenii, peisajul, cât după
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]