1,357 matches
-
Head-Sentani, limbi papua orientale, limbile din estul Golfului Geelvink, limbi Kwomtari-Fas, limbi Left May (Arai), limbi Sepik-Ramu, limbi sko, limbi din Tasmania, limbi Torricelli, limbi Trans-Noua Guinee și limbi papua occidentale. Cel mai important phylum al acestei familii este Trans-Noua Guinee, întins din regiunea indoneziana Irian Jaya (la vest) pînă în Papua Nouă Guinee (la est). Abia un sfert din limbile papuane descoperite au fost studiate, măi sumar sau mai amănunțit, iar clasificarea lor se schimbă în permanență. Dintre cele mai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
May (Arai), limbi Sepik-Ramu, limbi sko, limbi din Tasmania, limbi Torricelli, limbi Trans-Noua Guinee și limbi papua occidentale. Cel mai important phylum al acestei familii este Trans-Noua Guinee, întins din regiunea indoneziana Irian Jaya (la vest) pînă în Papua Nouă Guinee (la est). Abia un sfert din limbile papuane descoperite au fost studiate, măi sumar sau mai amănunțit, iar clasificarea lor se schimbă în permanență. Dintre cele mai importante familii ale acestei macro-familii amintim: trans-Noua Guinee (481 de limbi), torricelli (57
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vest) pînă în Papua Nouă Guinee (la est). Abia un sfert din limbile papuane descoperite au fost studiate, măi sumar sau mai amănunțit, iar clasificarea lor se schimbă în permanență. Dintre cele mai importante familii ale acestei macro-familii amintim: trans-Noua Guinee (481 de limbi), torricelli (57), sepik (55), ramu-lower sepik (32), tor-kwerba (24), papua occidentale (23), papua centrale de sud (22), Lakes Plain (20), border (15), Geelvink (12) etc. Limbile din subfamilia Reef-Santa Cruz (denumite de localnici natugu, vorbite în insula
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din insulele Solomon), clasificate anterior drept limbi papua, au trăsături structurale atît papuane, cît și austroneziene și au fost recatalogate recent în marea familie austroneziana. Cea mai vorbită limba papua este enga (250 de mii de vorbitori) din familia trans-Noua Guinee. Iată și descrierea din enciclopedia Limbile lumii: "Limbile papua prezintă o diversitate considerabilă de structură, dar unele trăsături sînt comune cel putin cîtorva ramuri. Astfel, în unele limbi există serii suplimentare de consoane - prenalizate (tip mb), labializate (tip bw), prenalizate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
yuchi, zuni (SUA). Lista cuprinde însă și limbi vorbite în alte țări: ainu (Japonia), bangime (Mali), basca (Spania), burușaski (Pakistan), centúúm (Nigeria), elseng, hatam, massep, mpur (Indonezia), ghiliak (Rusia), hadza, sandawe (Tanzania), kol, kuot, odiai, pyu, sulka, taiap, yale (Papua-Noua Guinee), kusunda (Nepal), nihali (India). Pentru cele mai multe dintre acestea s-au propus numeroase filiații, unele foarte bine argumentate. Limba basca (1 mîl. de vorbitori - 900.000 în Spania și 100.000 în Franța) are, de departe, cea mai bogată bibliografie. Situația
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Mariana Ploae Hanganu, Dan Munteanu Colán, Andrei A. Avram etc. Site-ul Ethnologue inventariază 16 pidginuri actuale, cu baza amerindiana (Canada și SUA), asameză (India), engleza (Liberia și Nauru), franceza (Vietnam), hausa (Nigeria), iha (Indonezia), malaeza (Australia), motu (Papua Nouă Guinee), onin (Indonezia), romanica (Tunisia), swahili (Zambia) și zulu (Africa de Sud). Ndyuka-tiriyó pidgin (Surinam) e un amestec între o creola cu baza engleză și limbi caraibeene. Ethnologue inventariază și 93 de limbi creole, cu baza lexicala: - engleză (33): Surinam, Insulele Turks și Caicos, Mexic, Bahamas
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Siera Leone, Camerun, Nigeria, Belize, Columbia, Jamaica, Nicaragua. În Pacific sînt identificate opt creole cu baza engleză: bislama (Vanuatu), hawai'i pidgin (Hawai, SUA), kriol (Australia), ngatik men's creole (Micronesia), pijin (Insulele Solomon), pitcairn-norfolk (Insulele Norfolk), tok pîșin (Papua Nouă Guinee), torres strait creole (Australia); - malaeza (14): Indonezia, Malaezia, Singapore, Sri Lanka; - portugheză (13): Sao Tome și Principe (angolar), Brazilia (cafundo), Guineea Bisau (criulo), Guineea Ecuatoriala (fă d'ambu), India (indo-portugheză, korlai), Capul Verde (kabuverdianu), Macao, China (macanese), Malaezia (malaccan), Timorul de Est, Sao Tome și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
i pidgin (Hawai, SUA), kriol (Australia), ngatik men's creole (Micronesia), pijin (Insulele Solomon), pitcairn-norfolk (Insulele Norfolk), tok pîșin (Papua Nouă Guinee), torres strait creole (Australia); - malaeza (14): Indonezia, Malaezia, Singapore, Sri Lanka; - portugheză (13): Sao Tome și Principe (angolar), Brazilia (cafundo), Guineea Bisau (criulo), Guineea Ecuatoriala (fă d'ambu), India (indo-portugheză, korlai), Capul Verde (kabuverdianu), Macao, China (macanese), Malaezia (malaccan), Timorul de Est, Sao Tome și Principe, Indonezia; - franceză (11): Guadelupe, Guyana Franceză, Haiti, Brazilia (karipuna), SUA (louisiana), Mauritius (morisyen), Reuniun, Saint Lucia, Panama (Șan Miguel
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
3): Ciad (babalia), Sudanul de Sud (sudanese), Uganda (nubi); - afrikaans (2): Africa de Sud (flaaitaal, oorlams); - kongo (2): Congo Brazzaville (kituba); Congo Kinshasa (kituba); - ngbandi (2): Republică Africa Centrală (sango, sango riverain) - spaniolă (2): Filipine (chavacano), Columbia (palenquero); - germană (1): Papua Nouă Guinee (unserdeutsch); - hindi (1): India (andaman); - iberica (1): Curaçao (papiamentu); - swahili (1): Tanzania (cutchi-swahili); - tetun (1): Timorul de Est (tetun dili); - asameză (1): India (naga pidgin). Dintre limbile creole cele mai importante sau mai interesante putem aminti: - papiamentu - este de departe creola cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
bichelamar, bichlamar) este o creola cu baza engleză, devenită limba oficială alături de franceză și engleză în 1980, o dată cu dobîndirea independenței de către Vanuatu (Noile Hebride); - tok pîșin (tok = "vorbire" + pîșin = "pidgin") - creola cu baza lexicala engleză, limba oficială în Papua Nouă Guinee, alături de engleză și hiri motu (police motu), ultima ea însăși un pidgin cu baza lexicala motu (limba austroneziana); - creola haitiana (kreyol ayisyen), limba creola cu baza franceză, limba oficială în Haiti alături de franceză, are aproximativ 12 milioane de vorbitori; este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Turkmenistan; vorbită în regiunea Baluchistan, actualmente împărțită între Iran, Afganistan și Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian de nord-vest; nu are gen gramatical; SOV; adj. - subst. arabă modificată 34. bambara N Mali (limba națională), Senegal, Burkina Faso, Coasta de Fildeș, Guineea; cea mai utilizată limba în comerțul din Africa de Vest familia nigero-congoleză, ramura mande, grupul mandinga; tonala (două tonuri); nu are gen gramatical; nu are conjugare; SauxOV (subiect - auxiliar - obiect - verb); subst. - adj. proprie (silabar african n'ko citit de la dreapta la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în sec. al XIV-lea, iar fază medie pînă în sec. al XVI-lea familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav oriental; flexionara; SVO; adj. - subst. latină 90. diula (dyula, jula) limba vehiculara în Africa de Vest (Coasta de Fildeș, Burkina Faso, Mali, Ghana, Guineea) familia nigero-congoleză, ramura mandé, subramura mandinga; limba tonala latină, arabă și cu alfabet n'ko (cel mai bun alfabet pentru transcrierea limbilor tonale) 91. divehi (maldiviana) O Maldive / N India familia indo-europeană, ramura indo-iraniană thâna, derivată din arabă 92. dogri
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
54 de state: Africa de Sud, Antigua și Barbuda, Australia, Bahams, Barbados, Belize, Botswana, Camerun, Canada, Dominica, Eritreea, Fiji, Filipine, Gambia, Ghana, Grenadă, Guyana, Guyana, Irlanda, Jamaica, Kenya, Kiribati, Lesotho, Liberia, Malawi, Malta, Marea Britanie, Insulele Marshall, Mauritius, Micronezia, Namibia, Nauru, Nigeria, Noua Zeelandă, Palau, Papua Nouă Guinee, Rwanda, Saint Kitts și Nevis, Aaint Lucia, Saint Vincent și Grenadinele, Șamoa, Seychelles, Sierra Leone, Singapore, Insulele Solomon, SUA, Sudan, Swaziland, Tanzania, Tonga, Trinidad și Tobago, Uganda, Vanuatu, Zambia, Zimbabwe; N în 61 de state. Principala limba de circulație internațională a lumii actuale; provine
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
liberă latină 112. fongbe N Benin familia nigero-congoleză, ramura kwa, limbi gbe latină cu semne speciale 113. franceză O Franța, Belgia, Benin, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Canada, R Centrafricana, Ciad, Comore, Congo, R. D. Congo, Coasta de Fildeș, Djibouti, Elveția, Gabon, Guineea, Guineea Ecuatoriala, Haiti, Luxenburg, Madagascar, Mali, Monaco, Niger, Ruanda, Senegal, Seychelles, Togo, Vanuatu / N Andorra, Italia, România, SUA, Maroc, Algeria, Tunisia, Mauritania, Mauritius, Cambogia, Israel, Liban, Vietnam etc. / Administrativă: Maroc, Algeria, Tunisia, Mauritania, Mauritius. Limba oficială în 28 de state și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indo-ramura europeană, germanica, grupul occidental latină 118. fula (fulfulde, pular; peul - fr.) vorbită de etnia fulani în aproximativ 20 de țări din Africa Centrală și de Vest, din Senegal pînă în Camerun și Sudan; statut semioficial în Mauritania, Senegal, Mali, Guineea, Burkina Faso, Niger, Nigeria și Camerun familia nigero-congoleză, ramura altaico-congoleză, grupul atlantic occidental; aglutinanta; SVO arabă magrebiană, latină 119. galeza (cymraeq) O Țară Galilor Cymraeg, Kymrisch. Cele mai vechi texte din sec. XII. Literatura medievală de mare înflorire și diversitate. familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
India; denumirea hindustani desemnează limbile hindi și urdu înainte de separarea lor (1947, din motive politice; scrise cu alfabete diferite) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari (hindi, hindustani), persano-arabă adaptată - nasta'liq (urdu) 142. hiri motu O Papua-Noua Guinee, alături de engleză și tok pîșin este un pidgin bazat îndeosebi pe motu (limba austroneziana, malayo-polineziană, grupul oceanic) 143. hitita LM, Asia Mică (Anatolia, Capadochia) mîl. ÎI i.C.; textele hitite (cîteva mii de tăblițe din sec. XIX - XIV i.C.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în Regiunea Perm (Federația Rusă) familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul fino-permian, subgrupul permian chirilica modificată 203. konkani O India (Goa, Karnataka, Maharashtra, Kerala) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian; SOV devanagari, latină, kannara (kannada), malayam, arabica 204. kpelle N Liberia, Guineea familia nigero-congoleză, ramura mandé în trecut: silabară kpelle; azi: latină 205. kuanyama O Namibia, N Angola; e un dialect cu forma scrisă standardizata (că și ndonga) al subgrupului oshiwambo (ovambo) familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu meridional, subgrupul oshiwambo latină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de dispariție; este singura limba tungusă cu forma literară din sec. XVII și istorie scrisă familia altaica, ramura tungusă, grupul meridional; SOV; adj. - subst.; nu are articol hotărît și nici genuri gramaticale manchu, de origine mongola 240. maninka OR R. Guineea, Mali / N Liberia, Senegal, Sierra Leone, Coasta de Fildeș familia nigero-congoleză, ramura mande, grupul mandingo; tonala; SOV; subst. - adj. proprie n'ko, scrisă de la dreapta la stînga; latină 241. mansi (vogulă) N Rusia (N-V Siberiei, cursul inferior al fluviului Ob
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
acțiune și un alt sufix pentru entitatea indirect implicată sau secundar afectată de acțiune (Țintă, Sursa, Experimentator, Pacient, Beneficiar, Locativ) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul naga-kuki-chin semisilabară meitei mayek, înlocuită de un alfasilabar bengali 252. mende N Sierra Leone, Liberia, Republica Guineea; principala limba indigena și lingua franca în Sierra Leone familia nigero-congoleză, ramura mande, grupul mandingo; tonala cu fenomen intonațional suprapus; SOV; subst. - adj. proprie (silabar kikakui citit de la dreapta la stînga); transcriere latină (alfabetul "Africa") 253. meru N Kenya familia nigero-congoleză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mokșa, O în Republică Mordovia/Mordvinia (Federația Rusă) marea familie uralo-altaică, familia uralică; armonie vocalica chirilica 258. more OR Burkina Faso / N Ghana, Togo, Benin, Coasta de Fildeș, Mali familia nigero-congoleză, ramura voltaico-congoleză, grupul gur latină 259. motu N Paua Nouă Guinee; mai este denumită "adevărată motu", pentru a fi deosebită de pidginul hiri motu familia austronezină, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic occidental 260. mozarabă (romandalusi) LM; Peninsula Iberica (sec. VIII-XV); vorbită de creștinii mozarabi familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberic aljamia cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
papiamento O Aruba, Curaçao, Bonaire, Caraibe / Antilele Olandeze creola cu baza lexicala controversată (spaniolă sau portugheză; lexic: 60% din portugheză, 25% din spaniolă, restul din olandeză, franceza, engleză, limbi africane, limba indigenilor arawaks); tonala limba orală 289. papua N Papua Nouă Guinee, Indonezia, Insulele Solomon; familie care cuprinde peste 700 de limbi vorbite în vestul Oceanului Pacific, care nu sînt nici austroneziene, nici australiene; dintre limbile cu cel mai mare număr de vorbitori: western dani, ekari, enga, melpa, galela, makasai, terei, naasioi; prima atestare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de vorbitori: western dani, ekari, enga, melpa, galela, makasai, terei, naasioi; prima atestare a unei limbi papua (kamoro) datează din 1828 familia papua; ramurile cu cel mai mare număr de limbi sînt: papua orientala (36), sepik-ramu (104), torricelli (48), trans-Noua Guinee (598); structura extrem de eterogena; numeroase limbi papua n-au putut fi clasificate, fiind considerate izolate; topica predominantă: SOV nu au avut scriere 290. paștu (afghana) O Afghanistan / OR Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; flexionara; SOV; adj. - subst.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Unitate lingvistică mare, cu graiuri reciproc inteligibile. Română aparține topologic unui subtip lingvistic caracterizat prin "hipertrofia determinării, mai ales a determinării nominale" (Eugeniu Coșeriu) familia indo-europeană, romanica, grupul italo-romanic; silabica; SVO + OSV latină 311. rotokas limba din insula Bougainville (Papua-Noua Guinee); dialectul central are doar 11 sunete (5 vocale + 6 consoane), cel mai mic inventar fonetic din lume (limba amazoniana pirahă are doar 10 foneme, dar are cel puțin două tonuri cu valoare fonematica, ceea ce urca numărul real de foneme la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
kalaallisut), daneză Grenadă America Centrală St. Georges engleză; creola grenadiana cu baza engleză, creola grenadiana cu baza franceză) Guadelupe America Centrală Basse-Terre franceză; creola guadelupeză Guam Oceania Agaña chamorro, japoneză, engleza Guatemala America Centrală Ciudad de Guatemala spaniolă; limbi maya (kiche, qeqchi, kaqchike-mam) Guineea (Guineea Franceză) Africa Conakry franceză; peul (fula, pular), kissi, kpelle (guerzé), maninka (malinké), susu, toma Guineea-Bissau (Guineea Portugheză) Africa Bissau portugheză; criulo (creola din Guineea Bissau cu baza portugheză) Guineea Ecuatoriala (Guineea Spaniolă) Africa Malabo spaniolă, franceza, portugheză; fang, bube, igbo
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
daneză Grenadă America Centrală St. Georges engleză; creola grenadiana cu baza engleză, creola grenadiana cu baza franceză) Guadelupe America Centrală Basse-Terre franceză; creola guadelupeză Guam Oceania Agaña chamorro, japoneză, engleza Guatemala America Centrală Ciudad de Guatemala spaniolă; limbi maya (kiche, qeqchi, kaqchike-mam) Guineea (Guineea Franceză) Africa Conakry franceză; peul (fula, pular), kissi, kpelle (guerzé), maninka (malinké), susu, toma Guineea-Bissau (Guineea Portugheză) Africa Bissau portugheză; criulo (creola din Guineea Bissau cu baza portugheză) Guineea Ecuatoriala (Guineea Spaniolă) Africa Malabo spaniolă, franceza, portugheză; fang, bube, igbo, pidgin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]