1,962 matches
-
l-ar fi pierdut. Dar Antonio nu părea să intenționeze să plece de data asta. Dimpotrivă, rămânea pe băncile tribunei, relaxat și preocupat de soarta unei echipe despre a cărei existență nici măcar nu știa În urmă cu o oră. Mesteca gumă, Își scosese haina și rămăsese În cămașă. Iar Valentina Înțelese că venise anume pentru ea. În cele din urmă se obișnui cu prezența lui, atât de neașteptată și atât de nepotrivită cu această sală. Și din clipa aceea nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Și Îi păru rău că nu Îl cunoscuse pe prea-Înaltul Jonas cu părul ca un ciorchine de banane. Răbdare. Păcat că venise tocmai astăzi tati. Dar acum era aici și restul nu mai conta. Urmată de Antonio, care-și mesteca guma cu nervozitate, Valentina coborî din tribune, Își recuperă geanta, abandonată pe băncuța pustie. — Mă bucur să te cunosc, spuse antrenorul, strângând mâna lui Antonio. Valentina mi-a vorbit foarte mult despre tine. — Serios? comentă Antonio fără entuziasm. Cine era rotofeiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
uneori de-a lungul pereților. Aerul continuă să se miște, Împins de ventilator, să circule prin galerii. Sunt șoareci și șobolani care se aventurează să ciugulească printre liniile de metrou, adunând resturile pe care călătorii le aruncă neatenți de pe peroane: gume de mestecat, bucăți de pâine, hârtii de la Înghețată lipicioase de zahăr, pahare de carton. Și pe lângă ei suntem noi - care coborâm și pătrundem În tunel pe unde e mai puțin apărat. Mărșăluind prin Întuneric spre depozitele unde dorm vagoanele. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
aduceau copilul mai aproape de venirea pe lume. Până la urmă, Inna a încercat un leac nou, pe care îl luase de la un negustor canaanit. Și-a băgat mâna până foarte sus, până la poarta încăpățânată a pântecului Zilpei și a frecat o gumă aromată, puternică care și-a făcut efectul pe loc. Zilpa a urlat, iar sunetul pe care l-a scos, probabil din cauza atâtor urlete din acele zile, a sunat nu ca al unei femei, ci ca al unui animal cuprins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
nimic ce-aș fi putut să vând, așa că m-am întins pe pat și am încercat să fac un inventar în cap al tuturor bunurilor mele, soldații de plumb, colecția de cutii de chibrituri, colecția de poze din cutiile de gumă de mestecat, racheta de tenis, cea de badminton, paleta de ping-pong, mingile, modelajele de la Casa Pionierilor, figurile din desenele animate făcute din placaj traforat și apoi pictate broșurile franțuzești, nemțești, americănești și iugoslave cu benzi desenate, pe care le primisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
el și l-au ridicat, de atunci am stat adesea în fața dulapului ăluia, privindu-mă în ușa-i lăcuită ca într-o oglindă, evocând mirosul pe care-l simțeam când tata îl deschidea ca să scoată câte-o bomboană sau vreo gumă de mestecat, dosite pe după cămăși, și încercând să-mi imaginez că stă acolo, în spatele meu, dar nu-l văd din cauză că lucește prea tare ușa lăcuită, și cum stăteam acolo, pe pat, ascultând zgomotele pe care le făcea mama, umplând valiza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
vedea. Gwen. Fiica Yvonnei. Fiica lui. Arthus Își dădu seama atunci că Cel-de-Sus Îl auzise. Plecă fără să privească Îndărăt. Și fără să simtă nimic. Razele soarelui degajaseră landa și plaja de ultimele cețuri, de parcă le-ar fi șters cu guma. Lumina crudă făcea să iasă dur În evidență benzile de plastic galbene, delimitînd un perimetru de nisip curat care, ca o sugativă, absorbea Încet meduzele eșuate pe uscat. În mijloc era Întins trupul lui Gwen, pe care jandarmii Îl scoseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
doar ceea ce era mai măreț În istoria Franței eliminase din felul lui de a fi tot ceea ce oamenii simpli numesc „maniere”, conferindu-i cea mai desăvârșită simplitate. Mă uitam la Ben: se scărpina În cap, se scărpina la coaie, mesteca gumă. Ce putea să priceapă, maimuțoiul? Ce puteau să-nțeleagă toți ceilalți, de altfel? Eu Însumi Începeam să Înțeleg tot mai greu ce vroia să spună Proust În fond. Acele zeci de pagini despre puritatea sângelui, despre noblețea geniului comparată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mă uit iar la contract, dându-mi ochii peste cap. Iau un creion și încep să corectez textul automat, să-l reformulez, să tai și să adaug întrebări pe margine. După care mă opresc brusc. Ce naiba fac aici ? Iau o gumă și-mi șterg iute toate amendamentele. Iau un pix și mă duc drept la sfârșitul paginii, unde o bufniță ca din desene animate, în ținută de avocat, îmi arată spre o linie punctată. Nume : Samantha Sweeting Ocupație : După o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
De ce s-a răzgîndit ? — Cine poate ști ? Katie ridică din umeri. El e șeful. Poate să facă orice vrea, nu ? E un tip foarte cu picioarele pe pămînt, după părerea mea. Bagă mîna În buzunar și scoate un pachet de gumă, pe care mi-o oferă. A fost foarte drăguț cu Connor după ce a ținut discursul ăla... Mă crispez toată. — Jack Harper a asistat la momentul cînd Connor și-a ținut discursul ? Despre faptul că ne-am despărțit ? — Da ! Stătea chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
A fost foarte drăguț cu Connor după ce a ținut discursul ăla... Mă crispez toată. — Jack Harper a asistat la momentul cînd Connor și-a ținut discursul ? Despre faptul că ne-am despărțit ? — Da ! Stătea chiar lîngă el. Katie Își desface guma. Și dup-aia a zis ceva foarte drăguț, de genul că nu-și poate decît Închipui ce-i În sufletul lui Connor acum. Drăguț, nu ? Trebuie neapărat să mă așez. Trebuie să mă gîndesc. Trebuie să... — Emma, ești OK ? spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
are nici un rost să-ți faci griji, crede-mă. Îmi zîmbește liniștitor, de parcă e extrem de obișnuit să trateze cu femei isterice care-l trimit la plimbare. Și probabil chiar e. Hai să ne așezăm și să vorbim puțin... Vorbește mestecînd gumă și, În clipa În care miros aroma de spearmint, Îmi vine să vomit. — Uite ce e, a fost o neînțelegere, spun, făcînd eforturi să-mi iau un ton politicos. Mi-e teamă că nu există nici o poveste. — Lasă-mă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Se uită În jur. Și mi-e... mi-e jenă cu accentul meu franțuzesc. — Jack, ce tot... — Cicatricea de la Încheietură o am de la paisprezece ani, de cînd am deschis o cutie de bere. CÎnd eram mic, Îmi plăcea să lipesc gumă de mestecat pe masa din sufragerie a lui tanti Francine. Prima oară am făcut sex cu o fată pe nume Lisa Greenwood, În hambarul unchiului ei, după care i-am cerut sutienul ca să mă dau mare cu el la prieteni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cu apa curgând într-un șuvoi subțire, mi-am spălat sexul și mi l-am șters de prosopul negru. M-am gândit că n-ar fi rău să mă spăl pe dinți, deși îmi pregătisem pe blatul din bucătărie o gumă de mestecat pe care s-o iau înainte să plec. M-am periat pe îndelete și m-am clătit. Îmi aminteam că citisem într-un ziar cât de importante sunt cele patru minute zilnice de periere a dinților, dar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
S-AU MAI ÎNTORS Nu-mi stătea mintea la ecuațiile de pe tablă, le dădusem doar ca să rezolv integramele în liniște. În fiecare vineri, nenorociții se fac mai răi ca fiarele în cușcă și, chiar dacă nu aruncă bucăți de hârtie sau gume peste bănci, totuși vacarmul glasurilor înăbușite devine insuportabil, de parcă aș avea în față 30 de oale sub presiune săltând și agitându-se pe foc. Nu mai au brațe și capete, trupurile li se transformă în capace argintii și în recipiente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
vedea decât dacă ai sta mult mai aproape decât stă publicul de obicei. Pot să-ți fac o schiță, dacă vrei... Vocea mea se pierdu, treptat. Sally rânjea la mine, dezvelindu-și aproape toți dinții și o bună bucată de gumă. Sunt foarte mulțumită, zise Melanie Marsh, care mă lucrase atât de subtil încât nu mi-am dat seama de lucrul acesta decât atunci când nu mai era nimic de făcut. Pentru început, cel mai bine ar fi ca tu și Sally
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
care întârzia să apară, ca și cum ceva l-ar fi oprit pe drum și nu i-ar mai fi permis să ajungă la destinație. Când trecu din nou prin fața benzinăriei, nu observă mașina parcată. La volan, Detectivul desfăcu o lamă de gumă și o introduse în gură. Îl urmări pe scriitor cu privirea. O umbră pe o șosea. Clătină din cap și țuguie buzele. - Prea multe coincidențe. Aici e ceva necurat... Displayul laptopului se lumină brusc. Acel fișier se deschise, iar prima
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
După aceea, exact ca în producțiile de la Hollywood, detectivul respectiv mergea la bar, se așeza la tejghea, se îmbăta și pleca acasă cu o damă planturoasă. Punându-și răbdarea la încercare, stătuse câteva minute bune și ronțăise o lamă de gumă, gândindu-se la următoarea mutare de pe tablă. Guma avea un gust puternic (artificial, totuși) de căpșune, iar în minte îi veniseră imediat câteva imagini excitante în care rolul principal îl avea, bineînțeles, Lucia. Scuturase din cap a dezmeticire rapidă, pentru că
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
detectivul respectiv mergea la bar, se așeza la tejghea, se îmbăta și pleca acasă cu o damă planturoasă. Punându-și răbdarea la încercare, stătuse câteva minute bune și ronțăise o lamă de gumă, gândindu-se la următoarea mutare de pe tablă. Guma avea un gust puternic (artificial, totuși) de căpșune, iar în minte îi veniseră imediat câteva imagini excitante în care rolul principal îl avea, bineînțeles, Lucia. Scuturase din cap a dezmeticire rapidă, pentru că simțise în chiloți câteva pulsații, complet nepotrivite în
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
puternic (artificial, totuși) de căpșune, iar în minte îi veniseră imediat câteva imagini excitante în care rolul principal îl avea, bineînțeles, Lucia. Scuturase din cap a dezmeticire rapidă, pentru că simțise în chiloți câteva pulsații, complet nepotrivite în contextul respectiv, scosese guma din gură și o învelise, tacticos, într-un șervețel pe care îl depusese în scrumiera mașinii. Ieșise din mașină, nu trântise portiera, apăsase pe unul din butoanele telecomenzii și auzise clămpănitul încuitorilor, traversase strada, în diagonală, cu mâinile în buzunare
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
stânga, apoi se îndreptă către ieșirea din orășel. Își propuse să îl aștepte pe scriitor în fața benzinăriei, doar așa, din pură curiozitate, cu toate că i se făcuse o poftă nebună de o bere... Și de sex. Desfăcu o altă lamă de gumă și porni radioul. 4 Evenimentele se derulaseră cu repeziciune, ca și cum Doamna cu Coasa (am putea să-i spunem direct Doamna cu Gazul, chiar dacă suspansul dispare ca prin farmec, însă asta nu schimbă cu nimic destinul viitoarei victime) nu mai avea
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
interior al impermeabilului carnețelul pe care notase ultimele informații, apoi reveni la mașină. Deschise portiera, aruncă haina de ploaie pe bancheta din spate, se așeză pe scaun și trase centura de siguranță peste piept. Apoi desfăcu încă o lamă de gumă și răsuci cheia în contact, iar motorul începu să toarcă. Ștergătoarele dansară legănat, dintr-o parte în alta, tună deasupra urașului, iar alte gheare de foc brăzdară celul. Și tună din nou. În spatele Detectivului, pe banchetă, lângă impermebilul ud, Magicianul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cheltuielile de deplasare, este desemnat pentru recrutarea primilor 10 elevi din Macedonia Latină. Iată numele primilor zece elevi: Apostol Taciu, Dimitrie Papa Ioachim, Gheorghe Dantu, Ion Guleți, Dumitru Patralexe, Nicolae Papa, Dimitrie Ciumetti, Gheorghe Papa Costa, Iancu Iconomu și Gheorghe Gumă. Toți sunt prezentați domnitorului Alexandru Ioan Cuza și marilor demnitari din vremea aceea (anul 1865), făcându-li-se peste tot o primire triumfală. Căci triumfa, Într-adevăr, dezideratul unionist, măcar În plan spiritual, al românilor din nordul și din sudul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
transcria conversațiile scriitorilor pentru serviciile însărcinate să-i reprime ? Bătrînelul începu să tușească din cauza unei indignări interioare și fu incapabil, timp de cîteva minute, să-și controleze tusea. reuși totuși să se oprească după ce extrase din buzunar o cutiuță conținînd gumă de mestecat și-și introduse o pastilă în gură. — mintea omului este complicată, suspină el. Și doamna masek a fost complicată... Parcă știm noi ce-i în sufletul omului ? Guy începu să compare între ele cîteva pagini cu semne extrase
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
frumos, așa cum știe el. Lili se supuse din politețe și se lăsă așezată în semiprofil, așa cum dorea Titi. Dar se plictisi numaidecât și întoarse capul mereu, la orice cuvânt al lui Felix, încît Titi șterse de câteva ori schița cu guma, până ce, vânăt la față de ciudă, o rupse bucățele și o aruncă jos. Lili privi foarte curioasă pe Titi și comise imprudența de a-i spune: - Nu trebuie să vă enervați, domnule, mai nimeni, dincîți s-au încercat, n-au putut
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]