1,124 matches
-
ce spunea: „... Neamul nostru necăjit și oropsit, sfârtecat și împrăștiat subt stăpâniri străine, va ajunge cândva o zi a răscumpărării, când se va întregi și va porni unit pe căile viitorimii, pentru a-și împlini solia pe care i-a hărăzit-o Dumnezeu..”. .. Bucuriile și tristețile din viața de internat nu pot fi uitate niciodată. Întotdeauna bucuriile alternau cu tristețile, sentimente de zădărnicie, de vagi nemulțumiri.. Vă mai aduceți aminte de întâmplarea cu... „Părintele șoarec”, murmură unul din colegi, privindu-mă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
un suflet nețărmurit de mare, cu un har didactic ieșit din comun și cu o voce impresionant de frumoasă și de bine cultivată. Nu întâmplător eminentul profesor Constantin Motaș l-a numit „trubadurul” biologilor. Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a hărăzit să am un astfel de prieten. Pe domnul academician Petre Jitariu nu l-am avut direct profesor și am regretat mult. Am auzit multe aprecieri înălțătoare despre harul său didactic și despre excelența în cercetarea științifică. Nu întâmplător avea să
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
la fostul consiliu comunal, jurnaliștii tulceni apreciau că "de cinci ani aproape fostul consiliu comunal, cu Sotirescu și Peiuff în frunte, a condus destinele orașului. Să închidem ochii și să ne întrebăm care sunt îmbunătățirile pe care ni le-a hărăzit nouă orășenilor? Ce pavaje s-au făcut? Ce clădiri publice s-au ridicat?"1737. Deoarece "răspunsul la atâtea întrebări este nimic, nimic și iar nimic", jurnaliștii se considerau îndreptățiți să facă apel la "raportul primului ministru Lascăr Catargiu către M.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
împădurire cu brațele și cu vitele, s-au cheltuit mii de zile și o sumă de bani pentru lucrări și semințe (...) n-avem nici un hectar de plantație comunală"1759. Mai mult decât atât, "și pădurile comunale existente, ce legiuitorul a hărăzit satelor, (...) s-au pierdut demult din lipsă (...) de orice pază și conservare"1760. În privința sistemului judiciar din Dobrogea se făcea constatarea că "avem judecătorii comunale, dar ele nu funcționează pe nicăieri, iar judecătoriile de pace, cum sunt organizate și depărtate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
faptul că "în anul mântuirii 1890 am pus piatra fundamentală a podului menit să împreuneze cele două maluri ale Dunării între Fetesci și Cernavodă"1875. În continuarea discursului său, regele Carol I afirma: "După cinci ani de muncă statornică, Dumnezeu, hărăzind țării liniște și îndestulare, astăzi, în a 14-a zi a lunei Septembre din anul mântuirei 1895 și al 30-lea al Domniei Mele, mulțumită râvnei și măiestriei inginerilor români, am trecut pe deasupra valurilor celor două brațe ale Dunării mărețe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dator să adaoge altele alcătuite din muncă, răbdare, foarte multă muncă și răbdare, perseverență, chibzuială. Având o concepție cel puțin ciudată, care se rezuma la lene, afară de un uriaș talent în arta sculpturii, lui Nicolau natura nu i-a mai hărăzit nimic. Toți care suferă de această boală își scuză defectul fie nerecunoscându-l, fie dând vina pe altceva. Chiar nefiind un placid, Nicolau era probabil singurul om din lume care credea în lene ca într-un principiu. Avea un neastâmpăr
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
n.n.), prințul Mihai și Principesa Ileana”. Iunie. De la Scroviște, regele Ferdinand scrie președintelui Consiliului de Miniștri, I. I. C. Brătianu: „Dumnezeu a voit ca Coroana să treacă pe capul nepotului meu nevârstnic Mihai. Rog cerul să-l ocrotească și să-i hărăzească binecuvântarea ca sub Domnia lui să se întărească și să sporească România clădită cu atâtea jertfe. Fac apel la toți bunii și cinstiții cetățeni ai Țării să ajute din toate puterile lor ca să înlesnească liniștita propășire a statului”. Regele își
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
au un farmec deosebit. Lincoln este cel mai iubit și respectat nume american. Contribuie la aceasta originea sa, personalitatea, tragica situație În care s-a găsit, prezidând o etapă așa de frământată a țării sale, faptul că soarta i-a hărăzit să ducă cel mai crâncen război fraticid, reformele cruciale pe care le-a Înfăptuit În timpul vieții și la urmă, tragicul său sfârșit, asasinat În momentul În care se găsea În punctul culminant al carierei sale. Părinții săi, Thomas și Nancy
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
sprijin, România a fost împinsă în brațele Germaniei hitleriste și angajată în conflictul militar total; partajul rușinos de la Yalta a dus mai departe aceste evoluții nefaste, iar prin Tratatul de pace (Paris, 1947), s-a consfințit soarta care îi fusese hărăzită. Redusă ca teritoriu și îngenuncheată, România se afla sub controlul Moscovei și în totală izolare; știm în ce a constat sprijinul occidental; avuția națională era distrusă de război, iar ceea ce mai rămăsese se scurgea implacabil spre Răsărit, ca despăgubiri de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
om din țărâna luată din pământ, și a suflat asupra lui suflare de viață și s-a făcut omul întru suflet viu"61. După care, Cartea Facerii continuă cu aventura căderii primilor oameni și cu pedeapsa pe care le-a hărăzit-o Dumnezeu. "Dumnezeu l-a luat pe omul pe care-l zidise și l-a pus în rai, ca să-l lucreze și să-l păzească. Și Domnul Dumnezeu i-a dat lui Adam poruncă și i-a zis: "Din toți
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
București, 2002, p. 171. 138 Ibidem, p. 179. 139 Ibidem, p. 180. 140 Henri Bergson s-a referit la rândul său la ceea ce noi numim în dezbatere "veriga lipsă". El arată în Les deux sources de la morte et de la religion: "Hărăzindu-i omului configurația morală de care avea nevoie pentru a fi un animal social, natura a îndeplinit probabil tot ceea ce putea face pentru specia omenească". Vezi și Arnold Toynbee, Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, vol. I, p. 291. 141
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
scăpat ca prin minune din marele incendiu ce a distrus Iașul în 1827 și, cum flăcările mistuiseră și Curtea domnească, de voie, de nevoie, Sandu Sturza Voievod a ridicat-o la rang de reședință. Statul moldovean cumpără imobilul în 1834, hărăzindu-l să găzduiască Academia Mihăileană (între 1834-1860), precursoarea Universității "Al. Ioan Cuza". A adăpostit, apoi, internatul unui liceu și, după aceea, Pinacoteca ieșeană și sediul Filialei Academiei. Dan Bădărău o descrie astfel: "Având intrarea prin curte, prezintă pe fațada din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un suflet nețărmurit de mare, cu un har didactic ieșit din comun și cu o voce impresionant de frumoasă și de bine cultivată. Nu întâmplător eminentul profesor Constantin Motaș l-a numit „trubadurul” biologilor. Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a hărăzit să am un astfel de prieten. Pe domnul academician Petre Jitariu nu l-am avut direct profesor și am regretat mult. Am auzit multe aprecieri înălțătoare despre harul său didactic și despre excelența în cercetarea științifică. Nu întâmplător avea să
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
cări pentru înlăturarea partidelor și înscăunarea regimului personal, să-l aducă la guvern pe Iorga legat de mâini și de picioare de afacerismul lui Argetoianu. De altfel, soarta care știe să se răzbune cu o crudă ironie, nu i-a hărăzit lui Iorga alți critici mai acerbi ai guvernării sale și alți gropari mai zeloși ai prăbușirii guvernului „prezidat” de el, decât presa evreiască... Toate se plătesc, deși uneori cam târziu și nu așa de evident încât să sară în ochii
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
asemeni o artistă desăvârșită în arta cusutului pe modele bucovinești a fost regretata Moroșan Lucreția (Cozma). Au luat cu ei pecetea frumosului, a dăruirii și înțelepciunii native a țăranului român. Când se vor naște alte mlădițe asemeni lor pe pământul hărăzit de Dumnezeu al Bucovinei? Cu amărăciune în suflet trebuie s-o spunem, că asistăm neputincioși cum mor pe rând datinile zămislite de strămoșii noștri, a pitorescului port bucovinean, al respectului pentru părinți, refuzul sfatului celor bătrâni, nu se mai ridică
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
ei trebuiră să se mulțumească s-aștepte ca resentimentele produse de răpirea Basarabiei și de durerile ocupației să mai piardă din amărăciunea lor. Domnul numit de Poartă la scaunul din București, Ion Gheorghe Caragea, poate cel mai jacaș dintre domnii hărăziți de Fanar acestor țări, era cu desăvârșire devotat Rusiei. Domnul Moldovei, Scarlat Calimahi, fiind bănuit de simțăminte antirusești, era rău văzut de consulul rus de la Iași care, spre a întemeia din nou un partid rusesc în Moldova, ațâța împotriva lui
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
primească întâia sa execuțiune, prin libera numire a unui Domn, și când va trebui să-și dea roadele, a avut și va avea soarta Constituției dată Poloniei, care s-a eludat îndată ce nu a mai slujit vederile pentru care fusese hărăzită, adică spre a câștiga buna opinie a noilor popoare ce fuseseră robite. De altmintrelea, n-ar putea să convină Rusiei ca niște țări, care se mărginesc cu provinciile ei de la miazăzi, să se bucure de o libertate și de niște
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
tot Ionel Zeană a scris: „Poezia sa are un caracter religios, fiind străbătută de un puternic fior mistic, izvorăște dintr-o conștiință morală pusă în situația de a trăi o nouă experiență de viață, foarte dureroasă, dar înțeleasă ca fiind hărăzită de sus ca o piatră a credinței”. Părintele-poet arată că înțelege perfect motivația condamnării sale, ca unul dintre ostașii înrolați în ceata lui Dumnezeu, pentru a-și ajuta semenii în drumul lor spre Mântuire, spre deosebire de mulți tineri, care nu au
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
condiționându-le pe cele superioare, acumulările și reordonările generând interferențe dintre cele mai complicate, paradoxale, pline de mister (timpul altuia care-l contaminează pe al meu, timpul individual care se pierde În cel cosmic, timpul limitat ce mi-a fost hărăzit de Cel de dincolo de timp...). Ne Întrebăm dacă nu cumva aceste treceri succesive nu au loc după un anumit program, după un Regulator Suprem, ce ar pune În evidență nu numai pluralitatea de evenimente, ci și momentele sau duratele acestora
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
ocazie, să le consacrăm, zi de zi prin propriile acte, pentru că suntem purtători ai harului divin, smeriți dar și responsabili de „greutatea” zestrei care ni s-a lăsat. Să fim, nu-i așa, mici „dumnezei”, atât cât ne-a fost hărăzit, să ne ridicăm cât mai mult pe treptele perfecțiunii, să „Îndumnezeim” propriile acte și lumea În care trăim, pentru care cu siguranță vom da seama și vom fi judecați mai apoi! * Oricât de secularizată ar fi societatea actuală, ea nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
să ne dăm seama, că poporul român nu prosperă În măsura calităților, cu care este Înzestrat de natură... Poporul român merită o soartă mai bună... pentru a i se da putința să-și Îndeplinească rolul istoric, care i-a fost hărăzit În această parte a Europei, ca avantgarde a civilizației și latinității. Proiectul Legii Sanitare și de Ocrotire, 1930 În România, primele inițiative de a introduce studiul eugeniei În universități și de a aplica ideile eugeniste În elaborarea politicilor publice au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
alături de muzicieni valoroși. Cu alte cuvinte, doar acesta poate fi drumul spre împlinire deplină pentru cel deprins din copilărie cu munca tenace și cu dăruirea pentru profesia aleasă. Rezultatele peste timp nu vin numai din partea celor pe care i-a hărăzit Dumnezeu cu dăruire spre succese remarcabile, cum este și cazul lui Dan Mihai Goia, ajuns dirijor al Corului Academic Radio al României. Același traseu ascendent îl au toți cei care au ajuns pe podiumul prestigiosului nostru Festival sau la alte
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
pe plan național, insuficient și doar ocazional luat în seamă și mediatizat, încă, de intelectualitatea românească. Este vorba de 4 mai, ziua în care se împlinesc, în 2014, cinzeci și nouă de ani de la dispariția lui George Enescu, acest spirit hărăzit de Dumnezeu, care ar putea unifica din punct de vedere spiritual, chiar și după moarte, acest neam pe care l-a iubit și l-a înnobilat cu genialitatea sa. După acest pretențios preambul, mă cuprinde emoția, întrucât, nefiind un cercetător
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Iașul. Medicină și cultură". GHEORGHE ZAMFIR Relativ recent, în 2004, a dispărut Gheorghe Zamfir, titular al catedrei de Igienă, director, în două rânduri, al Institutului de Igienă din Iași, un om remarcabil prin distincția sufletească rară, care i-a fost hărăzită de la natură, și printr-o erudiție impresionantă în domeniul, atât de cuprinzător, al igienei. Nu știu cum poate fi caracterizat Gheorghe Zamfir: "Personalitate marcantă a școlii ieșene de medicină", așa cum îl numește într-un articol recent, foarte corect, succesoarea la catedră a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
-a de oftalmologie de la Iași de care își va lega definitiv numele. A avut timp, în anii de profesorat, să facă și un stagiu de mizerabilă detenție politică, rămânând și acolo, cum am amintit, un om deosebit de alții, un ins hărăzit de soartă să iasă din comun. Era o plăcere să-i asculți prelegerile; era un privilegiu să-l ai profesor, modificându-ți cumva stereotipurile imaginare despre profesorul clasic. Vancea a fost un unicat, cu personalitate menită să se țină minte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]